Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 10.12.2019, 00:18
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Marea Evanghelie a lui Ioan - volumul 1 - Jakob Lorber


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2, 3 ... 10, 11, 12 ... 23, 24, 25  Next
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (74)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 99
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 19.2.2010, 20:48 View PostDownload Post

Capitolul 99

Templul încearcă să pună mâna pe Iisus. Domnul este găzduit de Petru în casa sa de pescar.


1. Auzindu-i vorbind astfel pe cei de o religie cu ei și simțindu-se amenințați de o sută de priviri îndreptate cu asprime către ei, fixându-i și urându-i ca pe ciumă preoții și leviții s-au retras.

2. Înțelegând că evreii căutau pretexte pentru a Mă urma, preoții, leviții și fariseii au început să se gândească cu toții cum să facă să Mă omoare.

3. Comandantul, la care locuiam de câteva zile, M-a pus în secret la curent cu ceea ce unelteau preoții pentru a-Mi lua viața.

4. Eu i-am spus: "își vor atinge scopul, dar nu a venit încă momentul și, pentru a nu le facilita răzbunarea, Mă voi îndepărta pentru scurt timp de oraș și Mă voi întoarce numai atunci când mânia acestor atei se va mai fi domolit".

5. Deși simțea dorința interioară de a Mă păstra pe lângă el pentru totdeauna, comandantul a înțeles intenția Mea, căci și el se temea de amenințările acestor preoți, leviți și farisei, știind bine că această rasă de vipere putea să-l denunțe, în secret, la Roma.

6. Așa se face că, în zorii dimineții următoare, am părăsit împreună cu toți cei care Mă urmaseră locuința foarte ospitalieră a comandantului și M-am îndreptat spre casa pescarului Simon Petru, aflată în împrejurimile Betabarei, unde se stabilise (pentru un timp) Ioan Botezătorul. La sosirea Mea în această locuință modestă, care nu era totuși atât de mică pe cât ați putea crede, am găsit-o pe cumnata lui Simon Petru, o fată bună și curajoasă în vârstă de douăzeci de ani, harnică și neprihănită, țintuită la pat, suferind de o febră foarte mare, care o umplea de durere și de spaimă. Petru a venit și M-a rugat să o ajut (Matei 8, 14).

7. Am mers imediat la căpătâiul ei, am luat-o de mână și i-am spus: "Micuța Mea, ridică-te și mai bine pregătește-ne ceva de mâncare decât să zaci aici pe pat!"

8. Instantaneu, febra a părăsit-o și tânăra fată s-a ridicat și a venit imediat să ne servească, plină de entuziasm și de recunoștință.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (74)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 100
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 19.2.2010, 20:51 View PostDownload Post

Capitolul 100

Mântuitorul îi dă indicații lui Matei. Diferența dintre Evanghelia lui Matei și cea a lui Ioan. Matei relatează faptele, Ioan oferă corespondențele. Ospățul la casa lui Petru. Pescuitul miraculos. Aluzie la trădare.


1. Matei s-a apropiat atunci de Mine pentru a Mă întreba dacă ar trebui să noteze acest fapt, precum și cuvintele și învățăturile date în ultima zi petrecută la comandant.

2. Eu i-am spus: "Notează ceea ce s-a petrecut la căpitanul din Capernaum, ceea ce am spus acolo și ceea ce s-a petrecut aici, în casa lui Petru, dar lasă de-o parte tot ceea ce nu am spus în public. Nu nota nici ceea ce s-a spus în casa comandantului și faptul că am petrecut două zile la el.

3. Vom reveni din nou mai târziu, pentru scurt timp, la casa comandantului, atunci când fiica lui favorită va muri și când Eu o voi învia. Vei putea să notezi atunci acest fapt, dar fără să spui unde s-a petrecut și fără să indici numele tatălui ei, pentru a nu-i face astfel vreun rău, deoarece preoții sunt cu ochii pe el.

4. Până la următoarea sărbătoare de la Ierusalim, Eu voi rămâne pe malurile acestui lac, care îmi place în mod deosebit. Aici voi mai oferi încă multe dovezi și învățături. Tu vei nota totul".

5. Matei a început să scrie. Văzând aceasta, Ioan a spus, întristat: "Doamne, iubirea vieții mele! Deci eu nu voi mai avea nimic de scris?"

6. Eu i-am răspuns: "Dragul meu frate, nu fii trist, vei avea mult de scris, căci ție îți sunt destinate lucrurile cele mai profunde și esențiale".

7. Ioan a spus: "Dar miracolul de la Cana, pe care l-ai făcut pentru fiul prințului roman, nu-mi pare a fi mai important decât cel pe care l-ai făcut la Capernaum, pentru căpitan!"

8. Eu: "Dacă tu crezi acest lucru, atunci te înșeli, căci fiul prințului simbolizează întreaga suferință a lumii care primește de departe învățătura și influența Mea spirituală. Servitorul căpitanului pe care l-am vindecat nu era decât un artritic; el reprezintă întreaga comunitate sau întreaga grupare reunită în Numele Meu care, pentru tot felul de motive politice, este incapabilă să pună în practică anumite puncte din învățătura Mea, motiv pentru care se îndepărtează încet, încet de celelalte puncte. Este o artrită a sufletului, căreia nu-i poate veni în ajutor decât credința neclintită în Cuvântul Meu.

9. Iată, dragul Meu frate Ioan, o mare diferență. Primul miracol reprezintă starea maladivă a întregii lumi și, îți spun - într-un sens mult mai profund - a întregului Univers. Cel de-al doilea miracol reprezintă ceea ce ți-am explicat deja. Acum știi ceea ce tu și Matei aveți de scris".

10. Între timp, tânăra fată și ceilalți servitori ai lui Petru au pregătit mâncarea, iar noi ne-am așezat la masă. Mai târziu, am mers la pescuit cu Petru, căci aveam multe de făcut în acea seară!"

11. Toți cei care Mă însoțeau și care erau destul de numeroși, au servit o masă înbelșugată, apoi ne-am înapoiat pe lacul numit Marea Galileei, unde am pescuit timp de câteva ore, prinzând atât de mult pește încât abia a încăput în vasele pe care le aveam.

12. Disperat, Petru a strigat stupefiat: "Doamne, Te implor, părăsește-mă; simt mult prea intens că sunt un biet păcătos. Când Te-am văzut pentru prima oară, atunci când Tu m-ai întâlnit aici, pescuind împreună cu ajutoarele mele, eu am fost înspăimântat. Atunci am recunoscut divinitatea Ta, dar de data aceasta este mult mai rău, eu văd foarte limpede ceea ce ești Tu și cine ești Tu cu adevărat. Data trecută, pescuitul a durat întreaga noapte fără nici un rezultat și, la fel ca acum, la Cuvântul Tău și în prezența Ta, plasele au cedat sub greutatea peștilor, în fața Ta mă cuprinde o frică teribilă, căci Tu ești…'. 13. Dar Eu i-am spus: "Liniște, nu Mă trăda, știi prea bine cine se află printre noi. Este un trădător și așa va rămâne". 14. Petru a tăcut, după care a început să dea indicații pentru prepararea peștelui. Seara, ne-am reîntors acasă la Petru, care era extrem de emoționat, dar a păstrat tăcerea, având grijă să fim serviți cu o masă înbelșugată, care era deja pregătită. Ne simțeam toți plini de bucurie și fericire. Petru a început să intoneze un cântec de slavă și noi am cântat toți împreună cu el, la unison.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (74)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 101
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 19.2.2010, 20:53 View PostDownload Post

Capitolul 101

Discuția dintre Petru și Iuda. Un miracol curios: beția lui Iuda.


