Nicolae Tesla – inventatorul genial de origine română care poate fi considerat maestrul electricităţii

[Acustic]

Nicolae Tesla – inventatorul genial de origine română care poate fi considerat maestrul electricităţii

de Lidia Teodorescu

Când te gândeşti la electricitate, te gândeşti la Edison, când te gândeşti la radio, te gândeşti la Marconi, dar în realitate există un singur geniu al electricităţii şi se pare că tocmai acesta aproape că a fost uitat... un om care a visat să dăruiască omenirii resurse inepuizabile de energie. Numele lui este Nikola Tesla (pe numele adevărat Nicolae Tesla), cel care, prin invenţiile sale a făcut posibilă transmiterea energiei electrice în întreaga lume, devenind astfel un „maestru” al electricităţii. Un detaliu foarte puţin cunoscut, dar extrem de semnificativ, este că acest inventator de geniu era român!

Invenţii revoluţionare

Nu exagerăm spunând că Nicolae Tesla a transformat lumea cu ajutorul electricităţii. Moştenirea extraordinară pe care el ne-a lăsat-o şi ajutorul imens pe care aceasta îl reprezintă pentru întreaga omenire poate fi văzut peste tot acolo unde este folosită electricitatea. De numele său se leagă celebrul experiment Philadelphya şi primul contact cu alte civilizaţii, savantul recepţionând din spaţiu un semnal radio repetat. Pe lângă descoperirile sale din domeniul electromagnetismului şi al ingineriei, Tesla este considerat un pioner în robotică, balistică, ştiinţa calculatoarelor, fizica nucleară şi fizica teoretică.  Şi totuşi, în mod inexplicabil, istoria pare să fi uitat de acest om cu totul remarcabil, care a dăruit atât de multe invenţii revoluţionare umanităţii.

Genialul savant a fost inventator, fizician, inginer mecanic şi inginer electrician, fiind considerat unul dintre cei mari oameni de ştiinţă ai sfârşitului secolului XIX şi începutului secolului XX. Invenţiile şi cercetările teoretice ale lui Nicolae Tesla stau la baza cunoştinţelor moderne despre curentul alternativ, puterea electrică, sistemele de curent alternativ, incluzând sistemele polifazate, sistemele de distribuţie a puterii şi motorul pe curent alternativ, care au determinat cea de-a doua Revoluţie Industrială. Una dintre cele mai importante invenţii ale sale este generatorul de curent alternativ, el contribuind de asemenea la construirea hidrocentralei de lângă Cascada Niagara.

Tot lui îi datorăm şi primul sistem de comunicaţie fără fir (wireless), primii roboţi, prima telecomandă, ideea de vehicul cu decolare verticală şi altele. Tesla a propus o schemă care arăta ca un science-fiction: un sistem global de comunicaţii fără fir pentru a transmite mesaje telefonice dincolo de ocean; pentru a transmite ştiri, muzică, rapoarte privind piaţa bursieră, mesaje private, pentru a securiza comunicaţiile militare în orice colţ al lumii. „Când comunicaţia fără fir va fi aplicată pe scară largă, pământul va fi transformat într-un creier uriaş, capabil să răspundă din orice colţ al său,” spunea Tesla.

Naţionalitate de împrumut

Nicolae Tesla este considerat de biografii americani ca fiind un emigrant de origine sârbă (la fel ca şi alţi români celebri, cum ar fi Henri Coandă sau George Enescu şi Tesla a primit o naţionalitate de împrumut.). În realitate el a fost istro-român. S-a născut în noaptea de 9 spre 10 iulie în anul 1856, ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea şi al Gicăi Mandici. Tatăl său se trăgea dintr-o familie de grăniceri antiotomani în fostul imperiu austro-ungar. Numele iniţial de familie era Drăghici, dar el a fost înlocuit în timp cu porecla Teslea, după meseria care era practicată în familia sa, aceea de dulgher (teslar).

Henri Coandă îl prezintă pe marele inventator Tesla ca fiind român bănăţean din Banatul Sârbesc, dar, în realitate, prietenul său Nicolae era un istro-român din Croaţia.

Nicolae Tesla a avut o viaţă fascinantă. Datorită unei stări de vitalitate excepţională cu care era înzestrat, el a scăpat de mai multe ori cu viaţă în urma unor probleme de sănătate foarte grave, după ce medicii îl declaraseră fără scăpare. La 60 de ani, Tesla se simţea mai tânăr ca niciodată. Încă de mic, genialul savant a început să aibă percepţii extrasenzoriale. Îi apăreau diferite imagini, adesea însoţite de străfulgerări puternice de lumină, care îi perturbau vederea obişnuită şi interfereau cu gândurile şi cu acţiunile sale. Aceste apariţii erau cu totul noi pentru Tesla, care pe vremea aceea nici nu bănuia importanţa pe care acestea o vor avea în descoperirile revoluţionare pe care le-a făcut ulterior, ajutat în acest fel paranormal din lumile subtile.

Nicola Tesla avea capacitatea de a percepe în faţa ochilor, cu o claritate extraordinară, orice obiect care era desemnat de un cuvânt rostit, încât uneori îi era imposibil să-şi dea seama dacă ceea ce vedea era un obiect real sau doar o percepţie imaginativă. Astfel de imagini îi apăreau spontan în câmpul vizual adeseori şi ele persistau, în ciuda eforturilor sale de a le face să dispară. Uneori acestea nu se „destrămau” nici măcar atunci când el încerca să le alunge cu mâna.

Prin eforturile pe care Tesla le-a realizat, de a controla aceste apariţii care erau la început pentru el stânjenitoare stânjenitoare, şi-a dezvoltat foarte bine capacitatea de a realiza proiecţii astrale. Astfel, cea mai mare plăcere a sa era aceea de a călători cu corpul astral în lumile subtile astrale, vizitând în felul acesta diverse locuri minunate, nebănuite, existente în planul astral al manifestării. Reputatul savant s-a preocupat în mod constant de aceste percepţii ale sale până la vârsta de 17 ani, când i-a venit ideea de a realiza unele invenţii bazate pe informaţiile la care avea acces în timpul incursiunilor sale din lumile subtile pe care le vizita.

Experimente realizate în minte

În cazul lui Tesla, era cu totul extraordinar faptul că, datorită capacităţii sale excepţionale de vizualizare, el putea să construiască, să testeze şi să dezasambleze în cele mai mici detalii, orice aparat dorea, doar mental, astfel încât nu avea niciodată nevoie să construiască modele, să deseneze  proiecte sau să realizeze experimente.

Tesla îşi realiza invenţiile în minte, până în faza lor finală. Pornind de la ideea pe care o avea, el o cristaliza în minte cu ajutorul imaginaţiei creatoare, făcea tot felul de adaptări şi aducea toate îmbunătăţirile necesare dispozitivului pe care şi-l imagina, îl punea în funcţiune şi îl experimenta în acest mod, în minte, până când totul funcţiona perfect. În final, el construia efectiv respectivul dispozitiv, care, în mod invariabil, funcţiona şi în practică exact aşa cum el îl vizualizase mental, toate experimentele decurgând întocmai cum le planificase el în minte.

Având această capacitate extraordinară, genialul savant înzestrat cu percepţii extrasenzoriale a reuşit să inventeze diferite motoare şi generatoare electrice, sisteme de iluminare artificială, dispozitive pentru controlul curenţilor electrici de foarte înaltă frecvenţă, unele dispozitive în domeniul radiotehnicii, diferite turbine etc., care au revoluţionat lumea ştiinţifică.

Tesla a publicat articole despre rezultatele pe care le-a obţinut în studiul razelor X, în ceea ce priveşte oscilatorul Tesla, curenţii de înaltă frecvenţă, diverse aparate electrice, descărcările electrice în tuburi vidate şi telefotografie. Unele dintre articole expun opiniile sale cu privire la viitorul electricităţii şi la unele probleme de mare interes pentru umanitate.

Secretul energiei gratuite

Nicolae Tesla a rămas însă cunoscut în istorie mai ales pentru bobina Tesla, cea mai importantă şi cea mai spectaculoasă invenţie a sa, care este însă, din păcate, un foarte bine păstrat secret al tehnicii tensiunilor înalte. Inventată în 1891, bobina Tesla este un transformator special, care se alimentează de la reţea sau de la baterii şi care ridică tensiunea până la sute de mii de volţi şi chiar mai mult, obţinând astfel curent de înaltă frecvenţă. Ingeniozitatea invenţiei lui Tesla constă în faptul că în cazul acestei bobine nu este vorba de o creştere a tensiunii corelată cu scăderea amperajului, aşa cum se petrece la un transformator obişnuit, ci de un câştig extraordinar de putere, care se realizează prin intrarea în rezonanţă cu energiile subtile ale naturii.

Luând ca exemplu analogic un leagăn, vom considera că, dacă împingem leagănul în contratimp cu impulsul existent, leagănul va oscila din ce în ce mai încet. Însă dacă dăm leagănului impulsuri exact la sfârşitul unui ciclu, realizând în felul acesta o sincronizare, folosind deci din plin exact momentul potrivit, acest fapt va determina o creştere gradată a amplitudinii oscilaţiilor leagănului. Putem numi această sincronizare stabilirea rezonanţei sau punerea în rezonanţă. În aceste condiţii, oscilaţiile pot fi făcute să atingă valori uluitoare. Deci, în cazul unei funcţionări ideale, impulsul se declanşează la sfârşitul fiecărui ciclu, exact la momentul potrivit. În această stare ideală de rezonanţă perfectă, câştigul de putere este gigantic.

Astfel, bobina Tesla poate fi folosită pentru iluminatul artificial, pentru dezinfectarea apei, pe post de transformator radio, transformator de energie electrică, precum şi în domeniul comunicaţiilor globale, în electroterapia cu curenţi de înaltă frecvenţă, pentru generarea razelor X sau ca generator de ozon pentru dezinfectare, fără consum prea mare de energie.

Invenţiile lui Nicola Tesla, precum şi importanţa aplicaţiilor lui la scară  planetară le depăşesc cu mult pe cele realizate de Albert Einstein, Isaac Newton sau Tomas Edison. Cea mai importantă dintre ele rămâne însă de departe bobina Tesla, care permite producerea energiei gratuite, aşa-numita free energy, invenţie care este însă ţinută secretă de către elita mondială, ce conduce din umbră această lume.

Dezvăluirea secretului generării energiei gratuite, pe baza invenţiei lui Tesla, ar duce în scurt timp la colaps majoritatea industriilor existente la ora actuală pe planeta noastră, care câştigă sume imense de bani pe spatele contribuabililor. Acesta este unul din principalele motive pentru care geniala invenţie a lui Nicola Tesla, care ar trebui să aparţină întregii omeniri, este ţinută secretă chiar şi după atâţia ani de la descoperirea ei.

sursa: yogaesoteric
23 octombrie 2009

[Acustic]

In cautarea lui Nikola Tesla Capturarea electricitatii negative, Cold Electricity, Tesla Radiant Energy

postat de dacian in 2008-06-07 23:03

Dupa ce ati facut cunostinta cu motorul Adams, care capteaza curentul rece/energia negativa, sa vi-l prezint pe parintele acetui fel de electricitate si o scurta istorie a fenomenului ‘cold current’. Marele pionier al acestei noi forme de electricitate a fost renumitul cercetator de geniu Nikola Tesla. Pentru a intelege ‘negative energy’ e necesara definirea curentului cald/energie [electrica – n.tr.] pozitiva si curentului rece/energie negativa.

Curentul pozitiv: aceasta este forma normala a energiei electrice, cunoscuta si folosita in fiecare clipa. Nu prea mai sunt multe de spus, deja s-a scris tot ce se putea scrie pe aceasta tema.

Curentul rece/negativ: este pur si simplu contra-manifestarea curentului obisnuit, cel pozitiv, in directie temporala opusa. [cam SF, nu-i asa? Cititi aici la despre necesitatea legii a 3-a a lui Newton de a avea pentru fiecare unda, o contra-unda. Chiar va sfatuiesc sa cititi, pentru ca daca intelegeti teoria veti vedea cat e de important acest fenomen pentru abordarea tuturor fenomenelor din natura, inclusiv a bolilor si a imbatranirii.]

Discutie despre curentul rece: si multe multe dispozitive cu discutii si aplicatii

Un dispozitiv care inverseaza temporal o unda electromagnetica se numeste in literatura stiintifica obisnuita 'phase conjugate mirror' [actioneaza ca o oglinda care produce o faza conjugata/opusa a undei incidente, de sens opus]. Conceptul nu este nicidecum nou sau indepartat, ci este cheia energiei gratuite. Greseala majora a asociatiilor academice a fost sa presupuna ca entropia creste invariabil in urma tuturor interactiunilor fizice. Asta se intampla insa doar atata timp cat timpul curge inainte. Entropia este in fapt un proces guvernat de curgerea locala a timpului. Entropia creste cand timpul curge inainte si descreste cand timpul curge inapoi. In timp ce cresterea in timp a entropiei universului ca intreg este bine documentata, entropia locala poate fi incetinita sau inversata prin modificarea curgerii timpului. Daca timpul curge inapoi, atunci e posibila o scadere a entropiei care apare intr-adevar in ecuatiile standard. Aceasta interactiune fizica negentropica va lua energia dintr-o stare dezordonata si o va transforma intr-o stare ordonata, producand un castig net al puterii intr-un sistem aflat pe un nivel superior sursei.

Pentru istoricul cercetarilor lui Tesla ii suntem recunoscatori lui Gerry Vassilato care in Secrets of Cold War Technology: Project HAARP and Beyond. [Secretele Tehnologiei Razboiului Rece: Priectul HAARP si dincolo de el] Urmatorul extras e din acest text:

Prin aranjamente experimentale succesived, Tesla a descoperit cateva lucruri in ceea ce priveste producerea acestui efect. Intai, cauza este fara indoiala bruschetea descarcarii. Era inchiderea intrerupatorului, chiar momentul acela al inchiderii si deschiderii circuitului, care producea efectul. Efectul este indisolubil legat de timp, timp-impuls. In al doilea rand, Tesla a descoperit ca era imperativ necesar ca procesul de incarcare sa aiba loc intr-un singur impuls. Nu se poate permite nici un curent de intoarcere/rebound/recul, pentru ca altfel efectul nu s-ar fi manifestat. Astfel, Tesla a facut cateva remarci sucinte referitor la rolul capacitatii intr-un circuit radiant cu scanteie. A aflat ca efectul este amplificat puternic de amplasarea unui capacitor intre ruptor [ca platina de la masina] si dinam. In timp ce ii da efectului o putere uimitoare, condensatorul/capacitorul protejeaza bobina dinamului. In final, efectul poate fi intensificat puternic si prin marirea voltajului, micsorand timpul de producere a intreruperii/ crescand frecventa si deasemenea scurtand timpul de inchidere a ruptorului.

Nu e sigur inca care este substratul acestui fenomen, Tesla a cautat empiric o explicatie si o metoda de amplificare si utilizare. Si-a dat seama de importanta acestui efect neasteptat. Ideea de a duce acest minunat si ciudat fenomen la intregul sau potential deja nastea in mintea lui nenumarate noi posibilitati pentru omenire. A abandonat complet cercetarea si dezvoltarea sistemelor de curent alternativ a caror epoca abia incepea, dandu-si seama ca o noua tehnologie e pe cale sa-I ia locul.

In lipsa semiconductorilor, Tesla folose intrerupatoare/ruptoare cu contacte rotative pentru producerea impulsurilor unidirectionale [ curent continuu, dar pulsat]. Cand aceste mecanisme nu au mai putut obtine cel mai puternicefect, Tesla s-a gandit la un mijloc mai "automatic" si mai puternic. A folosit pentru acest "automatic switch" sisteme de descarcare cu scanteie [special electrical arc dischargers]. A fost aplicat un voltaj inalt de la un generator de curent continuu [DC] prin doi conductori gemeni prin acest nou mecanism, arcul electric, un magnet permanent foarte puternic fiind asezat incrucisat cui calea de descarcare a arcului. Arcul de descarcare era ‘suflat’ automat in mod continuu de campul acestui magnet permanent.

Imperativul pentru obtinerea acestui efect rar era alegerea cu grija a conexiunilor si q unui condensator pentru a primi si descarca electricitatea unidirectional, ritmic. Circuitul lui Tesla este foarte asemanator cu un pulse jet [turboreactor, coanda effect], in care nici o presiune nu se opune curgerii jetului. Incarcatura electrostatica creste pana la un maximum, si se descarca mai repede. Aplicarea constanta a presiunii unui dinam de voltaj mare asupra acestui circuit asigura obtinerea continua a susccesiunii ‘incarcare – descarcare rapida’. Numai si numai atunci se observa fenomenul descris de Tesla. Pulsurile practic trec prin aparat de la dinam. Capacitorul/condensatorul, disruptorul, si conexiunile lor, se comporta ca o unda flutter [unda… oscilanta ) cu aspect in dinti de fierastrau – med.].

Tesla a descoperit ca doar durata impulsului poate defini efectul fiecarui spectru. Aceste efecte au fost complet diferite, fiecare prezentand alte caracteristici ciudate care nu au fost vazute niciodata in natura. Mai mult, Tesla a observat schimbari specifice de culoare in spatiul de descarcare a scanteii, cand fiecare interval de frecventa a impulsurilor era atins. Nemaiintalnita colorare a scanteii nu a ramas prea mult timp un mister. Trenuri de impulsuri de cca 0.1 millisec durata [10kHz], produceau durere si presiune mecanica. In acest camp radiant, obiectele vibrau si chiar se miscau pe masura ce erau trase de forta campului. Fire subtiri, expuse descarcarilor bruste ale campului radiant se vaporizau pur si simplu explodand. Durerea si miscarea fizica incetau cand impulsurile erau produse la 100 microsec sau mai putin [10kHz]. Aceste ultime caracteristici au sugerat arme si sisteme ofensive de un potential infricosator. [de aici si imaginea de ‘mad scientist’ atribuita de Hollywood lui Tesla]

Transformatorul

Prin 1890, dupa o perioada de intense experimentari si desvoltare, Tesla a adunat componentele necesare producerii in practica si distributia energiei electrice radiante. Tesla deja descoperise minunatul fapt ca impulsul cu durata de 100 microsec sau mai putin nu mai putea fi simtit si nu mai face nici un rau fiziologic. Planuia sa folosesca aceasta frecventa in distributia acestei energii catre consumatori. Mai mult, undele de soc cu durata de 100 microsec treceau prin orice materie, piatra, otel, sau sticla putand fi transmise in tot orasul la consumatori. Astfel Tesla nu se temea de distorsiuni in campul sau special calibrat, vectorii penetrand materia fara a interactiona cu ea [la nivel masurabil].

Tesla a facut o descoperire surprinzatoare in acelasi an, plasand un helix lung monofilar langa ruptorul sau. Bobina [ coil], avand cam 60cm lungime, nu s-a mai comportat precum barele de cupru sau alte obiecte metalice. Peretele subtire al bobinei s-a invaluit de o aura de scantei albe. Onduland din varful acestei bobine ieseau fulgere lungi albe-sidefii, descarcari blande care pareau a avea un voltaj mult marit. Aceste efecte au fost foarte mult amplificate de pozitionarea bobinei helicoidale in interiorul cercului ruptorului. In interiorul acestei "zone-de-soc", bobina helicoidala a fost inconjurata de o descarcare care s-a concentrat pe suprafata ei urmarind-o pana la capatul liber. Parea ca unda de soc se ferea de spatiul inconjurator pentru a se agata se suprafata bobinei, o atractie preferentiala ciudata. Unda de soc s-a prelins pe bobina perpendicular pe bobinaj, un efect incredibil. Lungimea descarcarilor de pe coroana helixului pareau de neinteles. Cu ruptorul sarind cam 2,5 cm in cutia sa magnetica, stralucirea alba se descarca la mai mult de 60cm. Aceasta descarcare egala chiar lungimea bobinei. Era neasteptata si neauzita aceasta transformare.

Aici era o chestie mai mult de natura electrostatica, desi stia ca fizicienii nu vor intelege acest termen daca era folosit in aceasta situatie. Energia electrostatica nu era fluctuanta precum aceste unde de soc [descarcari]. Unda de soc exploziva avea caractere diferite de ale oricarui alt dispozitiv electric existent la acea vreme. Totusi Tesla a afirmat ca acea unda de soc, in scurtul timp in care si-a facut aparitia exploziva, a semanat mai degraba cu o manifestare electrostatica decat cu oricare alta manifestare electrica cunoscuta. Exact ca la masinile electrostatice cu frecare, unde curentul si magnetismul sunt neglijabile, o puternica componenta a campului energetic umple spatiul sub forma de liniii radiante. Acest camp 'dielectric" se propaga in mod normal prin spatiu proportional cu acu,mularea lenta a sarcinilor adunat eprin frecare. In acest caz insa, puternicul generator de curent continuu [DC] a furnizat voltajul inalt. Acest voltaj a incarcat o bucla izolata de cupru crescand pana la valoarea sa maxima. Daca toate valorile in circuit ar fi fost bine proportionate, in maniera descrisa de Tesla, o descarcare brusca ar aparea. Acesta descarcare a fost evident mult mai scurta decat timpul de incarcare a buclei. Descarcarea are loc cand ruptorul magnetic stinge arcul electric. Daca circuitul este construit adecvat, nu vor aparea alternante de recul.

Aceasta succesiune unidirectionala de impulsuri incarcare-descarcare produc un camp neobisnuit care se extinde, semanand vag cu un camp electrostatic ‘Stuttering' sau 'staccato’. Dar acesti termeni nu descriu satisfacator fenomenele masurate in jurul acestui aparat, un efect radiant foarte puternic, care intrece toate asteptarile privind valorile unui camp electrostatic. Mai precis calculele arata ca aceste valori ale descarcarilor sunt imposibile. Folosind regula standard a transformatorului magneto-inductiv, Tesla nu a putut explica amplificarea enorma a voltajului implicat in acest efect. Pentru ca relatiile conventionale au dat gres, Tesla a emis ipoteza ca efectul s-ar datora in intregime regulilor transformarii radiante [se stia de undele radio], evident necesitand in continuare determinari empirice. Masuratori ulterioare ale lungimii descarcarilor si caracteristicilor helixului au dat noua relatie matematica necesara.

Descoperise o noua lege a inductiei, una radianta, in care undele de soc in fapt se auto amplifica cand intalnesc obiecte segmentate. Segmentarea era cheia. Undele de soc radiante au intalnit helixul si au lunecat pe suprafata sa exterioara de la un capat la altul. Aceasta unda de soc nu a trecut prin bobinaj deloc, tratand suprafata bobinei ca un plan aerodinamic. Unda de soc s-a autoamplificat asa cum creste presiunea unui gaz care trece prin tuburi Venturi. O crestere constanta in presiunea electrica a fost masurata pe suprafata bobinei. Intr-adevar Tesla afirma ca voltajul poate fi surprinzator marit cu 10,000 volti per inch de bobina. Asta inseamna ca o bobina de 24 inch poate absorbi unde de soc radiante care initial masurau 10,000 volts, cu o crestere ulterioara de pana la 240,000 volti! O asa transformare a tensiunii nu a mai fost intalnita la un aparat atat de mic si de simplu. Tesla a descoperit mai apoi ca voltajul rezultat este in relatie matematica cu rezistenta pe tura in helix. Cu cat rezistenta e mai mare, cu atat voltajul maximal e mai mare.

Se referea la ruptorul sau special "primar", iar bobina helicoidala plasata in zona de soc "secundar". Dar nu a intentionat asimilarea acestor termeni cu notiunea clasica de transformator magnetoelectric. Aceasta descoperire era intr-adevar cu totul deosebita de transformatoarele clasice cu magneto-induction. La baza acestor afirmatii a stat un motiv real si masurabil. Acest atribut l-a derutat pe Tesla o perioada. Tesla a masurat un curent zero in aceste bobine ‘secundare’ lungi. Curentul care ar fi trebuit sa aparea lipsea cu desavarsire. Voltajul pur crestea cu fiecare inch de suprafata de bobina. Tesla fundamentase “legi inductiei electrostatice”, principii pe care prea putini le-au inteles. Tesla a denumit combinatia sa de ruptor si helix ‘secundar’ 'Transformator".

Transformatoarele lui Tesla nu sunt dispozitive magnetoelectrice, ele folosesc unde de soc radiante, si produc voltaj pur, fara curent [ca dealtfel toate sistemele de captura a energiei negative] Nici o bobina didactica de inalta frecventa nu trebuie denumita "Tesla Coil", de bine ce dispozitivul folosit pentru astfel de demonstratiisunt rezultatul direct al aparatului construit de Sir Oliver Lodge si nu de Nikola Tesla. Transformatorul Tesla este un aparat pulsatoriu si nu poate fi reprodus cu usurinta, trebuin urmariti cu strictete parametrii enuntati de Tesla. Transformatoarele Tesla produc descarcari albe extraordinare ca lungime si putere [presiune], care depasesc scanteile violete alternative produse de bobinele Lodge [Lodge Coils]. Acestea nu seamana deloc cu transformatoarele construite de Tesla. Chiar daca seamana ca aspect fiecare dintre cele doua tipuri de bobine face cu totul altceva. Lodge Coils sunt alternatoare [curent alternativ, sinusoidal comun]. Transformatoarele Tesla folosesc impulsuri unidirectionale. Cele mai eficiente transformatoare Tesla s-au obtinut doar cand firul radiant ruptor egala masa bobinei elicoidale.

sursa: http://energiegratuita.ablog.ro/