----------------------------------- 1% 21.7.2018, 05:33 Capitolul 106 ----------------------------------- Capitolul 106 Uranion găzduiește micul grup. Purista este chemată urce pe o culme, acolo unde se afla Muthael. Curiozitatea lui Adam și teama salutară. (29 august 1843) 1. De îndată ce grupul a ieșit afară din coliba Puristei, el a fost întâmpinat de copiii din Levant, care nu mai știau ce să facă pentru a-i întâmpina cu mai multă căldură și ospitalitate pe părinții patriarhi. 2. Aceștia din urmă au declinat însă toate ofertele de găzduire, spunându-le copiilor că vor rămâne peste noapte la ei acasă, respectiv în locuința lui Uranion. 3. Fără mai piardă timpul, Uranion le-a poruncit copiilor săi să pregătească tot ce era necesar pentru găzduirea distinșilor oaspeți, inclusiv o cină gustoasă, poruncă pe care aceștia au îndeplinit-o în sensul cel mai literal. 4. În ceea ce o privea pe Purista, după ce a făcut ordine în bucătăria sa și L-a preamărit pe Domnul în inima ei, aceasta s-a alăturat micului grup, pregătindu-se să îi întrebe pe patriarhi dacă doresc ca ea să pregătească ofranda pentru Sabatul de a doua zi, sau preferă se întoarcă acasă, iar sacrificiul să fie pregătit pe înălțimile sacre. 5. Înainte de a avea timp să le pună această întrebare, ea a auzit un apel venit din regiunea Levantului, care îi spunea: 6. „Purista, multiubita inimii Mele, vino aici, pe această culme care se înalță domol, la fel ca pieptul tău, la circa 70 de stânjeni în spatele locuinței lui Uranion! Am câteva lucruri foarte importante să-ți comunic! 7. Nu întreba cu nici un chip cine este Cel care te-a chemat, ci grăbește-te să vii! Și mai presus de orice, vino singură! Nimeni nu trebuie să te însoțească sau să te urmărească, căci doresc să-ți vorbesc în particular! Nu te teme însă, căci nimeni nu se va atinge nici măcar de un fir de păr de pe capul tău!” 8. Toți cei de față au auzit acest apel, inclusiv Adam, care s-a îndreptat către Enoh și i-a spus: 9. „Ei bine, Domnul fie lăudat! O mare greutate mi s-a ridicat de pe suflet! Vocea pe care am auzit-o era a lui Muthael, ceea ce demonstrează cu claritate că acesta este încă în viață și că nu i s-a întâmplat nimic rău! 10. întreb însă ce o avea de discutat cu Purista, la o oră atât de târzie? 11. Sincer să fiu, toată povestea aceasta mi se pare întrucâtva stranie, cu atât mai mult cu cât fata a plecat în fugă de îndată ce a auzit chemarea, fără mai privească în spate, la fel ca o vulpe care a furat o găină! 12. De aceea, chestiunea mi se pare oarecum suspectă. Cred că ar trebui să mergem cu toții ca să vedem ce face dragul nostru Muthael singur cu Purista, sau cel puțin ce are să-i spună!” 13. Enoh i-a răspuns: „Părinte Adam, există situații în viaț㠖 chiar foarte frecvente – când părinții au datoria sacră de a-și supraveghea cu cea mai mare atenție fiicele, mai ales atunci când acestea se află la începutul perioadei de pubertate. De îndată ce li se trezesc simțurile, acestea se dedau la tot felul de intrigi clandestine, fiind dispuse aproape la orice pentru a-și îndeplini poftele, fie pe ascuns, fie deschis, sub un pretext oarecare. Cunoaștem cu toții suficiente exemple de acest fel, inclusiv consecințele triste ale acestor escapade ascunse ale tinerelor fete, care sunt în stare să străbată munți și văi pentru a-și atinge scopurile. De fapt, marea majoritate a copiilor din Septentrion s-au născut în acest fel! – Cred că înțelegi la ce mă refer! 14. În cazul de față avem însă de-a face cu o cu totul altă situație. De aceea, cred că am putea-o lăsa liniștită pe Purista în compania lui Muthael, fără a ne preocupa atâta de ceea ce vor face împreună. Oricum, sunt convins că purtarea lor nu va fi în nici un fel reprobabilă! Până la întoarcerea celor doi, îți propun să ne întreținem cu Lameh și cu tovarășii lui”. 15. De data aceasta, Adam nu a fost satisfăcut de răspunsul lui Enoh, căruia i-a spus: „Fiul meu Enoh, nu sunt întru totul de acord cu tine, căci nici Muthael, nici Purista nu sunt îngeri ai Domnului incapabili să comită vreo greșeală, și după cum știi, Șarpele încă nu a fost ucis! Nu uita că ei mai dispun încă de un liber arbitru, așa că pot fi foarte ușor tentați, iar dacă îi vom lăsa singuri, există riscul să cadă în capcana acestei tentații. De aceea, sunt de părere că ar trebui să mergem și să vedem de aproape ce fac!” 16. Enoh i-a răspuns: „Tată, dacă ești atât de îngrijorat, du-te și spionează-i; dar te avertizez că s-ar putea să treci printr-o spaimă cumplită!” 17. Adam nu s-a lăsat oprit de aceste cuvinte și a plecat să vadă ce fac Purista și Muthael. 18. De-abia ajuns însă în spatele locuinței lui Uranion, el a văzut că întreaga culme era cuprinsă de flăcări. Acestea se întindeau până la poalele colinei, unde se aflau hoarde întregi de tigri care mârâiau furioși și care, văzându-l pe Adam, au dat semne că ar dori să-l atace. 19. Înspăimântat la culme, Adam a dat înapoi și s-a întors cu coada între picioare la tovarășii săi, cărora le-a povestit încă șocat groaznica întâmplare prin care a trecut.