----------------------------------- Hoper 16.6.2019, 13:54 Capitolul 22 ----------------------------------- Capitolul 22 „Și le zicea lor: Adevărat grăiesc vouă sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu, venind întru putere.” (Marcu 9, 1)26 ianuarie 1844, seara1. „Și le zicea lor: Adevărat grăiesc vouă sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea împărăția lui Dumnezeu, venind întru putere.” 2. Iată încă un text ceva mai lung, dar explicația va fi ceva mai scurtă. Trebuie doar să se știe cine sunt cei care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu în toată slava sa. Dacă se știe aceasta, atunci se știe deja aproape toată semnificația acestui text. 3. Deci cine sunt „unii”? Sunt cei care cred și cei care speră crezând. Cel care crede cu tărie, acela va găsi împlinită speranța sa în credința sa, pentru că se mai spune: „Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo și se va muta; și nimic nu va fi vouă cu neputință.” 4. Deci prin „unii” se denumesc cei credincioși, iar aceasta vine din faptul că omul credincios este însuflețit mereu de dorința de a vedea cu ochii săi obiectul credinței sale. De aceea, această făgăduială este prezentată în așa fel încât arată cum trebuie să fie realizată dorința lăuntrică a unor astfel de credincioși, iar ei nu vor gusta moartea până când nu vor vedea obiectul credinței lor. 5. Oare in ce credeau „unii”, despre care se vorbește? „Unii” credeau cu tărie că Eu sunt Mesia Cel făgăduit și că prin Mine este întemeiată Slava Împărăției lui Dumnezeu, deci o teocrație completă pe pământ, și că, de acum înainte, niciodată nu va mai fi un sfârșit. Fiul Omului va lua asupra Sa Slava Tatălui pe pământ, iar în fața puterii Sale vor trebui toate regatele să îngenuncheze, ca și toți cei care se află sub pământ, pe pământ și deasupra pământului. 6. Aceasta a fost credința temeinică a „unora”. De aceea li s-a și spus că ei nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu venind întru putere ce-i drept, dar nu în felul în care credeau ei, ci doar potrivit credinței lor. 7. Dar ce credeți voi, de ce „unii”, după contemplarea Împărăției lui Dumnezeu, tot vor fi obligați să guste moartea? Motivul este acesta: credința singură nu dă viață, chiar dacă este temeinică, dacă nu are ca temei, mai întâi, iubirea, care este singura fără de moarte! 8. În lume se află asemenea oameni care cred că simpla credință este mântuitoare, dar nu se gândesc că aceasta este doar a rază a luminii îndurătoare din iubirea Mea, ce acționează lăuntric așa cum lumina acționează natural asupra pământului. Vara, când lumina este puternică, ea încălzește pământul și atrage toate felurile de fructe din acesta; însă lumina nu poate fi mereu la fel, iar dacă se apropie iarna și razele soarelui devin tot mai slabe, curând mor toate vlăstarele luminii divine și sunt îngropate sub zăpadă și gheață. 9. Oare de ce, pe timp de iarnă, pământul nu-și însuflețește vlăstarele, care sunt atât de luxuriante pe timp de vară? De ce trebuie ca ele să guste moartea, chiar dacă au descoperit slava luminii date de soare? Pentru că pământul are mult prea puțină căldură proprie. 10. Tot așa și cu eroii credinței. Ei cred cu tărie și sunt plini de zel și de activitate, atâta vreme cât razele îndurării Mele îi luminează și îi încălzesc. Dar atunci când ei sunt puși la încercare, ca să se vadă dacă au și ei căldură proprie, ei se vestejesc. Fructele cad printre frunze, pomii rămân goi și sterpi, iar în locul fructelor de mai înainte, pe ramuri se va așeza curând zăpada. 11. În bătaia luminii Mele îndurătoare, ca și în plină vară, ei văd desigur Slava Împărăției Mele în fructele care cresc în această lumină; dar aceste fructe sunt de origine străină, adică ele nu cresc din tăria căldurii pomilor, și de aceea rămâne la orizont, inevitabil, gustul morții. 12. Însă nu așa stau lucrurile cu cei care poartă chiar în sine un soare, din marea iubire pentru Mine; acelora, Eu le spun: „Într-adevăr, cei care Mă iubesc și lucrează potrivit Cuvântului Meu, pe vecie nu vor gusta, nici nu vor simți moartea!” 13. Omul poate obține credința și prin cititul cărților spirituale, însă iubirea vine numai din inimi. De aceea, întrebați-vă mai mult inima, decât cărțile, cum stau lucrurile față de Mine și astfel nu veți face parte dintre „unii”. Gândiți-vă mereu la aceasta! Amin.