Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 28.3.2024, 22:22
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Cele zece Avataruri (încarnări divine) ale lui Vishnu


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
Sfinx
SuperModerator
SuperModerator

Sfinx is offline

Joined: 27 Feb 2005
Member: #5
Posts: 66
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Cele zece Avataruri (încarnări divine) ale lui Vishnu
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 18.6.2005, 06:02 View PostDownload Post

Cele zece Avataruri (încarnări divine) ale lui Vishnu: peștele Matsya, țestoasa Kurma, mistrețul Varaha, omul-leu Narasinha, piticul Vamana, Parashurama, Rama, Krishna, Maha-Vishnu (Iisus), Kalki (a doua venire a lui Iisus).

Peștele Matsya

Fiind vorba de un simbol, care nu aparține exclusiv primului Avatar fiind adoptat, între alții, și de creștini, considerăm că analizarea acestuia, în contextul studiului nostru, nu poate avea relevanță. Dar, așa cum vom vedea mai încolo, peștele, ca simbol al sacrului nu lipsește din tradiția păstrată de folclor.

Țestoasa Kurma

Arheologii au scos la iveală numeroase monede dacice, dintre care, importante pentru tema pe care o abordăm sunt cele ce poartă în centru caduceul lui Mercur (v.mai departe alegoria șarpelui) plasat pe carapacea unei țestoase, totul înconjurat de inscripția cu litere grecești SARMIS BASIL (regele Sarmis). Moneda e reprodusă de Lovinescu la p.45 (Dacia..., fig.1). El semnalează (tot fără a sesiza apropierea de acest Avatar), existența altor monede având "o formă concavă, ceea ce poate reprezenta carapacea broaștei țestoase" (ibid., p.46).

Mistrețul Varaha

Lovinescu amintește că "există, de asemenea, alte monede care...au un mistreț, cu o săgeată în gură, simbol strict primordial" (Dacia..., p.45). Săgeata, ca și lancea ori șarpele, nu sunt decât alegorii ale energiei subtile Kundalini (v.acolo), întrucât toate Avatarurile lui Vishnu (pește, țestoasă, mistreț. etc.) ca suporturi ale evoluției spirituale, sunt indisolubil legate de trezirea acestei energii. Ulterior, Lovinescu dezvoltă tema mistrețului, arătând că acesta e simbolul lui Varaha (ibid., p.74 sq.), dar apoi divaghează spre temele favorite ale falsului său "maestru", devenind prolix și complet confuz. Vom exemplifica dând aici doar trei mostre de falsă cunoaștere (altele mai încolo): "culoarea verde este aceea a lui Ganesha" (p.77); "Împăratul Verde, Ganesha-Ianus" (p.79). Apropierea lui Ganesha (copilul cu cap de elefant) eventual și a fratelui său Skanda (Kartikeya) de Ianus (bărbosul cu două fețe; v.fig.3, p.45) este complet eronată. Pe de altă parte, culoarea ce-i corespunde lui Ganesha este roșul ! În fine (p.89, nota 1), atribuie cuvântului "hamsa" (=lebădă), sensul de "bhava" (=iluzie; Bhava Sagara = Oceanul Iluziilor)!

Piticul Vamana

Deși falsa cunoaștere imprimată de "maeștri" i-a interzis accesul la adevăr, lui Lovinescu nu-i sunt necunoscute surse folclorice demne de interes. Le vom prezenta, însoțite de comentariile noastre. Versurile ce urmează (Dacia..., p.38), aduc în discuție trăsăturile definitorii ale unui alt trimis al divinității: Vamana, supranumit "Cel care a măsurat Universul din trei pași" (Trivikrama):

"Dumnezeu că m-a trimis/ Pământul să i-l măsor/ Pământul cu umbletul/ Și ceriul cu cugetul".

Legenda spune că regele Bali, care domnea peste cele trei lumi, s-a învoit să-i cedeze piticului Vamana (formă sub care se ascundea Vishnu) tot ce acesta va putea măsura din trei pași. Cu primii doi pași acesta a luat în posesie Cerul și Pământul, lăsându-i regelui numai tărâmul Infernului, Patala, ca prețuire a virtuților sale.

Parashurama

După cum vom vedea, acest Avatar care se traduce prin "Rama cu securea", nu e altul decât Zeus, divinitatea supremă a vechilor păstori greci, ce locuia pe muntele sfânt Olimp. El apare menționat în următoarea colindă (Dacia..., p.28):

"Pe Muntele Mare/ Mândră turmă de oi paște,/ Dar la turmă cine umblă?/ Umblă, umblă Sfântul Soare.../ Cu fluieru-nverigat/ Cu toporu-ncolțurat".

Toporul (securea) dezvăluie identitatea lui Parashurama.