1. După ce și-a încheiat cântecul de slavă, Petru a spus pe un ton foarte solemn: "Prieteni și frați, ce diferență este între noi și David, care a lăsat acest cântec magnific poporului său! Atunci când cânta, el își ridica ochii spre stele, căci Dumnezeu se afla dincolo de toate stelele și de toate conceptele umane! Mă întreb însă ce ar face David astăzi, când Cel spre care el și-ar ridica ochii dincolo de stele...". "Oprește-te aici, prietene Petru", am spus Eu, "este suficient, gândește-te și la cei care sunt printre noi!"

2. Petru a înțeles imediat avertismentul și i-a chemat pe oaspeți să ia loc pentru masa de seară, alcătuită din pâine și pește bine pregătit.

3. Iuda l-a întrebat atunci pe Petru dacă nu se putea cumpăra vin de undeva din apropiere. Petru i-a răspuns: "La câțiva pași de aici se află un han de unde se poate cumpăra vin", Iuda l-a întrebat atunci pe Petru dacă nu putea trimite pe cineva să cumpere un burduf cu vin!

4. Petru a spus: Tu îi cunoști și îi știi pe toți oamenii mei. Nu am pe cine să trimit. Dacă vrei vin, du-te personal și târguiește-te cu hangiul; sunt convins că te vei descurca mai bine", Iuda i-a răspuns: "Mai bine renunț la vin decât să merg acolo!" Petru: "Fă cum vrei, dar nu am pe nimeni să-ți dau, ajutoarele mele sunt toate ocupate. Soția mea, copiii și cumnata mea sunt suprasolicitați și cred că nu ai pretenția să merg chiar eu să-ți cumpăr un burduf plin cu vin!" Iuda i-a răspuns, puțin cam acru: "Bine, bine, credeam că ai înțeles: de vreme ce nu ai vin, eu aș fi plătit acest burduf, indiferent cât ar fi costat!"

5. Petru a spus atunci: "Printre noi se află cineva care a transformat apa în vin la nunta din Cana! El ar putea să facă din nou acest miracol, dacă ar fi necesar; până atunci, ne vom mulțumi cu apă de la fântână".

6. Iuda: "Foarte bine, foarte bine, îmi convine și așa, îmi place apa bună, dar era o ocazie bună să nu neglijăm vinul! Dar Cel despre care și eu cred că este capabil să transforme apa în vin ar putea totuși să-ți facă această plăcere!"

7. Eu am spus: "Mergi atunci să bei din fântână, ție îți va da vin, iar nouă celorlalți apă!"

8. Iuda a alergat imediat la fântână și a scos apă; apa s-a dovedit însă unul dintre cele mai bune vinuri și el s-a îmbătat, fiind pe punctul de a cădea beat-mort, aproape de puț, unde s-ar fi prăbușit, dacă slugile lui Petru nu l-ar fi văzut și nu l-ar fi adus să-l culce în casă. Era bine să fie așa, căci în acea seară, Eu am vindecat o mulțime de oameni atinși de tot felul de boli și de epidemii; am putut alunga spiritele rele din mulți oameni, fără să fiu deloc deranjat de Iuda!
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (74)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 102
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 19.2.2010, 20:56 View PostDownload Post

Capitolul 102

Iisus îi sfătuiește pe credincioși să nu aibă încredere în preoți și în leviți. (Matei 8. 16-20)


(16) Seara, au adus la Iisus pe mulți îndrăciți. El, prin cuvântul Lui a scos din ei duhurile necurate, și a tămăduit pe toți bolnavii,
(17) ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaiia, care zice: "El a luat asupra Lui slăbiciunile noastre și s-a încărcat cu bolile noastre."
(18) Iisus a văzut multe noroade împrejurul Său și a poruncit să treacă de cealaltă parte.
(19) Atunci s-a apropiat de El un cărturar și I-a zis: Învățătorule, vreau să te urmez oriunde vei merge."
(20) Iisus a răspuns: 'Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-Și odihni capul".


1. După ce toți cei care erau împreună cu Mine au terminat de servit masa, în timp ce Iuda încă mai dormea adânc pe o șură de paie la intrarea în casă, au sosit acei evrei din Capernaum, care, cu câteva zile în urmă, îi puseseră la încercare pe preoți și pe leviți, fiind însoțiți de câțiva posedați și de o mulțime de alți bolnavi atinși de tot felul de boli rele și M-au rugat stăruitor să-i vindec.

2. Eu i-am întrebat cu o seriozitate blândă dacă ei credeau că fiul tâmplarului din Nazaret putea face așa ceva, căci acești oameni Mă cunoșteau de când Mă născusem, ca să spunem așa!

3. Ei au răspuns: "Ce ne privește pe noi că este fiul unui tâmplar? Dacă fiul tâmplarului a fost ales de Dumnezeu pentru a deveni profetul Israelului, El este profet, chiar dacă ar fi de o mie de ori fiul tâmplarului! Fiecare om este ceea ce a făcut din el Dumnezeu și nu ceea ce au făcut din el părinții lui! Iată de ce noi credem cu tărie că Tu ești un adevărat profet ales de Dumnezeu și că Tu poți să ne vindeci, așa cum l-ai vindecat pe fiul Guvernatorului și pe servitorul căpitanului".

4. Eu le-am răspuns: "Deoarece voi aveți această credință în Mine și gândiți astfel, să se facă după credința voastră".

5. La aceste cuvinte, toate spiritele rele au ieșit afară din cei atinși de boli și de epidemii de tot felul. Ei au fost vindecați instantaneu! (Matei 8, 16)

6. Este inutil să insistăm asupra uluirii și a recunoștinței lor.

7. Mulți au făcut chiar anumite observații pertinente și usturătoare referitoare la preoțimea evreiască. Eu i-am rugat să păstreze tăcerea, atrăgându-le atenția că nu era deloc bine să trezească un cuib de vipere adormite, care sunt inofensive atât timp cât dorm în vizuina lor, dar care devin foarte periculoase îndată ce se trezesc.

8. "Slujitorii Templului, plini de venin și de perfidie, dormeau precum viperele iarna. Cu cererile voastre temerare, voi le-ați trezit. Fiți atenți ca ele să nu vă devină ostile, căci cu felul lor de a distruge totul, ele ar putea foarte ușor să vă facă rău!"

9. Au recunoscut cu toții adevărul acestor cuvinte și au regretat amarnic faptul că au comis o eroare atât de necugetată. Eu i-am liniștit însă și le-am cerut să nu povestească la Capernaum, în afara cercului lor de prieteni, semnele arătate în această seară. Ei mi-au promis acest lucru.

