|
|
Fi binevenit calatorule ! |
|
Author |
Message |
Radha Novice
Joined: 24 Mar 2005
Member: #18 Posts: 35
Style: subSilver (582) Medals: None
Groups:
|
Natura lui Raganuga sadhana bhakti
Raganuga sadhana bhakti
Cuvântul raganuga este compus din două cuvinte, raga, atașament plin de iubire, și anuga, a urma.
Caracteristicile generale ale acestor două căi sunt explicate după cum urmează:
virājantim abhivyaktaḿ vrajavāsi-janādiṣu |
rāgātmikām anusṛtā yā sā rāgānugocyate || (Bhakti rasamrita Sindhu 1.2.270)
Devoțiunea care este în mod evident prezentă în asociații Dommnului în Vraja este numită devoțiune umplută de atașamentul iubirii (ragatmika-bhakti),
iar devoțiunea care urmează această ragatmika-bhakti este numită raganuga-bhakti.
rāga-bhaktye vraje svayaḿ- bhagavāne pāya || (Caitanya caritamrita 2.24.85)
Prin raga-bhakti, se va atinge Domnul original (svayaḿ- bhagavāne) din Vraja.
rāgānuga-mārge tāńre bhaje yei jana
sei-jana pāya vraje vrajendra-nandana || (cc 2.8.221)
Cel ce practică venerarea urmând calea raganuga Îl va atinge pe Vrajendra-nandana (Șri Krișna) in Vraja.
În domeniul Vrajei (Vrindavan) prevalează activitățile dulci și intime asemănătoare celor umane.
Numai într-o asemenea atmosferă este posibil ca dragostea să atingă apogeul.
Dragostea divină care este amestecată cu conștiență despre atotputernicia Domnului este micșorată de frica și reverența pentru Acesta,
având o calitate inferioară așa cum este confirmat de Șri Krișna Caitanya.
sakala jagate more kare vidhi-bhakti
vidhi-bhaktye vraja-bhāva pāite nāhi akti
aivarya-jńānete saba jagat mirita
aivarya-ithila-preme nāhi mora prīta (cc 1.3.15-16)
În această lume toți mă venerează în vaidhi-bhakti. Vaidhi bhakti nu are puterea de a atinge sentimentele din Vraja.
Devoțiunea lumii este amestecată cu cunoaștere despre puterea Mea divină. Nu găsesec o plăcere deosebită în iubirea care este diluată de putere."
In acest sens ar trebui reflectat profund despre natura și practica lui raganuga-bhakti, pentru cel care dorește să-și perfecteze facultatea de a iubi, în legătură cu Cel Atoate Atrăgător.
Nu există nici o altă modalitate de a gusta dulceața nectariană a jocurilor din Vraja ale Domnului.
karma, tapa, yoga, jńāna, vidhi-bhakti, japa, dhyāna,
ihā haite mādhurya durlabha
kevala ye rāga-mārge, bhaje kṛṣṇe anurāge,
tāre kṛṣṇa-mādhurya sulabha (cc 2.21.119)
Iubirea dulce (mādhurya ) este deosebit de greu de atins prin karma (activități care urmeză sistemul socio-religios vedic),
austerități, yoga mistică, cunoașterea transcendentală, vaidhi-bhakti, incantarea mantrelor sau meditația.
Dulceața lui Krișna este ușor de atins numai de cel care-L venerează cu afecțiune urmând calea raga.
Natura lui Raganuga sadhana bhakti
Raganuga-bhakti înseamnă în mod specific iubirea care este inspirată de activitățile asociaților eterni ai lui Șri Krișna în Vraja.
Iubirea lor este cunoscută sub numele de ragaatmika, fiind saturată de atracția naturală pentru Krișna din Vraja.
iṣṭe svārasikī rāgaḥ paramāviṣṭatā bhavet |
tan-mayī yā bhaved bhaktiḥ sātra rāgātmikoditā || (Bhakti Rasamrita Sindhu 1.2.272)
Devoțiunea în care este plină cu iubire din abundență pentru Cel ales este numită ragaatmika.
Această iubire este în mod minunat manifestată în rezidenții eterni ai Vrajei.
Ragaatmika bhakti este de două feluri.
sā kāmarūpā sambandharūpā ceti bhaved dvidhā || (brs 1.2.273)
Diviziunile sale (ale lui ragaatmika bhakti) sunt două, a iubirii dintre îndrăgostiți (kama- rupa având forma plăcerii senzuale transcendente obiectul iubirii fiind Șri Krișna)
și a iubirii care are forma unei relații (sambandha-rupa servitudine, prietenie, paternitate respectiv maternitate).
Servitorii, prietenii și părinții lui Șri Krișna sunt într-o relație care este recunoscută în cadrul societății vedice. Totuși apogeul iubirii care este prezent în concubinele transcendentale ale Domnului, constă numai din dorințe amoroase, care fără ezitare trec dincolo de barierele interacțiunii acceptate în societatea vedică, strictă.
Așa cum există două feluri de ragaatmika bhakti, la fel există și două feluri de ragaanuga bhakti.
rāgātmikāyā dvaividhyād dvidhā rāgānugā ca sā |
kāmānugā ca sambandhānugā ceti nigadyate || (brs 1.2.290)
Așa cum ragaatmika este de două feluri, la fel este și ragaanuga. Este cunoscută ca cea care urmează plăcerea senzuală transcendentală (kāmānugā)
și cea care urmează relațiile acceptate în societatea vedică (sambandhānugā).
Cel care la auzul descrierii dulcilor sentimente extatice ale asociaților eterni ai Domnului, pentru Acesta, devine dornic de a atinge sentimente asemănătoare acestora, începe calea ragaanuga bhakti.
ihā haite mādhurya durlabha
kevala ye rāga-mārge, bhaje kṛṣṇe anurāge,
tāre kṛṣṇa-mādhurya sulabha (cc 2.21.119)
Iubirea dulce (mādhurya ) este deosebit de greu de atins prin karma (activități care urmeză sistemul socio-religios vedic),
austerități, yoga mistică, cunoașterea transcendentală, vaidhi-bhakti, incantarea mantrelor sau meditația.
Dulceața lui Krișna este ușor de atins numai de cel care-L venerează cu afecțiune urmând calea raga.
Raganuga bhakti - aroma specifică
Șri Krișna, Personalitatea originală Supremă a coborât în această lume împreună cu asociații săi, acum aproximativ 5000 de ani pe pământul Vrajei (Vrindavan) prezentând dulcile sale jocuri, pentru a atrage în mod natural sufletele din acest loc în lumea sa divină.
anugrahāya bhaktānāḿ / mānuṣaḿ deham āsthitaḥ
bhajate tādṛīḥ krīḍa / yāḥ rutvā tat-paro bhavet (Srimad Bhagavatam. 10.33.36)
Pentru a-și arăta favoarea Sa celor ce-i sunt devotați ( bhaktānām) Domnul acceptă o formă umană și acceptă astfel de jocuri, astfel încât cei vor auzi despre ele să devină complet devotați Acestuia.
După ce Șri Krișna și asociații Săi au dispărut din partea vizibilă a Vrajei, au apărut diferite școli ale filozofiei și practicii spirituale, care au avut ca țel atingerea iubirii divine pentru Acesta. De-a lungul timpului Șri Krișna Însuși, dorind să guste propria Sa dulceață, cât și dulceața serviciului devoțional divin, a coborât în această lume sub forma unui mare învățat și devot, cunoscut sub numele de Șri Krișna Caitanya.
prema-rasa-niryāsa karite āsvādana
rāga-mārga bhakti loke karite pracāraṇa
rasika-ekhara kṛṣṇa parama-karuṇa
ei dui hetu haite icchāra udgama (cc 1.4.15-16)
Krișna este cea mai de seamă piatră prețiosă printre degustătorii de plăcere transcendentală și cel mai milos. Dorința Sa de a apare (în lumea materială) are două motive, de a gusta esența diferitelor feluri de iubire transcendentală și de a propaga devoțiunea divină (bhakti) pe calea iubirii firești, (spontane, a locuitorilor din Vraja) raga marga.
anarpita-carīḿ cirāt karuṇayāvatīrṇaḥ kalau |
samarpayitum unnatojjvala-rasāḿ sva-bhakti-riyam ||
hariḥ puraṭa-sundara-dyuti-kadamba-sandīpitaḥ |
sadā hṛdaya-kandare sphuratu vaḥ acī-nandanaḥ || (Vidagdha-madhava 1.2)
Datorită milei Sale fără de cauză a coborât în această vreme a lui Kali, pentru a binecuvânta cu comoara fără de pereche a extazului iubirii divine în propriul Său serviciu, care nu a mai fost atribuit de mult timp. Fie ca acest fiu al lui Saci, Hari (Însuși), ce radiază încântătoarea culoarea aurie, să fie tot timpul manifestat în adâncul inimii tale.
Conceptul iubirii divine amoroase, a fost prezent în tradițiile bhakti, înainte de apariția lui Șri Caitanya. Contribuția Sa unică este de a prezenta o varietate de iubiri amoroase, ca bază a serviciului transcendental pentru Cel Atoate Atrăgător.
kāmānugā bhavet tṛṣṇā kāma-rūpānugāminī || (brs 1.2.297)
A urma sentimentele amoroase (kama-anuga) apare ca o sete de a urma celor care au aceste sentimente amoroase (kama-rupa)
Această sete pentru iubirea amoroasă a fetelor din Vraja, pe care ele o au pentru Cel Atoate Atrăgător (kama-rupa) este de două feluri.
sambhogecchā-mayī tat-tad-bhāvecchātmeti sā dvidhā || (brs 1.2.298)
Iubire care are în ea dorința de unire directă cu Celui Atoate Atrăgător (sambhoga iccha mayi), și iubire care tânjește în a gusta sentimentele pe care le trăiește Radha în jocurile ei amoroase cu Krișna (tad-bhava-iccha-atma), prin a deveni una cu ea în inimă.
Dorința de unire este de patru feluri.
sandarana-saḿjalpa-saḿsparza-samprayoga-lakṣaṇa-bheda-catuṣṭaya-
bhinnatvaḿ dṛyate || (Priti-sandarbha 375)
Cele patru categorii ale percepției directe sunt înțelese ca fiind diferitele apariții ale
vederii, discuțiilor, atingerii, și a unirii sexuale.
În particular, ultimele forme de sambhoga (unire) caracterizeză iubirea sambhoga-iccha-mayi.
Iubirea care tânjește în a gusta sentimentele pe care le trăiește Radha în jocurile ei amoroase cu Krișna (tad-bhava-iccha-atma), prin a deveni una cu ea în inimă, și care e lipsită de cea mai mică dorință de a se bucura singură cu Krișna, mai este cunoscută sub numele de manjari bhava; aceasta este starea de spirit a servitoarelor Radhei.
Eminența glorioasă a iubirii Radhei este discutată în scripturi și în poemele oamenilor spirituali. Ea este emblema iubirii absolute în forma ei cea mai înaltă.
hlādinīra sāra aḿa, tāra 'prema' nāma
ānanda-cinmaya-rasa premera ākhyāna || (cc 2.8.159)
Aspectul esențial al energiei dătătoare de plăcere (hladini) este numită prema, care e înțeleasă ca iubire extatică divină pentru Personalitatea Supremă.
premera parama-sāra 'mahābhāva' jāni
sei mahābhāva-rūpā rādhā-ṭhākurāṇī || (cc 2.8.160)
Apogeul suprem al iubirii extatice divine (prema) este cunoscută ca maha-bhava, iar Radha Thakurani este încorporarea acestei maha bhava.
premera 'svarūpa-deha' prema-vibhāvita
kṛṣṇera preyasī-reṣṭhā jagate vidita (cc 2.8.162)
Natura intrinsecă a corpului Ei este o transformare a iubirii extatice divine prema. În toate lumile, ea este cunoscută ca cea mai dragă dintre toate iubitele lui Krișna.
sei mahābhāva haya 'cintāmaṇi-sāra'
kṛṣṇa-vāñchā pūrṇa kare ei kārya tāńra (cc 2.8.164)
Această stare supremă a iubirii extatice divine maha bhava, este esența pietrei spirituale a cărei atingere indeplinește orice dorință ('cintāmaṇi-sāra'). Sarcina ei este de a îndeplini orice dorință a lui Krișna.
Când îndrăgirea Radhei depășește, iubirea pentru Krișna, această condiție este cunoscută ca deșteptarea triumfătoare a atașamentului (bhava ullasa rati), starea intrinsecă a servitoarelor Radhei.
sañcārī syāt samāno vā kṛṣṇa-ratyāḥ suhṛd-ratiḥ | ī
adhikā puṣyamāṇā ced bhāvollāsā ratiḥ || (brs 2.5.128)
Cănd afecțiunea pentru Krișna este la fel de puternică precum afecțiunea pentru Cea drag(ă), acest sentiment este numit tranzioriu, dar cănd afecțiunea pentru Cea dragă este hrănită și devine dominantă, ea este cunoscută ca bhava-ullasa rati.
Apogeul bucuriei divine, care este prezent în inima Radhei, se reflectă în inimile servitoarelor care îi sunt dedicate Acesteia în serviciul devoțional divin bhakti, astfel făcându-le să guste iubirea care depășește orice altă formă de iubire.
pataty asre sāsrā bhavati pulake jāta-pulakāḥ |
smite bhāti smerā malimani jāte sumalināḥ ||
anāsādya svālIr mukuram abhivIkṣya sva-vadanaḿ |
sukhaḿ vā duḥkhaḿ vā kimapi kathanIyaḿ mṛgadṛaḥ ||
(kṛṣṇahnika-kaumudi 5.128)
Oh frumoaselor cu ochi asemenea cărprioarelor! Când prietenele voastre sunt absente, trebuie să vă uitați în oglindă, înainte de a spune dacă sunteți bucuroase sau triste. Ele reflectă orice stare sufletească pe care o aveți, ele execută toate serviciile unei sticle la care trebuie să te uiți! Când lacrimile vă curg din ochi, plâng și ele; iar atunci când sunteți excitate, se scoală părul pee le; când râdeți, și ele râd; și când sunteți deprimate, și lor li se rupe inima.
Această manjari-bhava este contribuția unică a lui Șri Caitanya Mahaprabhu, fiind comoara îndrăgită a tradiției Gaudiya Vaișnava.
Cel ce dorește să atingă scopul final al vieții, trebuie să studieze cu asiduitate scrierile sfinților privind raganuga bhakti.
Calificarea pentru practica lui Raganuga Bhakti
Simptomele trezirii lăcomiei pentru sentimente asemanatoare cu cele ale asociațiilor eterni, intimi ai Domnului sunt descrise după cum urmează:
tat tad bhāvādi mādhurye rute dhIr yad apekṣate |
nātra āstraḿ na yuktiḿ ca tal lobhotpatti lakṣaṇam || (brs. 1.2.292)
Când auzi despre dulceața sentimentelor lor (locuitorilor din Vrindavan) și așa mai departe, și o dorință pentru atingerea unor sentimente asemănătoare se trezește în conștiință, fără nici o legătură cu scriptura și logica, acesta este un simptom al trezirii lăcomiei divine.
vaidha-bhakty-adhikārī tu bhāvāvirbhavanāvadhi |
atra āstraḿ tathā tarkam anukūplam apekṣate || (brs 1.2.293)
Totuși până când bhava nu se trezește în cel care este eligibil pentru vaidhi-bhakti, el rămâne dependent de scripturi și considerațiile logice.
Lăcomia pentru a atinge Vraja-bhava se trezește în rare sufletele norocoase.
lobhe vrajavāsi-bhāve kore anugati |
āstra -yukti nāhi māne rāgānugāra prakṛti || (cc 2.22.153)
A urma cu lăcomie sentimentele rezidenților din Vraja, fără a lua în considerație scripturile sau logica aceasta este natura lui raganuga.
