----------------------------------- Hoper 16.6.2019, 12:07 Capitolul 7 ----------------------------------- Capitolul 7 „Acesta, venind la Pilat, a cerut trupul Iui Iisus.” (Luca 23, 52)2 ianuarie 1844, seara1. Din nou vă este lăsată libera alegere, pentru a cita un astfel de soare central din cartea vieții; deci, alegeți un text! 2. „Acesta, venind la Pilat, a cerut trupul lui Iisus.” 3. Voi ați ales textul, însă Eu nu vă pot ajuta, dacă voi alegeți tocmai asemenea texte, care se potrivesc ca o mănușă temei noastre. 4. Iosif din Arimateea a mers la Pilat și a cerut trupul Domnului, iar acesta i-a fost dat de către Pilat. 5. Acest Iosif din Arimateea era un prieten al lui Nicodim și a făcut acest lucru mai mult în numele prietenului său decât în numele său. Pentru că Nicodim era un mare admirator tainic al lui Hristos, dar dintr-o mare teamă față de marii preoți și față de farisei nu a îndrăznit să întreprindă acest lucru în mod deschis. De aceea, el a încredințat în mare taină această sarcină prietenului său care, de asemenea, era un mare prieten al lui Hristos. Această scurtă explicație este necesară pentru a se putea înțelege mai bine cele ce urmează. 6. Atunci, cum se potrivește acest text, și mai ales această scurtă întâmplare, cu tema noastră? 7. Imaginați-vă prin Nicodim Iubirea ascunsă pentru Domnul, iar prin Iosif din Arimateea imaginativă Credința în Domnul. 8. Ce este Credința față de Iubire? Este slujitoarea acesteia. Deci și Iosif din Arimateea a fost aici un slujitor al lui Nicodim, cel în taină iubitor de Domnul. 9. Însă ce a cerut Credința de la Pilat? Ea a cerut trupul Domnului, l-a înfășurat, așa cum îl luase de pe cruce, în pânză albă, după ce a uns trupul cu mirodenii scumpe și L-a așezat apoi într-un mormânt proaspăt săpat în stâncă, chiar în grădina sa, unde nu mai fusese nimeni îngropat. 10. Ce înseamnă toate acestea? Înseamnă setea de a cunoaște credința în împlinirea sa. Această sete de cunoaștere, nobilă în sine, caută tot ce se poate imagina pentru a găsi împlinirea vie. 11. Credința a mers la Pilat și a cerut permisiunea, înseamnă această sete de cunoaștere merge în lume și caută acolo tot posibilul pentru a putea servi confirmării adevărului. 12. Dacă ea a primit tot ce a cerut acestei lumi, atunci ea se întoarce către Răstignit. Dar cum? Ea caută pună în lumina cea mai strălucitoare toate cuvintele și toate explicațiile, pentru a se elibera de contradicțiile aparent pline de mister care apar în Sfânta Scriptură. 13. Și reușește acest lucru. Ea a eliberat trupul de pe crucea care reprezintă chiar contradicția prin sine. Dar ce are acum în fața ei, această nobilă sete de cunoaștere? Iată, un trup mort, în care nu se mai află viață! 14. Această nobilă sete de cunoaștere înțelege și aceasta, dar ea nu este bucuroasă în sine de această fericită eliberare de pe cruce. Ea unge trupul cu mirodenii scumpe, îl înfășoară în pânză albă și îl depune apoi într-un mormânt nou, în care nu a fost depus nimeni până atunci. 15. Ce vrea să însemne aceasta? Prin asemenea iluminare esențială a Cuvântului din Sfânta Scriptură, divinitatea devine pe nesimțite vizibilă, apoi este respectată și slăvită. Aceasta este ungerea. Pentru că nu rareori cineva se exprimă cu expresia cea mai măreață cu privire la valoarea și noblețea divină a Sfintei Scripturi. Dar tot acest lucru este și ungerea trupului. 16. Omul care are această nobilă sete de cunoaștere înfășoară acest adevăr recunoscut cu respectul cel mai ales și mai curat. Se înfioară cu gândul la marele adevăr din această carte și aceasta nu este altceva decât înfășurarea trupului în pânză albă. Cât de pure și de curate sunt aceste pânze albe, și la fel este recunoașterea smerită. Dar trupul, mirodeniile, ca și pânza, nu sunt vii și nu dau viață. 17. Însă acum, trupul va fi luat și așezat într-un mormânt nou. Ce reprezintă de fapt aceasta? Recunoașterea pe care omul și-a însușit-o ca urmare a nobilei sale dorințe de cunoaștere nu-i dă lui viață, nu-i dă o convingere vie. De aceea, el le adună pe toate și le așează în mormântul minții sale celei mai profunde, așează deasupra o piatră, care înseamnă pune deasupra tuturor acestor adevăruri curate recunoscute o grea îndoială, pentru că el spune: „Toate aceste dezlegări ale secretelor ascunse din Sfânta Scriptură sunt foarte ușor de auzit, însă ele nu dau convingerea vie.” 18. Și vedeți acum, aceasta este starea literală a fiecărui cititor pasionat! El poate să înțeleagă toate cele citite atât de bine, de la mintea materială până la mintea spirituală cea mai profundă, însă dacă el vrea o probă reală din toate cele recunoscute, atunci el află nu se va supune voinței sale nici măcar un firicel de praf strălucind în soare. Iar dacă vrea să privească viața spiritului, atunci el găsește în loc de aceasta numai bezna mormântului în care el a depus trupul sau, cu alte cuvinte, el nu primește despre lumea cealaltă nici o certitudine concretă în sine, ci totul este la el o afirmație nedovedită și nimic mai mult, deci doar un trup în mormânt. 19. Dar la ce i-a folosit aceasta? Dacă el a citit atât de mult dar nu poate ajunge la o credință vie, atunci el îi seamănă mereu lui Iosif din Arimateea, care ia un trup de pe cruce, dintre celelalte, îl unge și îl înfășoară în pânză albă, dar trupul rămâne trup și este întotdeauna îngropat. 20. Acum să o observăm din nou pe Magdalena! Ea a fost martoră la această faptă, însă nu a înfășurat trupul, Cuvântul adică, și nici nu l-a așezat în mormânt, ci în inima sa strălucind de iubire. Iar când a venit la mormânt, piatra îndoielii fusese dată la o parte prin puterea iubirii. Pânzele erau așezate frumos în mormânt, ceea ce arată iubirea ei avea viu în sine cuvântul divin. Ea nu a mai găsit trupul, dar L-a găsit pe Cel Viu care s-a ridicat din mormânt. 21. Și ce este mai bine: așezăm trupul în mormânt sau să-L găsim pe Cel Viu deasupra mormântului? Socotesc că este evident, a doua faptă este mai bună decât prima. 22. Însă de ce a găsit Magdalena ceea ce nu a găsit Iosif din Arimateea? Pentru că ea a citit puțin, dar a iubit mult. Iosif din Arimateea însă a citit mult, ca și Nicodim, dar a avut mai puțină iubire. De aceea, el a văzut trupul, dar Maria Magdalena L-a văzut pe Cel Viu! 23. Consider că și acest lucru s-a lămurit; dar, mai departe, încă un soare central!