Într-un context complet diferit, Lovinescu consemnează: "Zalmoxis e numit, de asemenea, "Zeul cu dublă secure". El este deci în strânsă legătură cu manifestarea lui Parashu-Rama" (ibid., p.38, nota 7). Faptul că zeul suprem al geto-dacilor nu era altul decât Zeus nou-născut (v.cap. Zalmoxis), conduce la concluzia identității lui Parashurama cu Zeus. Quod erat demonstrandum. Lovinescu îl mai menționează odată pe Parashurama pe care îl consideră analog nu cu Zeus, ci cu Perseu (!), încercând să găsească paralele cu Paradisul, Harap-Alb, șarpele, de unde, "prin analogie inversă" (?!) ajunge la Shiva (p.87-88), pe care îl vede personificat ca Păsărilă-Lăți-Lungilă: "Distrugător...el este fața care resoarbe ciclurile" (p.92). Fără comentarii.

Rama

Am văzut cât de departe a putut ajunge Lovinescu susținând originea pelasgică a cuvintelor Roma, Romania, România, respingând orice tangență a lor cu Roma latină (Dacia..., p.41). În schimb, el a sesizat (p.42) multe toponime care ar putea proveni de la numele celui de-al șaselea Avatar, Rama, ca și faptul că "Ptolemeu numește una din cetățile Daciei Rami-dava", dar, mai ales, că "în mitologia română se vorbește de un Ram-Împărat" (p.41-42). Tot el amintește că "se vorbește în legendele românești de o populație misterioasă...Rohmanii, Rahmanii, Rucmanii..." (p.40), sugerând conexiunea cu numele lui Rama. În eroul basmului Harap-Alb, Lovinescu nu ezită să confunde două Avataruri diferite: Rama și Mistrețul (Varaha), descriind "victoria definitivă a "Mistrețului Alb", a lui Rama, asupra Ursului", după care conchide: "Așa ia sfârșit "Gesta" lui Shri-Shwata-Varaha, a Divinului Ram" (p.98).

Și pentru a spori confuzia privitoare la Rama-Varaha-Harap Alb, adaugă: "Avatara Harap-Alb are o realizare "shivaită"" (p.99), deși Rama și Varaha sunt Avatarurile lui Vishnu !

Krishna

Să ne întoarcem la colindul menționat anterior (Dacia..., p.28):
"Pe Muntele Mare/ Mândră turmă de oi paște,/ Dar la turmă cine umblă?/ Umblă, umblă Sfântul Soare.../ Cu fluieru-nverigat..."

Printr-un sincretism, deloc neobișnuit, exemplificat de Zalmoxis-Gebeleizis, versurile trimit la Krishna, manifestare a Ființei Supreme (cf. Bhagavad-Gita IV.6: "Sunt nenăscut, etern din fire, Stăpânul divin"). Deși de familie nobilă, acest Avatar a copilărit printre păstori (de unde referirea la turma de animale), fermecându-i cu minunatul său fluier; mai târziu și-a recăpătat rangul princiar. Viața sa este un lung șir de întâmplări miraculoase - în general lupte duse împotriva forțelor Răului sub forma unor animale fabuloase ori personaje malefice - asemenea celor puse pe seama eroilor basmelor noastre (Făt-Frumos, Harap-Alb, etc.) Colindul urmează astfel:

"Sus pe Munte Mare/ Ia Ler Doamne Ler ! E-o turmă mândră de oi./ Dar la turmă cine umblă ? Este Domnul Dumnezeu/ Cu părul de aur Cu Soarele pe piept,/ Cu Luna pe frunte Sprijinit pe-o lance/ Cu-un fluier înverigat".

Luna, Soarele și lancea, respectiv aurul, simbolizează cele trei canale subtile, temă asupra căreia vom reveni ulterior (v. cap. "Structura corpului energetic. Trezirea lui Kundalini"). Suntem înclinați să apropiem numele celui de-al optulea Avatar tradus prin "negru", de unele coordonate istorico-geografice autohtone. Exemplele nu lipsesc, atât în antichitate, cât și în Evul Mediu. Ni le furnizează Lovinescu, dar într-un context fără legătură cu Krishna: "Dacii, ca popor hiperborean, coborau din Pelasgos - născut din "Pământul Negru". Marea dacică este "Neagră", Valahii au fost denumiți de toate popoarele "Valahi Negri", iar țara "Valahia Neagră", Kara, Ulaghi, Kara-Iflak, de către turci; Kara-Ulak de sârbi și bulgari. Funcțiunea tradițională supremă la valahi este "Negru-Vodă"" (Dacia..., p.60).

Potrivit lui Dimitrie Onciul (Originea Principatelor române, p.32): "Tradiția atribuie lui "Negru-Vodă" toate faptele și chiar monumentele...Este personificarea poetică a originilor, nu este numele unui personaj real...Este personificarea întemeierii Statului...Este un nume mistic" (Dacia..., p.60).

Krishna (în sanskrită: Negrul) era domnitorul din Dwaraka, fiind numit Domnul Krishna (în traducere românească Negru-Vodă).

În continuare, Lovinescu se referă la "stemele Principatelor. Pe acelea ale Valahiei se văd trei capete de Negri; acelea ale Moldovei sunt și mai remarcabile: două chei încrucișate, având fiecare, la extremitatea superioară, două capete de Negri". După cum arată în altă parte autorul, "cele două chei sunt reprezentate suprapuse, în cruce, așa cum se văd în armele Papei și uneori iau înfățișarea de "swastika clavigeră"" (V.Lovinescu, Interpretarea ezoterică a unor basme și balade populare românești, Cartea Românească, București 1993, p.65).