Într-o asemenea persoană, atracția pentru un anumit fel de sentimente fată de Cel Atoate Atrăgător, trece peste orice fel de reguli sau considerații.
vrajalIlā parikarastha ṛGgārādi bhāva mādhurye rute dhīr idaḿ mama bhūyāt iti lobhotpattikāle āstra yukty apekṣā nā syāt satyāḿ ca tasyāḿ lobhatvasyaivāsiddheḥ |
nahi kenacit āstra dṛṣ̣ṭyā lobhaḥ kriyate nāpi lobhanIya vastu prāptau svasya yogyāyogyatva vicāraH kopy udbhavati. kintu lobhanIya vastuni rute dṛṣTe vā svata eva lobha utpadyate || (rvc 1.5)
Dacă auzind despre dulceața sentimentelor, conduse de pasiunea divină, a asociațiilor lui Krișna în Vraja-lila (jocurile din Vraja) te gândești, Hai să ating și eu astfel de sintimente., atunci din acel moment nu mai depinzi nici de scripturile revelate și nici de alte considerații logice favorabile. Dacă o astfel de dependență rămâne, nu se poate spune că lăcomia divină a apărut. Lăcomia divină nu se trezește niciodată datorită considerațiilor scripturale iar în cel care dorește să atingă obiectul lăcomiei sale divine nu apar nici un fel de considerații privind calificarea sau lipsa de calificare. Mai degrabă lăcomia divină e trezită numai prin auzirea despre obiectul lăcomiei, sau la vederea lui.
Așa cum iubirea nu poate apare datorită instrucțiunilor din scripturi, sau datorită unor modele ale gândirii, nu este posibil ca eligibilitatea pentru raganuga bhakti să apără datorită comandamentelor scripturii, sau pe baza considerațiilor logicii. Cel care cu adevărat e lacom pentru Vraja-bhava se grăbește oriunde ea este disponibilă.
kṛṣṇa -bhakti-rasa-bhāvita-matiḥ |
kriyatāḿ yadi kuto'pi labhyate ||
tatra laulyam api mūlyam ekalaḿ|
janma-koṭi-sukṛtair na labhyate || (Padyavali 14)
Oriunde acea conștiință încărcată cu sentimente extatice de iubire pentru Șri Krișna este disponibilă, de acolo trebuiesc sentimentele achiziționate. Pentru a le achiziționa nu există decât un preț, lăcomia pentru ele, care nu poate fi atinsă prin activități pioase chiar pentru milioane de vieți.
Deși cauza directă pentru trezirea lăcomiei pentru sentimentele asociaților lui Krișna, este ascultarea despre jocurile lui Krișna în Vraja, trebuie de asemenea acordată atenția cuvenită cauzei fundamentale grația celui ce gustă aceste sentimente.
kṛṣṇa tad bhakta kāruṇya mātra lobhaika hetukā |
puṣṭi mārgatayā kaicid iyaḿ rāgānugocyate || (brs 1.2.309)
Cauza exclusivă a apariției lăcomiei pentru sentimentele locuitorilor din Vraja, sunt mila lui Krișna sau mila devotului Său. De aceea unii numesc calea raganuga-bhakti și puști-marga (calea grației). |
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
- Cea mai rapida cale de evolutie spirituala a femeii -
Adorandu-l pe Dumnezeu sub forma sa de IUBIT DIVIN ! |
|
|
|
|
|
Page 1 of 1 [ 1 Posts ]
|
|
You cannot post new topics in this forum You cannot reply to topics in this forum You cannot edit your posts in this forum You cannot delete your posts in this forum You cannot vote in polls in this forum You cannot post attachments in this forum You can download attachments in this forum
|
Orice sfârșit e un nou început !Cunoaște Adevărul și acesta te va face liber ! Powered by phpBB © 2001, 2024 phpBB Group All content is copyright © UNIQUE : FORUM - PORTAL spiritual romanesc and its original authors 295 pages loaded in last 5 mins | 871 unique hits in last 24 hours |