10. Printre ei se afla însă un om bun cunoscător al scripturilor, cu toate că nu era preot.

11. Acest om a înaintat în fața mulțimii și a spus pe un ton foarte serios: "Ascultați, prieteni și frați, eu am recunoscut în aceste semne mult mai multe, despre care nu o să vă vină să credeți. Voi îl aclamați ca pe un profet, dar eu cred că aceste semne au ajuns sub ochii noștri pentru ca să se împlinească promisiunea lui Isaiia: 'El a luat asupra Sa slăbiciunile noastre, El s-a încărcat cu bolile noastre' (Isaiia 53, 4). Chiar nu vă dați seama? Nu vedeți unde conduc toate acestea?"

12. Oamenii au făcut ochii mari, fără să înțeleagă. El a repetat încă o dată întrebarea sa și cum oamenii tot nu înțelegeau, a mai adăugat că era foarte dificil pentru orbi să vorbească despre culori!

13. Eu i-am spus: "Rămâi liniștit, este mai bine ca poporul să nu înțeleagă deocamdată! Căci dacă ar înțelege, oamenii s-ar grăbi să-i convingă pe preoți și aceasta nu ar fi bine nici pentru voi, nici pentru Mine. Va veni timpul când vor înțelege și vor sesiza singuri ce a vrut profetul să spună".

14. Aceste cuvinte l-au mulțumit pe orator, iar mulțimea din rândurile căreia vindecasem bolnavii și alungasem demonii, s-a retras.

15. Dar îndată ce au ajuns la Capernaum, acești oameni au divulgat ceea ce s-a petrecut, povestind totul prietenilor lor, astfel că a doua zi dimineață, în zori, casa lui Petru era asaltată de o mulțime de oameni care doreau să îl vadă pe Cel care înfăptuise miracole atât de incredibile. Petru M-a întrebat atunci ce era de făcut, căci se adunau din ce în ce mai mulți oameni în jurul casei.

16. Eu am spus: "Pregătește barca ta cea mare; vom trece pe celălalt mal, dacă nu vrem să ne dăm aici în spectacol. Este adevărat, oamenii sunt într-o dispoziție bună, dar dacă vor veni preoții și se vor infiltra printre ei, nu va trebui pentru nimic în lume să avem dea face cu ei". Petru a pregătit barca cea mare, în care am urcat imediat și, având un vânt prielnic, am început să vâslim.

17. Înainte de a urca în barcă împreună cu discipolii Mei, un scrib din Capernaum s-a apropiat însă de Mine și Mi-a spus: "învățătorule, vreau să Te urmez oriunde vei merge!" Eu Mi-am dat însă imediat seama că motivul ascuns pentru care el dorea să Mă urmeze nu era unul lăudabil, că el nu avea nici o legătură nici cu învățătura Mea, nici cu faptele Mele și că nu se gândea decât la burta lui, fiind dispus oricând să ne trădeze. Am scuturat așadar din cap și i-am spus: 'Vulpile au vizuinile lor, păsările cerului au cuiburile lor, dar Fiul omului nu are nici măcar o piatră în această lume pe care să-și pună capul!"

18. Scribul M-a înțeles și s-a îndepărtat, întorcându-se acasă la el, căci Eu îi arătasem că era viclean ca o vulpe, că sarcina lui de funcționar plătit (adică de spion) valora cât o vizuină și că păsările de pradă ca el, aflate sub cerul imens, adică foarte departe de adevărul divin și de iubire, își aveau cuibul lor pentru a se odihni și a-și devora prada, dar Fiul omului nu are a face cu toate înșelăciunile lumii, fiind lipsit de orice stratagemă care i-ar permite să se odihnească din când în când. Scribul M-a înțeles și s-a întors la el acasă, la Capernaum, fără să mai spună nici un cuvânt!
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (74)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 103
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 19.2.2010, 21:01 View PostDownload Post

Capitolul 103

Lăsați-i pe morți să-și îngroape morții. Iisus se ascunde în mulțime. Furtuna de pe lac. Iisus este trezit de ai Săi (Matei 8, 21-27)


(21) Un altul, care era dintre ucenici, I-a zis: "Doamne, dă-mi voie să mă duc mai întâi să-l îngrop pe tatăl meu."
(22) "Vino după Mine", i-a răspuns Iisus, "și lasă morții să-și îngroape morții." (23) Iisus s-a suit într-o corabie și ucenicii Lui au mers d upă El.
(24) Și deodată s-a stârnit pe mare o furtună atât de strașnică, încât corabia era acoperită de valuri. Și El dormea.
(25) Ucenicii s-au apropiat de El și L-au deșteptat strigând: "Doamne, scapă-ne, că pierim!"
(26) El le-a zis: "De ce vă este frică, puțin credincioșilor?"Apoi S-a sculat, a certat vânturile și marea și s-a făcut apoi o liniște mare.
(27) Oamenii aceia se mirau și ziceau: "Ce fel de om este acesta, de-L ascultă până și vânturile și marea?"


1. Înainte de a se urca în barcă, unul dintre discipolii Mei M-a întrebat dacă ar putea, înainte de plecare, să meargă să-și îngroape tatăl, care murise subit cu o zi înainte. Dar Eu i-am spus: "Urmează-Mă și lasă-i pe morți să-și îngroape morții". Discipolul a renunțat la cererea lui și M-a urmat în barcă, căci înțelesese că este mai important să te preocupi de viață decât de moarte, căci toți cei care au falsa concepție de a se ocupa de morți și care fac mare caz de ceremoniile de înmormântare, o fac - mai mult sau mai puțin - datorită faptului că ei onorează moartea.

2. Adevărata moarte a omului este egoismul, care se manifestă prin acest spirit al orgoliului mereu în căutare de onoruri; astfel, chiar înmormântarea pompoasă a unui mort nu este altceva decât ultimul semn de orgoliu al unui om mort de mult timp, din punct de vedere spiritual.

3. Când acest discipol a înțeles adevărul profund al spuselor Mele, M-a urmat fără nici un cuvânt, astfel încât, cu ajutorul unui vânt prielnic, ne-am îndepărtat rapid de mal, scăpând de mulțimea devenită din ce în ce mai mare.

4. Câțiva s-au urcat în niște ambarcațiuni mici pentru a ne urma, dar deoarece vântul începuse să sufle tot mai tare, ei au fost nevoiți să se întoarcă și abia cu mare greutate au reușit să ajungă la mal, înainte ca furtuna să se oprească.

5. Noi ne aflam deja în larg, când vântul favorabil s-a transformat într-o furtună violentă, încă de la urcarea Mea în barcă, fiind obosit după o noapte de veghe, Eu i-am spus lui Petru: "Pregătește-Mi un culcuș, vreau să Mă odihnesc puțin în timpul traversării, nu am închis ochii toată noaptea, după cum știi!"

6. Petru Mi-a adus mai multe rogojini, pentru a-Mi face un culcuș bun și Mi-a pus o pernă sub cap. Trupul Meu a adormit imediat, dar Eu știam totuși bine că vântul se va transforma în furtună și că valurile din ce în ce mai mari urmau să pună în pericol ambarcațiunea.

7. Pe când ne aflam la o depărtare de câteva ore de mal, furtuna a atins punctul ei culminant. Valurile treceau peste bord. Chiar și discipolii Mei cei mai încercați au fost cuprinși de teamă, văzând că barca noastră - fiind, la fel ca toate ambarcațiunile din acea epocă, mai adâncă la mijloc - lua apă și că valurile deveneau din ce în ce mai înalte. Cum furtuna nu dădea nici un semn că va înceta, ci dimpotrivă, ridica valurile din ce în ce mai mult, discipolii au venit la Mine, în partea cea mai ridicată a bărcii, acolo unde Petru îmi făcuse culcușul și unde valurile nu ajungeau încă. Ei M-au scuturat pentru a Mă trezi, strigând cu disperare: "Doamne, salvează-ne, că pierim!".

8. Eu M-am ridicat din culcușul Meu și le-am spus: "Of, oameni lipsiți de credință, de ce vă este frică atâta vreme cât Eu sunt cu voi? Cine este cel mai puternic, furtuna sau Cel care este Domnul tuturor furtunilor?"

9. Cum discipolii și toți cei care se aflau în barcă amuțiseră de frică și chiar Petru începuse să se bâlbâie, Eu am amenințat furtuna și marea; și iată că imediat, totul s-a liniștit, furtuna a dispărut, iar marea a devenit la fel de liniștită ca o oglindă, singura mișcare a apei fiind cea dată de balansarea ramelor. Numeroase persoane care nu Mă cunoșteau deloc și care făceau traversarea mai mult pentru a-și rezolva unele afaceri decât pentru Mine, au început să se minuneze, spunându-le discipolilor: "Pentru numele lui Dumnezeu! Cine este acest om de care ascultă până și vânturile și marea?"

10. Eu le-am făcut însă semn discipolilor să nu Mă trădeze. Atunci, Petru a spus: "Nu mai puneți atâtea întrebări, începeți mai bine să scoateți apa din barcă, altfel vom fi pierduți dacă furtuna va reîncepe subit, ceea ce este foarte probabil să se petreacă!" Străinii au tăcut, au luat recipiente și au început imediat să arunce apa din barcă. Astfel, până am ajuns la celălalt mal, au avut din plin ce face.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (74)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 104
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 19.2.2010, 21:08 View PostDownload Post

Capitolul 104

La gadareni, Iisus vindecă doi posedați. (Matei 8, 28-34)


(28) Când a ajuns Iisus de partea cealaltă, în ținutul gadarenilor, L-au întâmpinat doi îndrăciți, care ieșeau din morminte. Erau așa de cumpliți, că nimeni nu putea trece pe drumul acela.
(29) Și iată că au început să strige: "Ce legătură este între noi și Tine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuiești înainte de vreme?"
(30) Departe de ei era o turmă mare de porci, care pășteau.
(31) Diavolii îl rugau pe Iisus și ziceau: "Dacă ne scoți afară din ei, dă-ne voie să ne ducem în turma aceea de porci."
(32) "Duceți-vă", le-a zis El. Ei au ieșit și au intrat în porci. Și deodată toată turma s-a repezit de pe râpă în mare și a pierit în ape. (33) Porcarii au fugit și s-au dus în cetate de au povestit tot ce se petrecuse și cele întâmplate cu îndrăciții.
(34) Și iată că toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Iisus; și, cum L-au văzut, L-au rugat să plece din ținutul lor.


1. Teritoriul, sau mai degrabă regiunea de pe malul Mării Galileei unde am ajuns, era locuit de o populație numită gergesenieni sau gadareni.

2. După ce am coborât din barcă, ne-am îndreptat către orășelul Gadara, situat deasupra mării, la șase sute de pași de malul la care ancorasem; doi oameni complet dezbrăcați, cu fețele oribil de desfigurate, posedați de legiuni de spirite rele, ne-au ieșit în întâmpinare, coborând de pe o colină din fața orașului, aflată deasupra mării. Acești doi oameni înfricoșători locuiau în mormintele din cimitirul orașului de pe vârful acestei coline. Nimeni nu mai îndrăznea să se aventureze pe drumul lor. Nimeni nu reușea să-i prindă sau să-i lege, ba o dată, când mai mulți oameni puternici au reușit să-i lege cu lanțuri, într-o singură clipă, ei au făcut praf lanțurile! Zi și noapte, cei doi se plimbau pe această colină, urlând la morminte și aruncând cu pietre.

3. Când acești doi oameni M-au zărit în mijlocul discipolilor Mei, ei s-au grăbit spre Mine, aruncându-se la picioarele Mele și strigând: "Ce legătură este între noi și Tine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuiești înainte de vreme? Te conjurăm, în numele lui Dumnezeu Cel Preaînalt, nu ne tortura".

4. Eu i-am amenințat însă, spunând: "Care este numele tău, spirit rău care îi chinui pe acești doi oameni, ca și cum ei nu ar fi decât unul singur?"

5. Spiritul rău a răspuns atunci: "Numele meu este Legiune, căci suntem mai mulți!"

6. I-am poruncit spiritului rău să iasă din acești doi oameni și, instantaneu, o mulțime de spirite rele au ieșit din ei, sub forma unor muște mari și negre, care M-au implorat să nu le gonesc din aceste locuri.

7. Spre asfințit, pe versantul acestui munte, trecea o turmă mare de purcei aparținând gadarenilor. Gadarenii erau o populație alcătuită în special din greci, care mâncau carnea acestor animale, făcând chiar comerț cu ele în Grecia.

8. Rămase fără adăpost, spiritele rele M-au rugat să le las să intre în această turmă!

9. Eu le-am permis, pentru motive care trebuie să rămână ascunse oamenilor și acești diavoli au intrat în porci, care erau în număr de aproape două mii!

10. Când diavolii au intrat în animale, turma de două mii de porci care se afla pe vârful muntelui (care forma un promontoriu la trei sute de aune (n.t. peste 300 de metri) pe culmea de deasupra apei) s-a aruncat ca o furtună în mare, care era foarte adâncă în locul acela.

11. Îngroziți să vadă ce se petrecuse din cauza celor doi posedați, păstorii care păzeau purceii au rupt-o la fugă către oraș, unde i-au povestit stăpânului lor cum a ajuns toată turma în mare.