Acest semn sacru străvechi apare la simbolicul Negru-Vodă: "S-au găsit la Curtea de Argeș, morminte voievodale, printre care și unul al unui Radu Negru... Giulgiul era acoperit de swastici" (Dacia..., p.61). De altminteri, swastika figurează și pe unele monede dacice, cu inscripția ARMIS BASIL (ibid., p.45).

"Swastika în România ar cere ea singură un studiu special. Nu credem să existe o țară în care să fi fost folosită atâta, în mod tradițional, bineînțeles. Se găsește peste tot: în cimitire, în biserici, pe broderii naționale, pe pergamente voievodale" (p.48,49, fig.5,6). Autorul ignoră situația Indiei, unde swastika este mult mai răspândită, ca simbol al Fiului Divin și al chakrei Muladhara.

Vehiculul tradițional al lui Krishna este vulturul Garuda, pe care îl regăsim în basmele românești, unde eroi echivalenți lui (v. mai sus: Făt-Frumos, etc.) folosesc drept vehicul o pajură, o ghionoaie etc. De altminteri, pajura apare în multe povestiri, ca element benefic; tot astfel și în stema țării.

Fiul lui Dumnezeu

În mitologia autohtonă, al nouălea Avatar ce corespunde lui Iisus (Maha-Vishnu, Marele Vishnu) va apare sub forma Fiului lui Dumnezeu. Lovinescu pare a nu fi străin de acest adevăr, căci amintește undeva de "al nouălea Avatara, cu tatăl lui adoptiv, Marele Dulgher al Universului, cu Maica Precista" (Interpretarea ..., p.135). "Apollo e uneori numit "Bunul Dumnezeu Fiul". Este același cu Bonus Deus Puer, sau Bonus puer phosphorus, epitete ale lui Apollo în nenumăratele inscripții consacrate acestui zeu și găsite în Dacia, mai ales în orașul Apullum (Alba Iulia), capitală a provinciei cu același nume (Dacia Apulensis), numită așa după zeu" (Dacia..., p.28). "La unele triburi pelasge din Cappadocia, Saturn era adorat ca Zeus Dakie; Pliniu îl numește Dokius filius Coeli" (ibid., p.34). Am văzut, chiar din exemplele folclorice menționate, că Apollo va apare ulterior sub numele de Sfântul Soare. Cazurile sunt frecvente.

Kalki

Kalki este cavalerul apocaliptic, Iisus venit pentru a doua oară. Acest simbol al călărețului a fost răspândit atât la daci, cât și la urmașii lor. Kernbach menționează zeitățile cunoscute sub numele de Cavalerul Trac, Cavalerii Danubieni (p.390). Iar Eliade arată că după Herodot, "câteva secole mai târziu monumentele zise ale "eroilor cavaleri" se înmulțesc în Balcani; or, Eroul-Cavaler este identificat cu Apollo" (Istoria..., p.171). Dar, așa cum am arătat anterior, Apollo este Fiul Divin care, de astă dată, în ipostaza de cavaler, reprezintă Judecătorul anunțat de Apocalipsă. Monedele dacice cu legenda ASIO, sau cele cu legenda IANUM ARM, menționate de Lovinescu, poartă emblema fie a unui cal, călărețul fiind indicat de caduceu, fie a unui călăreț. El apropie acest simbol al lui Kalki de "prima Shakti" (adică de manifestarea lui Adi Shakti, în traducere: Shakti Primordială), în timp ce "caduceul este Shakti polarizată" (manifestarea lui Adi Shakti sub forma lui Kundalini; v.acolo) (Dacia..., p.46-47, fig.4).

Întrucât Lovinescu ne va mai oferi astfel de surprize, este cazul să arătăm că meritul revine unora din sursele consultate, căci a citit mult, de-a valma, bune și - mai ales - rele, lipsindu-i discernământul. Iar din noianul de informații nu puteau lipsi, desigur, unele elemente corecte. Lovinescu amintea de Calul năzdrăvan care "este adevăratul erou, cheia de boltă a poveștilor populare...fără el, Făt-Frumos n-ar putea reuși"; simbol "avataric, deoarece calul este unul din simbolurile lui Vishnu" (ibid., p.67).

Nu vom încheia acest capitol consacrat Marilor Încarnări divine, fără a menționa presentimentul lui Vasile Lovinescu în legătură cu posibila prezență, chiar în epoca actuală, a unei asemenea Mari Încarnări aflate pe acest Pământ: "Lipsa unui mandatar uman [al lui Dumnezeu] este de neconceput. Cititorul poate nici nu bănuiește implicațiile ce se pot deduce din cele spuse mai sus" (Interpretarea..., p.41; subl.ns.).
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index
   -> Maeștrii și învățătorii spirituali ai planetei, AVATARI DIVINI
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 1 of 1  [ 1 Posts ]
 


Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !