----------------------------------- Fire 28.9.2010, 21:42 Capitolul 7 - Amintirea corectă a lui Iisus produce un fulger puternic ----------------------------------- Capitolul 7 Amintirea corectă a lui Iisus produce un fulger puternic. Robert se sperie, dar trăiește o stare de fericire uimită. 1. Robert continuă: „Între toate formele de rugăciune, Rugăciunea Domnului mi se pare cea mai bună! Așa și-a învățat înțeleptul Învățător Iisus discipolii să se roage. Din păcate, oamenii nu au înțeles niciodată corect această rugăciune, pe care - în orbirea lor - o rostesc în orice împrejurare și în orice condiții. Catolicii consideră rugăciunea are un fel de calități magice, făcând din ea un fel de panaceu universal împotriva tuturor relelor, inclusiv a bolilor trupești. Ei nu-și dau seama că această rugăciune reprezintă o afirmare a adevărului celest. În sine, Rugăciunea Domnului este foarte puternică, dar numai dacă o rostești așa cum trebuie, nu dacă o aplici pentru toate mofturile tale. Maniera în care o folosesc protestanții și catolicii este de-a dreptul aberantă! 2. O, bunule învățător și maestru Iisuse! întreb dacă soarta Ta nu a fost similară cu a mea, caz în care trebuie să fi regretat și Tu că ai făcut umanității atât de mult bine! petreci 2000 de ani într-o beznă atât de cumplită! O, suflet nobil, cât de greu trebuie să fi fost pentru Tine!” 3. Când eroul nostru a pronunțat numele lui Iisus cu atâta respect și simpatie, un fulger puternic a străbătut cerul de la est la vest (de la răsărit la apus), lucru care l-a speriat pe apostolul libertății, dar i-a produs și o mare bucurie, întrucât l-a asigurat că nu a orbit de tot. 4. El a început imediat să reflecteze asupra fenomenului, întrebându-se ce anume l-ar fi putut produce. Robert Blum a analizat pe rând toate cauzele electricității, dar nu a reușit să ajungă la nici o concluzie referitoare la cauzele acestui prim fulger. Pe scurt, mintea lui a intrat într-o stare de confuzie. 5. „Hei, mi-a venit o idee strălucită, a strigat el. Da, într-adevăr, absolut strălucită! O, filozofie sublimă, izvor etern al adevăratei înțelepciuni! Tu aduci lumina tuturor celor care te îmbrățișează plini de iubire, apelând întotdeauna la tine și considerându-te unicul lor sfătuitor și profesor! Cât de repede am reușit să tai acest nod gordian cu ajutorul tău! 6. Ori de câte ori în lumea vidului se manifestă o formă existențială, înseamnă acolo există și alte asemenea forme! Altfel spus, există și alte ființe în afară de mine care ar fi putut declanșa acest fenomen electric, fără limiteze în nici un fel vidul universal care ne îmbrățișează pe toți. Asta este! Sunt convins acum că alături de mine mai există și alte ființe. La urma urmei, se pare că nu sunt atât de singur cum am crezut inițial. Ah, dar acest lucru este minunat! 7. Of, dacă fi recurs mai devreme la înțelepciunea filozofiei germane, acum m-aș fi aflat pe un fundament diferit, dar sunt un cap pătrat, așa că m-am complăcut doar în a rumega tot felul de gânduri legate de rugăciune, ca să nu mai vorbim de toate acele reflecții stupide referitoare la înțeleptul și nobilul învățător al națiunilor, Iisus, și...!” 8. Când Robert a pomenit din nou numele lui Iisus, s-a produs un fulger încă și mai puternic decât prima dată. Eroul nostru a rămas uluit, fiind incapabil să-și revină după scurtul moment de lumină, atât de copleșitor totuși. În timpul respectivului moment i s-a părut chiar că vede la mare distanță o serie de contururi familiare. Din păcate, lumina a durat o perioadă prea scurtă de timp pentru a-și da seama despre ce poate fi vorba. 9. De data aceasta, Robert nu și-a putut aduna gândurile decât după o vreme îndelungată. Primul lui gând cât de cât coerent a fost următorul: „Ah, am înțeles în sfârșit despre ce este vorba! Acest fulger este semnalul unei furtuni violente care se va abate asupra Vienei! Oare încep să trezesc din somnolența mea, revenind la viață sub influența furtunii, a fulgerelor și trăsnetelor? Nu că fi auzit vreun tunet, dar nu este exclus ca furtuna să se afle încă la mare distanță de mine. 10. Oare oi fi surzit? Îmi aud, desigur, propriile gânduri, sub formă de cuvinte, dar aceasta nu reprezintă o dovadă auzul meu funcționează corect. Nu îmi pot explica în nici un fel natural vidul care mă înconjoară de pretutindeni; dar la urma urmei, ce mai contează? Cert este că aflu aici și că am văzut de două ori fulgerul luminos, ceea ce atestă nu sunt orb! S-ar putea ca el să fie rezultatul unor condiții meteorologice extreme. De aceea, voi continua să aștept până când furtuna va trece. Vom vedea astfel dacă se va produce vreo schimbare. 11. Desigur, în această stare lucrurile pot fi înșelătoare; după estimările mele, mi se pare că au trecut o sută de ani de când mă aflu aici, dar bănuiesc că această senzație este exagerată. Toată lumea știe că atunci când te plictisești, un minut ți se pare că durează un an. Sunt curios dacă va mai urma vreun fulger, eventual și un tunet. Se pare însă nu se întâmplă nimic...”.