12. Locuitorii târgușorului au fost înfricoșați. Unul dintre ei, păgân - la fel ca majoritatea celorlalți - și care făcea mare caz de Jupiter și de alte divinități păgâne, a spus: "Nu am prezis eu în această dimineață: 'Când acești doi posedați de furii vor tăcea și când marea se va dezlănțui pe cerul cei mai senin, un Zeu va coborî din cer și va veni să ne judece. Căci niciodată zeii nu coboară dintre stele pe pământ fără bici și fără sabie!' Și iată! Furiile care îi chinuiau pe acești doi oameni nedemni au ridicat valurile, căci ele știau bine că un zeu va coborî din ceruri și le va alunga. Este la fel de limpede ca soarele la zenit că, luând forma unui roi de tăuni negri, aceste spirite s-au năpustit asupra purceilor și i-au făcut să se arunce în mare ca o furtună. Nu ne rămâne decât să ne umilim și, cu inima strânsă, să ne înclinăm cu toții în fața zeului Neptun sau Mercur, pentru a-l ruga să părăsească aceste locuri. Căci atâta vreme cât un zeu rămâne undeva pe pământ, el va aduce aici nefericire după nefericire! Eu am mai spus-o, un zeu nu coboară niciodată dintre stele fără bici și fără sabie!

13. Oricât am fi de șocați de această nenorocire, nimeni să nu îi facă vreun reproș, căci în caz contrar, se va sfârși cu noi. A trecut mult timp de când noi nu am mai oferit sacrificii zeilor, fiind opriți de acești evrei proști, care cred că știu totul mai bine decât noi. Iată de ce zeii ofensați și-au oferit singuri sacrificii. Asta este! Să nu fim deci nemulțumiți. Mai bine să coborâm pentru a-L saluta și să-L rugăm să plece din aceste locuri!"

14. Mulți dintre evreii care au auzit aceste cuvinte, au spus: Voi ne considerați proști, dar noi știm mai bine decât voi. Cel pe care îl considerați un zeu nu este decât un magician venit din Persia, este celebrul Iisus din Nazaret, despre care am auzit lucruri deosebite; în rest, suntem de aceeași părere cu voi, trebuie să părăsească aceste locuri, căci oamenii ca el nu aduc niciodată fericire. Noi știm bine asta, de pe timpul profeților. Când Dumnezeul nostru trimite un profet în țară, s-a dus cu fericirea noastră!"

15. Așa se face că toți oamenii din oraș au coborât să Mă caute, cu excepția câtorva bolnavi care rămăseseră acasă. Când oamenii M-au zărit și au văzut că eram o ființă umană, la fel ca toți oamenii, au prins curaj și s-au apropiat de Mine; M-au abordat însă cu multă teamă, rugându-Mă să binevoiesc a părăsi acele locuri.

16. Unii dintre ei, văzându-i pe cei doi oameni eliberați de spiritele rele, îmbrăcați și discutând rațional cu ei, povestindu-le cum au scăpat de tortură, fiind apoi îmbrăcați de cei care Mă însoțeau, au fost cuprinși de o teamă teribilă; acești păgâni au fost primii care M-au implorat să părăsesc țara lor și să nu Mă mai întorc niciodată!

17. Eu am fost de acord cu cererea lor și i-am spus lui Petru: "Prietene, pregătește-ți barca, vom părăsi imediat aceste locuri!"

18. Petru și slujitorii săi au pregătit imediat barca, dar când am urcat în ea, cei doi oameni exorcizați M-au întrebat dacă ar putea să Mă urmeze, spunând că le era imposibil să mai trăiască în acel oraș, fiind convinși că familiile lor nu-i vor mai primi niciodată, atât de frică le era de ei, Dar Eu le-am răspuns, cu blândețe și fermitate deopotrivă: "Mergeți în pace la voi acasă să-i revedeți pe ai voștri; ei vă vor primi cu bucurie. Mergeți și aduceți mărturie alor voștri și întregii regiuni despre ceea ce Dumnezeu a făcut pentru voi, în compasiunea Sa infinită și veți face astfel mai mult bine decât dacă M-ați urma, căci trebuie să aduceți mărturie în această țară, în care toți vă cunosc foarte bine; veți fi astfel de folos și celorlalți, iar oamenii vă vor hrăni așa cum făceau și atunci când îi terorizați".

19. Cei doi oameni exorcizați au plecat și au făcut exact ce le poruncisem!

20. Astfel, în scurt timp, renumele Meu a crescut foarte rapid în întregul ținut și în cele zece văi situate deasupra mării. Cei doi au povestit peste tot, cu mult zel, despre ceea ce făcusem pentru ei și despre compasiunea de care dădusem dovadă. Astfel, mulți oameni au început să creadă în numele Meu, atât evrei cât și greci și au căpătat dorința intensă de a Mă cunoaște.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (74)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 105
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 19.2.2010, 21:16 View PostDownload Post

Capitolul 105

Întoarcerea la Nazaret, masa la ai Săi. De ce Iisus nu face miracole acasă la El. Vizitarea unei sinagogi. Cuvântul este de argint, tăcerea este de aur. Ipocrizia și mânia Templului. (Matei 9, 1)


(1) Iisus S-a suit într-o barcă, a trecut marea și a venit în cetatea Sa.

1. Am hotărât ca Nazaretul să fie capătul călătoriei noastre, deoarece doream să Mă întorc pentru a Mă odihni și, cu această ocazie, să aduc lumina adevărului nazaritenilor, care erau foarte instabili în credința lor.

2. Întoarcerea a durat mai mult decât la dus și mulți dintre cei care Mă însoțeau erau flămânzi, dar Eu i-am întărit și ei s-au simțit cu adevărat săturați, unii spunând chiar; Intr-adevăr, o simplă adiere de vânt este ca pâinea, iar următoarea ca vinul!" Și astfel, am ajuns la celălalt mal a doua zi dimineața, Nazaretul se afla la douăzeci de stade (n.t. aproape patru km). Am pornit imediat la drum și în scurt timp am ajuns la Nazaret, în timp ce slujitorii lui Petru duceau barca în debarcaderul său de legătură.

3. Când am ajuns la debarcader, aici se afla o mulțime de oameni. Unii se pregăteau să plece în diverse direcții, iar alții veneau din diferite locuri, unii chiar de la Ierusalim, pentru afaceri și pentru târgul din Nazaret. De fapt, aceasta era chiar perioada în care avea loc un mare târg în acest oraș.

4. Aflând despre sosirea Mea la debarcader, cu barca lui Petru, acești oameni au renunțat să mai plece pe mare, pentru afacerile lor și M-au urmat la Nazaret.

5. Discipolii Mei și cu Mine ne-am îndreptat spre casa Mea, de fapt casa Mariei, care era acasă, împreună cu cei trei fii mai mari ai lui Iosif și cu cele patru fete adoptate de pe timpul lui Iosif, când Eu eram încă un copil.

6. Maria și toți ai casei s-au pus pe treabă și au pregătit o masă înbelșugată, de care aveam cu toții mare nevoie, în special discipolii care nu mâncaseră aproape nimic de o zi și o noapte. Masa a fost imediat pregătită. Am luat loc, am mâncat și am băut cu toții. După masă, i-am mulțumit lui Dumnezeu și ne-am spălat, apoi am plecat prin oraș pentru a vedea ce se petrecea. Era însă atât de multă lume, încât cu greu am reușit să ieșim din casă; o mare mulțime, formată din curioși și din spioni josnici, înconjura casa.

7. Când am ieșit, câțiva farisei și leviți, veniți de la Ierusalim, M-au întrebat dacă nu intenționam să fac miracole. Dar Eu le-am răspuns serios și hotărât; "Nu, din cauza lipsei voastre de credință". La acest "nu" categoric ei s-au împrăștiat, șușotindu-și la ureche: Îi este frică de oamenii din Ierusalim, nu îndrăznește!" Alții spuneau: "Fără îndoială că nu are magia cu el". Iar alții: "Nu face nimic din cauza concetățenilor lui, căci știe că nu are o reputație bună aici!" Și, cu asemenea observații, ei s-au despărțit; în câteva secunde, nu mai era nimeni în jurul casei Mariei, născătoarea trupului Meu, iar Eu am avut destul loc pentru a putea ieși în liniște.

8. Am plecat atunci cu toții să vedem sinagoga, unde orice evreu cât de cât instruit putea să discute cu trei leviți, putea chiar depune anumite plângeri personale sau ale comunității sale împotriva vreunui preot sau a vreunui levit numit de la Ierusalim.

9. La sosirea noastră la sinagogă, Simon din Cana Mi-a spus în mod confidențial: "Doamne, am putea să depunem o mulțime de plângeri, căci nu ducem lipsă de ele!"

10. Eu i-am răspuns: "Prietene, este bine să spui adevărul la momentul potrivit, dar este și mai bine să taci atunci când trebuie. Fă cum dorești; dar din fier nu vei obține niciodată aur, iar din argilă - nici un strop de argint! Acest mod de a conduce o adunare și de a asculta plângerile oamenilor nu este sincer; această falsă inocență de miel nu ascunde decât voracitatea lupului.

11. Crezi tu că acești leviți se află aici pentru a ușura soarta poporului și pentru a asculta cu adevărat revendicările lui? Ah! Te înșeli complet.

12. Acest mod de a conduce și acest aer de a asculta cu amabilitate revendicările poporului nu este decât o modalitate de testare. Crede-Mă, astăzi ei te ascultă liniștiți; mâine te vor arunca în închisoare pentru a te stâlci în bătaie timp de un an! Acești preoți nu sunt decât corbi, vulturi gata să vă scoată ochii cu pliscul lor coroiat!

13. Să-i ascultăm în liniște, să vedem dacă vorbesc despre noi! Noi nu vom fi observați imediat și vom avea timp să înțelegem ce trebuie să facem". Mulțumit de aceste cuvinte, Simon a luat loc alături de noi, într-un colț obscur al sinagogii, pentru a asculta în liniște ceea ce se petrecea.

14. Diverși indivizi și-au prezentat în numele comunității plângerile lor amare împotriva preoților și au fost ascultați cu răbdare.

15. Când oamenii au terminat de expus plângerile lor și când cei trei leviți și farisei, veniți în mod special de la Ierusalim, le-a dat asigurări că se va face tot posibilul și că preoții împotriva cărora erau depuse plângerile vor fi sever pedepsiți, un levit cu o înfățișare foarte amabilă a întrebat mulțimea ce știa despre agitatorul Iisus, căci auzise la Ierusalim că acesta s-ar afla în Galileea și ar face mari miracole, cum nimeni nu a mai făcut vreodată înaintea lui. Era adevărat acest lucru și ce credeau oamenii despre asta?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (74)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 106
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 19.2.2010, 21:26 View PostDownload Post

Capitolul 106

Un om integru depune mărturie în favoarea lui Iisus și le ține piept cu mult curaj fariseilor. El confirmă divinitatea lui Iisus.


1. O persoană însemnată din împrejurimile Capernaumului a înaintat atunci și a spus: 'Venerabile slujitor al lui Dumnezeu de la Templul din Ierusalim, acest Iisus despre care vă interesați este ca să spunem așa, născut în acest oraș; el a avut întotdeauna o mare iubire pentru Dumnezeu. Noi l-am văzut adeseori rugându-se. Nimeni nu l-a văzut vreodată râzând; cel mai adesea, el plângea în locuri ascunse, pe care le vizita în tăcere.

2. Încă de la o vârstă fragedă, el a fost foarte preocupat de lucruri deosebite. De curând, el a făcut o călătorie prin ținuturile din jur, ca un mare medic fără egal pe întreg pământul și a vindecat doar cu un singur cuvânt, așa cum numai Dumnezeu este capabil.

3. Tot ceea ce s-a petrecut de la Moise până fa noi, nu este nimic în comparație cu ceea ce realizează el. El vindecă instantaneu și pentru totdeauna oameni paralizați, în întregime contractați. La cuvântul său, febrele cele mai urâte dispar, surzii, muții și orbii din naștere sunt complet vindecați. El alungă spiritele rele, legiuni de demoni; învie morții care se ridică, mănâncă și beau, mergând ca și cum nimic nu s-a petrecut. El poruncește elementelor naturii, care îl ascultă ca cei mai credincioși și mai supuși servitori.

4. Întreaga lui învățătură poate fi rezumată astfel: Trebuie să-i iubești prin faptele tale pe Dumnezeu și pe aproapele tău, la fel ca pe tine însuți!'"

5. Deoarece realizează asemenea miracole și oferă învățătură sa discipolilor, noi îl considerăm ca fiind un profet cu totul excepțional, pe care Dumnezeu ni l-a trimis din cer pentru a ne alina suferințele, așa cum l-a trimis mai demult pe Ilie. Cam atât este tot ce știm, eu și mulți alții, despre acest minunat Iisus și nu putem să-i mulțumim îndeajuns lui Dumnezeu că s-a gândit la poporul său atât de necăjit!

6. Mulți oameni îl consideră Unsul Domnului, Cel Făgăduit. Eu nu știu nimic, dar mă întreb dacă Mesia, care ar trebui să vină, ar putea face lucruri mai mari".

7. Preotul a răspuns: Tu vorbești ca un orb despre culori. Unde este scris că un profet va veni din Galileea? Noi vă spunem că Iisus al vostru nu este decât un biet magician bănuit de erezie, învățătura lui nu este decât o mască infamă. Nu cu ajutorul lui Dumnezeu face el miracole, ci prin puterea prințului demonilor, iar în orbirea voastră, voi îl luați drept Unsul Domnului Cel Făgăduit! Într-adevăr, meritați cu toții să fiți arși de vii!"

8. Omul nu s-a lăsat însă intimidat și a spus: "Da, dacă nu am depinde decât de voi, dacă nu am fi galileeni, dacă eu însumi nu aș fi pe jumătate roman și dacă stăpânii noștri nu ar fi romanii, am fi fost arși de vii încă de mult timp! Dar din fericire pentru noi, galileenii, domnia voastră a trecut demult; noi depindem de romani și nu mai avem nimic de a face cu voi, poate doar datoria de a vă alunga din Galileea, dacă veți îndrăzni să vă atingeți chiar și de cel mai mic dintre noi, care suntem cu toții romani!

9. În ceea ce-L privește pe marele nostru profet Iisus, voi adăuga: 'Nenorocire vouă dacă veți îndrăzni să ridicați mâna împotriva Lui!'

10. Căci pentru noi, El este un Dumnezeu adevărat. El a făcut în fața noastră lucruri care nu îi sunt posibile decât doar lui Dumnezeu.

11. Un Dumnezeu care le vine în ajutor oamenilor sărmani și suferinzi este un Dumnezeu adevărat și drept. Dar un Dumnezeu ca al vostru, care nu poate fi liniștit decât cu aur, sacrificii de miei grași și rugăciuni mult prea scumpe și care, în plus, nu face aproape nimic, seamănă doar cu voi înșivă, care vă numiți singuri discipolii săi și care nu sunteți decât niște oameni răi ce meritați să fiți alungați de aici!

12. Voi pretindeți că Iisus nu este decât un lup care sfâșie blana oilor, dar atunci cine sunteți voi? Cu adevărat, chiar voi sunteți ceea ce spuneți despre Iisus, acest om blând ca un miel!

13. Voi ne ascultați plângerile cu un aer prietenesc, dar purtați în inimile voastre o dorință de răzbunare de neînduplecat și v-ați dori ca noi să fim pedepsiți cu focul Sodomei. Dar nu aveți nici o șansă, rase de vipere și de scorpioni; noi suntem romani, noi suntem stăpâni aici și o să vă ajutăm noi să vedeți care este drumul spre Ierusalim, dacă nu veți pleca singuri imediat!"

14. Aceste cuvinte le-au declanșat celor trei leviți cea mai teribilă mânie. Dar, în fața mulțimii de oameni, ei nu au mai îndrăznit să spună nimic și, ieșind printr-o poartă ascunsă, au pornit pe câmp spre Capernaum, unde locuiau majoritatea leviților și fariseilor din Ierusalim, care se dedau aici la preacurvie și la tot felul de șarlatanii.

15. Când acești trei leviți au părăsit sinagoga, un om s-a apropiat de cel care tocmai vorbise și și-a exprimat recunoștința față de el, în numele tuturor celor prezenți, spunând: "Dacă nu vom proceda la fel ca samaritenii, aceste bestii murdare nu ne vor lăsa în pace. Numele lor este mai blestemat decât Gog și Magog și ar trebui să urinăm pe numele de Ierusalim, dacă dorim să scăpăm de această plagă mai rea decât ciuma".

16. Ei i-au dat cu toții dreptate, spunând: "Dacă am ști unde se află Iisus al nostru, care face miracole, am merge să-L căutăm și L-am face învățătorul nostru și Marele nostru Preot!"

17. Interlocutorul le-a spus: "Așa gândesc și eu, dar ar trebui să mergem mai întâi la Capernaum, la Guvernator, pentru a obține acordul său, căci situația cu acești preoți nu este atât de ușoară pentru romani; se știe că Templul întreține o corespondență secretă cu împăratul de la Roma".

18. Ei au fost cu toții de aceeași părere și au părăsit Sinagoga unul după altul!
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (74)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 107
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 19.2.2010, 21:34 View PostDownload Post

Capitolul 107

Iisus îi avertizează pe cei care cred că pot râde de orbirea celorlalți. Comedia umană este o tragedie pentru copiii lui Dumnezeu. Este mai bine să plângi de durerile altuia, decât să râzi de ele.


1. Eu i-am spus atunci lui Simon din Cana: "Ai văzut ce bine este dacă știi să taci la timp? Când ceilalți vorbesc și acționează pentru noi, este mai bine să taci. Înțelegi tu asta?"

2. Simon din Cana Mi-a răspuns: "Da, Doamne, înțeleg și văd limpede că este mai bine să taci decât să vorbești, în asemenea situații, este greu să reziști dorinței de a-ți lăsa limba să vorbească, dar iată că s-a dovedit că este mult mai bine uneori să taci, decât să spui ceva important. A fost bine că am tăcut acum și iată că am avut în acest roman cel mai bun avocat.

3. Abia m-am abținut să nu râd atunci când templierii au început să se retragă și s-au compromis astfel în fața întregului ținut. Auzind cuvintele acestui roman din Capernaum, li s-au lungit fețele și le cam tremurau picioarele când au încercat să se retragă. Văzându-le tremurul picioarelor, mi-am spus: 'Cred că vor s-o șteargă' - și așa a fost.

4. Într-adevăr, Doamne, nu poate să fie un păcat acela de a te bucura să vezi dispărând o asemenea rasă de înrăiți incorigibili. Aș putea răsplăti cu un sărut fiecare cuvânt care a ieșit din gura acestui roman!"

5. Eu am spus: "O inimă dreaptă poate să se bucure sincer de fiecare dată când răul este demascat și distrus și se poate bucura că a fost demascată răutatea sau minciuna, dar nu trebuie niciodată să te amuze păcatul care orbește sau înrobește omul.

6. Ai văzut cât de răi erau cei doi gadareni și, după ce am alungat legiunile de demoni care îi posedau, ce blânzi și buni au devenit ei și cum au început să-L laude și să-L slăvească pe Dumnezeu că i-a dat unui om o asemenea putere? Ar fi fost oare corect să te distrezi văzându-i pe acești doi scelerați, care au terorizat întreaga regiune până când au fost vindecați? Ar fi fost drept să te amuzi văzând porcii cuprinși de furii și aruncându-se în mare? O asemenea bucurie ar fi fost nedemnă de un om drept. Dar este o bucurie în totalitate benefică și cerească să vezi doi oameni care au fost pradă unei urgii teribile și care au fost eliberați de plaga demonilor, putând acum să-i ajute pe compatrioții lor și să slujească cerurile.

7. Vă spun tuturor și acesta este adevărul întreg: cel care râde de prostia umană arată că are în el aceleași predispoziții ca și acelea de care el râde; unul acționează prostește din cauza prostiei, iar celălalt râde prostește din cauza propriei sale prostii! Prostia unuia își găsește plăcerea în cea a altuia, astfel încât el nu va fi niciodată încântat să-l vadă pe celălalt revenindu-și din prostia lui și devenind rațional.

8. Cu totul altceva este să râdeți cu inima ușoară, atunci când vedeți pe un frate de-al vostru că acționează cu înțelepciune, după ce a urmat sfaturile voastre bune, prin care l-ați învățat să nu mai acționeze prostește; bucuria și veselia voastră sunt atunci integrate în armonia cerească; în această situație, ele sunt justificate.

9. Dar ce bucurie și ce veselie poate simți un așa-zis "înțelept" care își bate joc de un orb care caută drumul spre casă și care îl roagă: Prietene, m-am rătăcit, nu mai știu în ce direcție să merg, casa mea ar trebui să fie aici, în fața mea; după numărul de pași pe care i-am numărat ar fi trebuit deja să ajung. Eu pot greși însă foarte ușor, pentru că sunt orb, astfel încât, în loc să mă întorc acasă, se pare că am mers în sensul opus. Ar trebui așadar să mă întorc în locul din care am plecat atunci când am vrut să merg acasă. De aceea, te rog, ai bunătatea și condu-mă acasă'.

10. Cel care vede râde de cel orb, văzând că acesta se află la zece pași de casa lui și îi spune: 'Oh! Dar te-ai înșelat, dă-mi mâna. Pentru că mă rogi, am să te conduc eu acasă, chiar dacă este departe de aici". Fericit, orbul îi va mulțumi cu anticipație călăuzei sale care vede. Iar acesta din urmă, conducându-l pe orb, va râde de el, făcându-l să înconjoare de zece ori propria lui casă, pentru a-i spune în final, prăpădindu-se în sinea lui de râs: 'Ei bine, prietene! Am ajuns, iată casa ta'. Orbul se va pierde în mulțumiri, iar cel care vede se va tăvăli de râs pentru că i-a reușit farsa.

11. Vă întreb: care dintre cei doi este mai orb? Eu vă spun: adevăratul orb este călăuza fără inimă, pentru că el este orb în inimă, ceea ce este mai rău decât o mie de orbiri ale ochilor!

12. Oamenii râd de tot felul de glume picante, mai ales atunci când cuvintele lor murdare și grosiere fac aluzie la slăbiciunea și la păcatele fraților lor, pe care vor să-i ridiculizeze în ochii celorlalți.

13. Dar Eu vă spun: cel care își râde de soartă, caraghiosul care-l înșeală pe cel slab, care se bucură că poate să vândă un bob argintat artificial drept o perlă veritabilă, are inima umplută de diavol cu semințe rele, din care nici un fruct bun nu va putea ieși vreodată.

14. Este mult mai bine ca el să se abțină de la toate acestea și mai degrabă să plângă acolo unde lumea cea oarbă se crede îndreptățită să râdă cu insolență. Comedia lumii este o tragedie pentru adevărații copii ai lui Dumnezeu și îngerii lui Dumnezeu din ceruri plâng atunci când oamenii din această lume râd în prostia lor răutăcioasă.

15. Să-i lăsăm deci pe cei trei templieri, chiar dacă sunt plini de răutate; ei sunt niște oameni aflați sub influența lui Satana. Datorită egoismului lor și a iubirii pentru această lume care le aparține, ei au devenit copiii ratați ai aceluiași Tată ca și al vostru. Nu trebuie să judecați decât răutatea lor. Dar pe oameni, frații voștri, nu puteți decât să-i plângeți.

16. Dacă Noe este beat, este mai bine ca el să fie ascuns, decât să fie arătat tuturor și să ajungă de râsul lumii.

17. Dacă inimile voastre înțeleg asta, să ieșim atunci din această sinagogă, care acum este goală și să ne întoarcem acasă, căci cred că masa de prânz este deja pregătită. Să mergem!"
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (74)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 108
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 19.2.2010, 21:54 View PostDownload Post

Capitolul 108

Maria și grijile ei casnice. Discipolii și Iisus o laudă pe Maria. Iisus prezice devoțiunea pentru Maria. Vanitatea, orgoliul, slăbiciunea femeii.


1. Am întâlnit pe drum multă lume; oamenii ne salutau fără să ne întrebe totuși de unde venim sau unde mergem.

2. L-am întâlnit și pe Iuda Iscarioteanul, care ne-a întrebat însă de unde venim și unde mergeam, pentru că el nu fusese împreună cu noi la sinagogă. Ca de obicei, fusese reținut cu negoțul lui cu pești și oale; câștigase mulți bani și era mulțumit. A venit totuși cu noi la Mine acasă, unde a mâncat din toate cu multă plăcere, căci nu-l costa nimic. Dar după masă, a plecat din nou la piață, să-și continue negoțul, căci târgul dura trei zile și aici veneau să facă afaceri tot soiul de negustori.

3. A doua zi, Maria M-a întrebat dacă intenționam să fac ceva în mod oficial, cât timp doream să rămân acasă și dacă mai trebuia să vină cineva, căci nu știa dacă hrana va fi de ajuns, având în vedere faptul că proviziile alimentare erau pe sfârșite.

4. Eu i-am spus: "Femeie, nu-ți face griji pentru Mine, nici pentru cei ce Mă însoțesc, nici pentru hrană, căci vezi tu, această căsuță nu-i este necunoscută Celui care hrănește pământul întreg și care umple soarele, luna și toate stelele cu iubirea Sa. El știe cu precizie de ce are nevoie această căsuță. Nu te necăji și nu fi îngrijorată pentru nimic, căci acolo sus, cineva se ocupă deja de această problemă.

5. Tatăl din ceruri nu-i lasă pe copiii Lui să moară de foame, dacă aceasta nu este de folos pentru mântuirea lor!

6. Nu ai văzut la Sihar cum Tatăl ceresc a pregătit totul pentru copilașii Săi? Crezi tu că de atunci a devenit insensibil? Mergi în hambar și vei vedea că îți faci griji în zadar".

7. Maria a alergat pe loc la hambar și l-a găsit plin de pâine, făină, fructe, pește proaspăt și pește afumat, lapte, brânză, unt și miere. La vederea tuturor acestor alimente în hambar, Maria era aproape gata să leșine; a alergat spre Mine, Mi-a căzut la picioare și Mi-a mulțumit că am avut grijă din belșug de hambarul ei. Eu M-am aplecat imediat să o ridic și i-am spus: "De ce îngenunchezi în fața Mea, când nu trebuie să faci aceasta decât în fața lui Dumnezeu? Ridică-te, ne cunoaștem deja de treizeci de ani, iar Eu sunt și voi fi mereu Eu însumi!"

8. Maria a început să plângă cu lacrimi de bucurie, i-a salutat pe toți discipolii Mei și a ieșit repede, pentru a ne pregăti o masă bună.

9. Discipolii s-au apropiat de Mine și Mi-au spus: "Iată într-adevăr o femeie deosebită! Ce mamă tandră; are deja patruzeci și cinci de ani și pare că are mai puțin de douăzeci! Cât de îndatoritoare și plină de tandrețe este și cum se revarsă din inima ei iubirea maternă cea mai pură. Cu adevărat, iat-o pe femeia aleasă între toate femeile de pe pământ!"

10. Eu am spus: "Da, da, ea este prima și nu va mai fi vreodată o alta la fel ca ea, dar va veni vremea când oamenii îi vor consacra mai multe temple decât Mie și o vor slăvi de zece ori mai mult decât pe Mine, crezând că nu vor putea găsi credința și fericirea decât cu ajutorul ei!

11. De aceea, Eu nu doresc să fie prea mult slăvită, căci ea știe bine că este doar mama trupului Meu și, mai știe, de asemenea, Cine se ascunde în acest trup pe care l-a născut.

12. Să fiți buni și să vă purtați frumos cu ea, dar să nu o divinizați!

13. Căci, cu toate calitățile ei excepționale, ea rămâne totuși femeie și, de la a se crede cea mai aleasă între femei și până la vanitate, întotdeauna nu este decât un pas!

14. Iar orice formă de vanitate este sămânța orgoliului de unde au venit, vin și vor veni toate relele acestui pământ. De aceea, vegheați la ceea ce v-am spus despre Mama".
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Crestinism
   -> Biblioteca - Creștinism, Jakob Lorber - "Scribul lui Dumnezeu"
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 11 of 25  [ 245 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2, 3 ... 10, 11, 12 ... 23, 24, 25  Next
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !