----------------------------------- 1% 21.7.2018, 05:37 Capitolul 109 ----------------------------------- Capitolul 109 Plângerea lui Adam, care se simte ofensat, și intenția sa lipsită de măsură de a se retrage din mijlocul tovarășilor săi (1 septembrie 1843) 1. Cuvintele lui Enoh nu l-au satisfăcut însă deloc pe Adam. Deși nu ar fi recunoscut niciodată deschis acest lucru, el era convins că acesta i-a vorbit intenționat în acest fel pentru a-l pune într-o lumină defavorabilă. De aceea, el i-a spus: 2. „Fiul meu, la drept vorbind, cuvintele tale sunt pline de înțelepciune, dar asta nu înseamnă sunt întotdeauna foarte agreabile, mai ales în ceea ce mă privește! Explică-mi: de ce proiectezi asupra mea toate relele pe care le descoperi în această lume? 3. De ce mă scoți întotdeauna țap ispășitor pe mine, primul om de pe acest pământ, părintele vostru plin de bunătate, care vă iubește pe toți în egală măsură, fără facă nici un fel de deosebire între voi? 4. Dacă ai ceva să îmi spui, în acord cu voința Domnului,-o deschis! Dacă nu, păstrează-ți opiniile pentru tine, măcar până când poți să mi le împărtășești între patru ochi! În caz contrar, taci și nu mă mai pune în această lumină defavorabilă în fața copiilor mei! 5. Eu îl iubesc pe Dumnezeu, Domnul și Creatorul meu, din toate puterile și mai presus de orice; dar chiar dacă ar fi El Însuși prezent în acest moment, i-aș spune exact ceea ce ți-am spus ție mai devreme! 6. Dacă l-am mustrat pe Kenan pentru versurile sale complet lipsite de bun simț, aveam tot dreptul din lume să fac acest lucru. În ceea ce privește observația ta, potrivit căreia Kenan ar fi cântat acest imn nu pentru a revela ceea ce simte el, ci tocmai pentru a scoate la iveală ce simt eu, - aceasta mi se pare extrem de dură și complet nedreaptă, fiind în mod evident dirijată împotriva inimii mele și a spiritului meu, chiar dacă pretinzi că a fost inspirată direct de Domnul! 7. Asta am avut de spus! Doresc totuși să mai adaug un lucru: de acum înainte, voi retrage definitiv din mijlocul vostru și nu voi mai accepta să îl văd decât pe Seth! Cât despre voi ceilalți, puteți face orice doriți, în numele Domnului! rog să nu mai veniți însă la mine acasă și să nu mai treceți vreodată pragul porții mele! 8. Seth, fiul meu, însoțește-mă acasă, pe mine și pe Eva, căci constat că prezența mea începe să îi inoportuneze pe propriii mei copii!” 9. Auzind aceste cuvinte, toți membrii grupului s-au îngrijorat, iar Enoh a dorit să îi spună a fost înțeles greșit. 10. Adam i-a poruncit însă tacă și i-a spus: „Eu, Adam – și te rog să înțelegi cât mai corect la cine mă refer atunci când spun acest nume – nu mai sunt dispus să joc în fața ta rolul învățăcelului veșnic prins cu păcatul! Tu ești cel care m-ai pus într-o lumină proastă din cauza grijii mele față de Purista; tu ești cel care ai descoperit acea hoardă de tigri în sufletul meu, stârnindu-i, dar fără a-i face să dispară mai apoi! 11. Dacă este adevărat că interpretările tale au fost inspirate de Domnul, nu înțeleg cum de nu ți-a dat Acesta și discernământul necesar pentru a-ți da seama că cuvintele tale îmi vor răni inima până în profunzimile ei ultime! Cum de nu ai prevăzut o asemenea reacție din partea mea? 12. Acesta este motivul pentru care nu mai accept nici un fel de scuză și nici o explicație din partea ta! Nu știu ce mi-a mai putea spune, în afara faptului că cuvintele tale au fost direcționate în mod intenționat împotriva mea! 13. Sunt de acord să accept că ai avut dreptate în tot ce ai spus, dar faptul că în calitatea ta de mare preot unic al Domnului nu ai anticipat rana profundă și dureroasă pe care mi-o vor face cuvintele tale, cu atât mai mult cu cât ai omis să precizezi la cine faci aluzie, - ei bine, această lipsă totală de considerație față de mine îmi apasă inima și o îndepărtează de tine! 14. De aceea, nu mai sunt dispus să accept nici un fel de justificare din partea ta! Rămâi așa cum ești, dar ține-te departe de mine și de casa mea, dacă nu dorești să pierzi complet binecuvântarea mea! – Iar acum, Seth, însoțește-mă! Amin”. 15. După care Adam s-a pregătit în modul cel mai serios de plecare. Toți cei prezenți l-au înconjurat însă și l-au implorat cu lacrimi în ochi să rămână și să asculte ce are de spus Enoh sau Lameh cel de la șes. 16. Văzând această reacție plină de iubire, Adam s-a înduioșat și a renunțat la intențiile sale. El s-a așezat din nou și a cerut să audă punctul de vedere al lui Lameh, dar în nici un caz al lui Enoh.