Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 29.3.2024, 16:41
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Marea Evanghelie a lui Ioan - volumul 1 - Jakob Lorber


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2, 3 ... 11, 12, 13 ... 23, 24, 25  Next
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 109
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 19.2.2010, 21:58 View PostDownload Post

Capitolul 109

Petru și Simon vorbesc despre viitorul învățăturii lui Iisus. Iisus le spune: "Nu vă preocupați de viitor. Este suficient să vreți să faceți ceea ce ați fost chemați să faceți". Parabola despre artist și opera sa. De acum înainte, voi vă aflați în mâna Tatălui.


1. Petru a scuturat din cap, ridicând din umeri. Simon din Cana i-a spus: Tu ce crezi? Dacă Domnul ne anunță aceasta, înseamnă că așa se va petrece, cu siguranță; acum știm cum trebuie să înțelegem lucrurile și cum ar trebui să ne purtăm. De ce să dăm atunci din cap și să ridicăm din umeri?"

2. Petru i-a răspuns: "Dragă frate, faptul că mi-am mișcat capul și umerii înseamnă cu totul altceva decât ceea ce crezi tu!"

3. Simon spuse: "Explică-mi atunci, dragă frate!"

4. Petru i-a spus: Iată: Cuvântul și faptele Domnului sunt sacre. Ce fericiți ar fi oamenii pe acest pământ dacă ar avea această învățătură și dacă ar trăi conform ei, în viața lor de zi cu zi. Dar dacă ne întrebăm mereu: 'Când va deveni oare această învățătură credința tuturor oamenilor de pe pământ?' În timp ce Domnul continuă să facă diverse lucruri chiar lângă noi, cum va părea atunci această învățătură? Într-adevăr, s-ar putea ca oamenii să transforme aceste delicii ale sufletului într-o hrană pentru câini sau pentru porci! Iată, frate, ceea ce m-a făcut să scutur din cap și din umeri!"

5. Eu am spus: "Petru, lasă asta! Este suficient să faci ceea ce ți se cere, nu trebuie să te preocupe consecințele. Singur Tatăl cunoaște ce se va petrece și ce trebuie să se petreacă, în conformitate cu întreaga profunzime a înțelepciunii și a iubirii divine, precum și Cel căruia Tatăl vrea să-i reveleze când, de ce și cum este permis ca un lucru sau altul să se petreacă.

6. Dacă tu intri în atelierul unui mare artist și vezi diferite ustensile, știi tu cum le folosește artistul? Oricât ai scutura din cap și ai ridica din umeri, nu vei ști cum își folosește artistul diferitele unelte, nici cum l-au ajutat acestea să dea formă operei sale. Tu nu vei înțelege decât dacă artistul va dori să-ți explice acest lucru.

7. Dar Eu îți spun, mai presus de toți artiștii se află Dumnezeu și cea mai mare artă constă în a trezi în fiecare individ o ființă vie, liberă și independentă. Pentru aceasta sunt necesare tot felul de instrumente spirituale și tu, la fel ca Maria și toate ființele umane, sunteți în acest scop deopotrivă operele și diferitele instrumente de care Tatăl știe să se folosească în ceruri, cu înțelepciunea Sa.

8. Nu vă preocupați deci decât de lucrul pentru care ați fost chemați; veți deveni astfel un bun instrument în mâinile Tatălui, Cel care îi ghidează pe servitorii Săi cei buni.

9. Este oare vânturătoarea stăpâna celui care o folosește pentru a curăța de pleavă grânele? Când ea este folosită, grâul, orzul sau secara sunt curățate; dacă devine inutilizabilă, este reparată sau aruncată în foc. Dacă Tatăl a făcut din tine o vânturătoare, rămâi ceea ce ești și nu încerca să fii o oală! Mă înțelegi?"

10. Petru a răspuns: "Doamne, îmi este încă neclar, mi se pare că înțeleg, dar când mă gândesc mai mult, căutând esența lucrurilor, nu mai înțeleg. Această comparație mi se pare necunoscută și misterioasă. Cum poți să fii în același timp opera și unealta și cum pot să fiu eu o vânturătoare?"

11. Eu am spus: înainte de a fi folosită de artist, oare nu este deja fiecare unealtă prin ea însăși o operă de artă care servește fie pentru realizarea unei munci oarecare, fie artistului, pentru a-și crea opera?

12. Eu spun că tu ești o vânturătoare în mâinile Tatălui ceresc, pentru că tu și ceilalți discipoli veți fi însărcinați de Mine să treziți oamenii la adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu.

13. Oamenii acestei lumi sunt la fel ca grăunțele de grâu, orz sau secară. Dar cerealele vii nu cresc fără pleavă și fără praf. Pentru ca cerealele - adică oamenii acestei lumi -, purificați de pleavă și de praful lor, să fie aduși în hambarele eterne ale lui Dumnezeu, ca cereale perfect curate, voi trebuie să deveniți vânturători vii și adevărate, cu care Tatăl își va curăța în ceruri cerealele (adică va separa grâul de pleavă). Acum înțelegi?"

14. Petru a spus; "Da, Doamne, lucrurile sunt clare acum. Dar am mai vrea să știm: cine ești Tu cu adevărat? Căci Tu vorbești mereu despre Tatăl din ceruri ca despre o a doua persoană, în timp ce, de la Sihar încoace, noi te-am considerat, în taină, ca fiind una cu Tatăl. Ești oare și Tu o vânturătoare în mâna Tatălui sau un alt instrument?"

15. Eu am spus: "Eu sunt, în primul rând, Cel care sunt; însă, în al doilea rând, Eu sunt deopotrivă și Cel care nu este (Iisus cel nemanifestat) și Eu sunt și ceea ce Eu doar par a fi. Eu semăn și secer, întocmai așa cum Tatăl, la rândul Său, seamănă și seceră; și, de aceea, acela care Mă slujește întocmai ca o vânturătoare, îl slujește astfel și pe Tatăl, căci acolo unde se află Tatăl se află totodată și Fiul; iar acolo unde se află Fiul, acolo totodată se află și Tatăl. Dar să știți că Tatăl este totuși cu mult deasupra Fiului și de aceea Fiul se naște din Tatăl. Nimeni nu-l poate cunoaște pe Tatăl în afara Fiului și a aceluia căruia Fiul, prin grația Sa, i-L revelează! Înțelegi tu aceasta?"

16. Petru a spus: "Doamne, nici măcar îngerii nu pot înțelege aceasta. Să păstrăm tăcerea. Dar dacă tu ai vrea, Tu ai putea să ni-L arăți pe Tatăl".

17. Eu am spus: "Nu sunteți încă pregătiți pentru aceasta! Dar va veni timpul când veți fi pregătiți și când Îl veți vedea pe Tatăl!"

18. La aceste cuvinte, Maria și ajutoarele ei au venit să ne anunțe că masa este gata. Masa a fost așezată imediat și mâncarea ne-a fost adusă,
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 110
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 19.2.2010, 22:01 View PostDownload Post

Capitolul 110

Iuda se simte ofensat. Iuda cel lacom - negustor de oale. Iisus și cei trei farisei, împreună cu Iair din Capernaum.


1. Ne-am așezat cu toții la masă. în timp ce mâncăm, plini de veselie și bună dispoziție, a apărut la poartă Iuda, care a început să ne reproșeze că nu l-am chemat la masă, deși știam bine că el avea multe lucruri de făcut și nu putea să afle ora mesei, căci și el făcea parte din grupul nostru! Toma s-a înfuriat, spunând: "Doamne, m-am abținut destul! Trebuie să-l fac să simtă din nou pumnii mei!"

2. Eu am spus: "Liniștește-te! Nu ai auzit niciodată spunându-se că dacă doisprezece îngeri se află sub același acoperiș, cel de-al doisprezecelea este un diavol mascat? Lasă-l cu plăcerile lui, nu-l vei putea schimba!" Toma s-a așezat la loc și Iuda a plecat, fără să mai mănânce.

3. El s-a întors însă, pe la mijlocul mesei, foarte amabil de data aceasta, întrebând dacă ar putea primi ceva de mâncare, căci nu găsise nimic în oraș, unde numeroșii oaspeți mâncaseră tot ceea ce se găsea.

4. Eu am spus: "Dați-i și lui ceva de mâncare". Fratele Iacov i-a dat atunci pâine și sare și un pește mare, bine pregătit, care cântărea aproape șapte livre. Iuda a mâncat peștele cel mare în întregime și a băut multă apă, astfel încât i s-a făcut rău! El a început atunci să se plângă, crezând că peștele, fără îndoială stricat, îi cauzase dureri de stomac.

5. Toma s-a supărat și mai tare și i-a spus lui Iuda Iscarioteanul: Văd că ești complet neschimbat, grosolan și foarte lacom, așa cum ai fost mereu! Mergi și vezi la bucătărie dacă peștii sunt stricați, înfometat ca un lup, ai devorat șapte livre dintr-un pește foarte mare, ai băut un ulcior de apă care ar fi ajuns pentru douăzeci de persoane, ai devorat o pâine întreagă, care nu era deloc mică și acum te doare stomacul! Dacă suferi atât de mult, avem în mijlocul nostru pe cel mai bun dintre medici, întreabă-L pe El și El te va ajuta bucuros".

6. Iuda Iscarioteanul a spus: "Sunteți cu toții turbați de furie și spuneți că eu sunt un diavol. Dar dacă eu sunt pentru voi un diavol, cum de credeți că eu sufăr cu adevărat, de ce doriți să mă ajutați?"

7. Toma i-a spus: "Nu ai fost tu împreună cu noi la gergesenieni și nu ai văzut cum Domnul a ascultat și a îndeplinit rugămintea acelor demoni? Dacă te consideri cu adevărat un demon, formulează-ți rugămintea la fel ca un diavol și se va găsi o turmă de porci în care te vei putea refugia, dacă Domnul îți va permite!"

8. Iuda Iscarioteanul a spus: "Ah! Iată ce gândești tu despre mine! Nu aș fi crezut niciodată că am în tine un prieten atât de bun! Privește, am să-i cer totuși ajutorul lui Iisus, fiul acestei case și voi vedea dacă are nevoie să mă expedieze într-o turmă de porci!" Iuda s-a întors atunci către Mine și și-a formulat cererea. Dar Eu i-am spus: "Mergi la oalele tale și stomacul tău se va liniști".

9. Iuda a plecat spunându-i, în trecere, lui Toma: 'Vezi, nu m-a trimis într-o turmă de porci!...". Toma i-a răspuns: "Aceasta nu înseamnă că este mai bine, oalele tale sunt pentru tine obiecte de camătă, la fel ca porcii pentru gergesenieni". Iuda nu a răspuns nimic și a plecat rapid.

10. La puțin timp după ce am ajuns acasă, trei farisei din Capernaum au întrebat dacă Eu eram acolo! Când au aflat că eram acasă, ei au intrat în camera în care mâncam și au întrebat de Mine, căci nu Mă cunoșteau personal.

11. Eu le-am spus cu o voce puternică: "Sunt aici, ce vreți să vă fac?"

12. Apostrofarea mea i-a speriat și nu au mai îndrăznit să întrebe nimic; puterea vocii Mele a avut în inima lor efectul unui trăznet! I-am mai întrebat încă odată ce vor!

13. Unul dintre ei a înaintat atunci și a spus cu o voce înfricoșată: "Bunule învățător!"

14. Dar Eu am spus: "Ce numești tu bun? Tu nu știi că în afară de Dumnezeu, nimeni nu este bun?" Fariseul a răspuns: Te rog, nu fi atât de dur cu mine, am nevoie de ajutorul și de puterea Ta, recunoscută de toată lumea". Eu i-am spus: "Mergi, nu Mă deranja; în această după-amiază voi merge pe mare să prindem pește, Mă vei găsi acolo".

15. După acest răspuns, cei trei oameni au plecat. Cel care Mi se adresase era unul dintre șefii sinagogii din Capernaum și se numea Iair!
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 111
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 1.4.2010, 20:34 View PostDownload Post

Capitolul 111


Sfântul grup pe mare. Întoarcerea la casa lui Iair. Vindecarea femeii grecoaice care avea scurgeri de sânge


1. Aflând că doream să merg pe mare, Petru M-a întrebat dacă trebuia să plece înainte să pregătească barca cea mare. Dar Eu i-am spus: "Nu-ți fă griji, când vom ajunge acolo, totul va fi gata".

2. Maria a întrebat și ea dacă ar trebui să pregătească dejunul și cina pentru seara. Eu i-am răspuns: "Nici pentru prânz, nici pentru seara, nu ne vom întoarce decât târziu, la noapte!"

3. Acestea fiind zise, le-am spus discipolilor să pornească la drum, dacă doreau să Mi se alăture. Toată lumea s-a ridicat atunci, pentru a merge împreună cu Mine pe mare, care nu se afla prea departe de Nazaret.

4. La sosirea noastră pe malul mării, am găsit o mare mulțime de oameni adunați aici; printre numeroasele bărci se afla și cea a lui Petru. Am urcat în aceasta și ne-am îndepărtat imediat de mal.

5. Văzând că plec pe mare, oamenii s-au urcat în toate ambarcațiunile disponibile, pentru a Mă urma.

6. Una din aceste corăbii transporta un fariseu, care era unul dintre șefii locali și directorul școlii de la sinagogă; el locuia într-o frumoasă casă de țară, în împrejurimile Capernaumului. Când corabia sa a ajuns ambarcațiunea noastră, el s-a aruncat în genunchi și Mi-a spus cu o voce imploratoare: "Doamne, fiica mea își trăiește ultimele clipe; Te implor să vii să o atingi cu mâinile Tale, pentru a o vindeca". Nu eram departe de mal, așa că i-am poruncit lui Petru să ne întoarcem.

7. La întoarcerea noastră la mal, mulțimea era atât de numeroasă, încât abia am putut înainta și ne-au trebuit trei ore pentru a ajunge la locuința lui Iair, care se afla la o distanță de doar o oră de mers pe jos.

8. Conduși astfel de Iair, puteam spune că eram mai mult împinși decât că avansam singuri prin această mulțime compactă. O femeie, împinsă și ea în spatele Meu, care suferea de doisprezece ani de scurgeri de sânge și care își cheltuise aproape întreaga avere la medici, în speranța că se va vindeca, Mi-a atins veșmântul, având credința că astfel se va vindeca, pentru că această femeie auzise multe despre Mine.

9. Deoarece era grecoaică și nu evreică, ea nu a îndrăznit să vină direct la Mine, căci pe vremea aceea, între greci și evrei existau mari neînțelegeri în legătură cu comerțul și cu întâietatea în fața Romei, fiecare dintre cele două popoare dorind să fie primul.

10. În ochii romanilor, grecii treceau drept un popor de eroi culți și se bucurau de avantaje mai mari la Roma decât evreii, care erau foarte rău văzuți. De altfel, ei alcătuiau un fel de poliție secretă și îi supravegheau pe evrei, care, în consecință, nu puteau să-i sufere.

11. De aceea, femeile grecoaice se temeau în mod special de evrei, cu atât mai mult cu cât circula printre ele o veche legendă care spunea că evreii aveau o putere magică de a le face sterile pe femeile pe care le priveau în ochi. Iată de ce această femeie se apropiase de Mine pe la spate!

12. După ce M-a atins, ea a observat că se simțea mai bine. Izvorul sângelui său s-a oprit imediat din curs, iar sufletul ei a simțit o mare pace; văzându-se astfel eliberată de boală, întreaga ei ființă a devenit conștientă că se simțea mult mai bine.

13. Eu M-am întors imediat, spunând discipolilor Mei, care Mă înconjurau: "Cine M-a atins?"'

14. Discipolii aproape că s-au supărat auzind întrebarea Mea șl Mi-au spus: 'Vezi bine că oamenii Te împing și Tu ne întrebi pe noi cine Te-a atins?"

15. Eu le-am spus discipolilor: "Nu e vorba despre asta, cel care M-a atins a făcut-o cu bună intenție și cu credință; de aceea M-a atins, căci am simțit foarte limpede că o forță a ieșit din Mine".

16. Femeia, pe care tocmai o priveam în ochi în momentul în care am pus întrebarea, s-a înfiorat. Eu știam bine că ea îmi atinsese vestmântul. Ea a căzut la picioarele Mele și Mi-a cerut iertare, tremurând de frică, lucru ușor de înțeles dacă avem în vedere ceea ce am explicat mai înainte.

17. Eu am privit-o cu blândețe, spunându-i: "Ridică-te, fiica Mea, credința Ta te-a ajutat, întoarce-te fericită în țara ta și fii definitiv vindecată de boala ta".

18. Femeia s-a ridicat fericită și s-a întors bucuroasă în ținutul ei, care se afla la o jumătate de zi de mers. Ea era fiica unui fermier de dincolo de Zebulon. Era o femeie necăsătorită, care se dăruise la vârsta de treisprezece ani unui bărbat senzual, care îi dăduse două livre de aur pentru aceasta, ceea ce însemna, în acele timpuri, mai mult de treizeci de mii de florini; un ban de argint valora atunci mai mult de zece florini din zilele noastre (n.t. adică din secolul trecut!). Astfel, datorită acestui dar, ea devenise foarte bogată, dar a trebuit apoi să-și risipească toată averea pentru a-și recăpăta sănătatea.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 112
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 1.4.2010, 20:40 View PostDownload Post

Capitolul 112

Moartea și învierea fiicei lui Iair. Experiențele ei în Lumea de dincolo. Domnul poruncește tăcerea.


1. În timp ce Eu încă le mai vorbeam discipolilor despre această femeie, au sosit în fugă servitorii șefului sinagogii, gâfâind și anunțându-l despre moartea fiicei sale.

2. Profund îndurerat, șeful sinagogii Mi-a spus: "învățătorule drag, acum este din nefericire prea târziu pentru a o mai ajuta pe fiica mea; ea era tot ce aveam mai scump, nu Te mai osteni să vii degeaba".

3. El a început să plângă, căci o iubea foarte mult pe fetița lui în vârstă de doisprezece ani, care era foarte frumoasă și foarte bine educată. Ea era unica fiică a directorului școlii sinagogii și arăta ca și cum ar fi avut douăzeci de ani.

4. Auzind această veste și văzând tristețea imensă a acestui om, am fost înduioșat și i-am spus: "Prietene, nu-ți fie teamă, crede-Mă, fiica ta nu este moartă, ci doar adormită, Eu o voi trezi".

5. Când a înțeles ceea ce îi spusesem, șeful sinagogii a început să își mai revină.

6. Când am ajuns la o mie de pași de casa lui, M-am adresat mulțimii și discipolilor a căror credință era încă prea slabă și le-am spus să aștepte acolo. Doar Petru, Iacov cu fratele său și Ioan au primit permisiunea de a intra, deoarece credința lor avea deja o temelie solidă.

7. Am intrat împreună cu directorul în casa lui, unde vacarmul era indescriptibil, căci, după obiceiul evreiesc, în asemenea ocazii trebuiau să fie cât mai multe plânsete, țipete de jale și bocete.

8. Am intrat în camera în care se afla întinsă pe un catafalc moarta, spunându-le tuturor persoanelor care boceau: "De ce faceți atât de mult zgomot și plângeți? Fetița nu este moartă, ea doarme numai".

9. Ei au început să râdă de Mine, spunând: "Ha! Într-adevăr, așa arată un om care doarme! Respirația și pulsul ei s-au oprit de mai mult de trei ore, corpul ei este deja rece și cadavric și are ochii deschiși și, după tine, ea doarme! Da, de fapt tot despre un somn este vorba, dar din acest somn nimeni nu se trezește decât la Judecata de apoi!"

10. I-am spus atunci directorului școlii: "Scoate-i afară, nu am nevoie de lipsa lor de credință!" Directorul i-a rugat pe toți să iasă, dar acești oameni gălăgioși nu l-au ascultat. El M-a rugat atunci să-l ajut. Eu i-am alungat cu mult mai multă fermitate; au ieșit în cele din urmă și s-au împrăștiat care încotro.

11. Am intrat apoi împreună cu tatăl și cu mama sărmanei fetițe și cu ceilalți patru fii ai lor în camera unde zăcea tânăra moartă. Am mers la patul ei și am luat-o de mâna stângă, spunându-i: 'Ta litha Kumi", ceea ce înseamnă: "Fetițo, Eu îți spun, ridică-te!"

12. Fetița s-a ridicat imediat, a sărit pe marginea patului foarte veselă și a început să alerge prin cameră cu vioiciunea ei obișnuită, a îmbrățișat-o pe mama ei dragă, a cărei față era scăldată în lacrimi și pe tatăl ei. Fiindu-i foame, fetița, veselă, a cerut să mănânce ceva!

13. Radiind de fericire, părinții ei s-au întors spre Mine și M-au întrebat, printre lacrimi de bucurie și de recunoștință, ce ar trebui să-i dea de mâncare fiicei lor. "Dați-i orice dorește, dacă aveți prin casă", am răspuns Eu.

14. Pe un platou aflat în apropiere se aflau smochine și curmale. Fetița a întrebat dacă poate să mănânce. Eu i-am spus: "Mănâncă ceea ce îți place, ești complet vindecată, nu vei mai fi niciodată bolnavă".

15. Fetița s-a aruncat asupra platoului cu fructe și l-a golit aproape în întregime. Părinții ei se cam temeau că aceasta îi va face rău.

16. Eu i-am liniștit, spunându-le: "Nu vă faceți griji; dacă Eu vă spun că nu îi va mai fi niciodată rău, atunci așa va fi!" Și părinții fetei au crezut.

17. După ce a terminat de mâncat, fetița s-a așezat și a cântat un cântec de slavă, după care i-a întrebat cu voce tare pe părinții ei cine eram Eu, spunându-le: "Când dormeam pe pat, am văzut deodată cerurile deschizându-se și o mulțime de îngeri luminoși, în mijlocul cărora se afla un om minunat care mă privea, a venit la mine și m-a luat de mână spunând: 'Ta litha Kumil". La această chemare, m-am trezit; și iată că acest om seamănă cu cel pe care l-am văzut în vis, în mijlocul îngerilor. Ah! Trebuie să fie un om foarte bun!"

18. Șeful sinagogii a înțeles imediat întrebarea fiicei sale, dar Eu i-am făcut semn și el a răspuns că ea avusese pur și simplu un vis frumos și că i-l va explica mai târziu; și fetița a fost mulțumită!

19. I-am spus atunci directorului să iasă împreună cu Mine, la fel și mama și fiica, pentru ca cei care așteptau afară să amuțească de rușine! Am ieșit cu toții și când acești necredincioși au văzut fetița venind spre ei, arătând atât de bine și voioasă și, întrebându-i de ce arată atât de uluiți, ei s-au simțit și mai înfricoșați și au spus: "Este un miracol, căci fetița era moartă cu adevărat și acum trăiește". Ei au vrut să dezvăluie acest miracol în întreaga țară.

20. Dar Eu i-am amenințat, poruncindu-le să păstreze acest lucru secret, dacă țineau la mântuirea lor morală și fizică. Ei au tăcut atunci și s-au îndepărtat.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 113
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 2.4.2010, 16:27 View PostDownload Post

Capitolul 113

Diferențele dintre Evangheliile lui Matei și Ioan.


1. Matei, scribul, care Mă urmase de departe, a înaintat atunci pentru a vedea ce se petrece și pentru a afla ce trebuia să scrie.

2. Eu i-am spus: "Lasă asta, ca să nu apară vreo confuzie ulterioară, căci poimâine vom merge din nou pe mare și această istorie se va repeta aproape în întregime, astfel încât o vei putea relata atunci, în rest, vei putea scrie începând de mâine tot ceea ce ți se va părea extraordinar".

3. Matei a plecat foarte mulțumit, dar Ioan a venit la rândul său să Mă întrebe dacă acest eveniment, care lui i se păruse cu totul extraordinar, nu ar trebui să fie consemnat în câteva cuvinte.

4. Eu i-am spus: "Poți să o faci, dar nu acum. Vei nota peste șase luni, când aceeași istorie se va repeta și vei putea alege pe care să o descrii.

5.Nu contează prea mult dacă un semn miraculos care seamănă cu un altul sau este chiar identic cu acesta, este consemnat prin scris sau nu, căci aceasta nu va aduce decât confuzie și, din aceste confuzii vor apărea tot felul de probleme și de îndoieli, care vor face cel mai mare rău esenței învățăturii Mele.

6. Atâta timp cât Eu voi trăi și cât timp vor trăi și cei care pot depune mărturie pentru autenticitatea absolută a acestor nenumărate semne, toate îndoielile vor fi cu ușurință îndepărtate. Dar mai târziu, când doar scrierile voastre vor rămâne singurii Mei martori, ceea ce este necesar pentru ca libertatea voinței umane (n.t. liberul arbitru) să se poată manifesta, aceste scrieri vor trebui să fie pure și clare, căci în caz contrar, ele vor face mai mult rău decât bine".

7. Ioan a spus: "Doamne, oh, iubirea mea! Ceea ce tocmai ai spus este desigur adevărul absolut, dar nu ar fi oare mai bine să scriu - la fel ca fratele Matei - tot ceea ce Tu ne înveți și tot ceea ce Tu faci, cu exactitate?

8. Căci dacă mai târziu, oamenii vor compara scrierile mele cu cele ale lui Matei și nu vor găsi aceleași elemente, ei își vor frământa mintea și vor începe să se îndoiască de autenticitatea întregii Evanghelii, spunând: "Să fie acesta același Iisus, care a predicat aceleași lucruri și a făcut aceleași miracole? De ce a scris Matei un anumit lucru, iar Ioan un altul, care nu seamănă cu celălalt, în timp ce și unul și celălalt au trăit alături de El? Iată ce vor spune urmașii noștri atunci când vor vedea că eu am scris cu totul altceva față de fratele Matei!"

9. Eu am spus: "Ai dreptate, dragă frate, dar îți voi explica în curând de ce am hotărât să procedați în acest fel! Motivul nu-l poți înțelege deocamdată, însă va veni vremea când vei înțelege!

10. Ceea ce scrie Matei se referă doar la acest Pământ, în timp ce mărturia ta este pentru infinitul etern, căci aici se află ascunsă cea mai pură putere divină, din eternitate în eternitate, a tuturor creațiilor care există și a tuturor celor care vor exista în eternitățile viitoare, în locul celor de acum. Dacă vei scrie mai multe mii de cărți despre tot ceea ce v-am spus și vă voi mai spune încă, ție și vouă tuturor, lumea nu le-ar înțelege niciodată și aceste cărți nu-i vor folosi la nimic! (Ioan 21-25)

11. Dar cel care trăiește după învățătura transmisă de voi, care va trăi și va crede în Fiul, se va naște din nou întru spirit, iar spiritul său îl va conduce în toate profunzimile adevărului etern.

12. Acum știi de ce nu te las să scrii tot; de aceea, în viitor, să nu îmi mai pui această întrebare. Nu trebuie să arătăm lucrurile foarte clar lumii, pentru ca să nu mărim greutatea Judecății de apoi mai mult decât este deja.

13. Eu vreau să transmit învățătura Mea astfel încât simpla lectură sau ascultare a Evangheliei să nu permită oricui să ajungă direct la fundamentul adevărului viu, ci să conteze mai ales punerea în practică a învățăturii Mele. La început, doar această practică va putea aduce oamenilor lumina".
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 114
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 2.4.2010, 16:31 View PostDownload Post

Capitolul 114

Despre adevărata recunoștință, Iuda primește o lecție de la Petru și Națanael. Spiritul lui Cain este în Iuda.


1. După această învățătură, Iair s-a apropiat de Mine și Mi-a spus: "învățătorule drag, redându-mi-o pe fiica mea, ai făcut mai mult decât dacă mi-ai fi redat viața de o sută de ori. Cum aș putea să-mi arăt recunoștința față de Tine? Cum aș putea să-Ți mulțumesc? Ce aș putea să fac pentru Tine?"

2. Eu i-am răspuns: "Nimic altceva decât să nu te dezici de Mine, dacă vei auzi una sau alta despre Mine! Până acum, tu erai împotriva Mea, de acum înainte să fii de partea Mea! Căci lumea întreagă nu ar putea să facă pentru tine ce am făcut Eu. Într-o zi, vei înțelege cum am putut să fac aceasta. Amintește-ți atunci de Mine în inima ta".

3. Iair plângea de bucurie, soția și fiica sa hohoteau de plâns. Când am plecat înapoi spre Nazaret, ei M-au însoțit până la locul în care discipolii Mei și mulțimea Mă așteptau.

4. La sosirea noastră, toți curioșii care nu aveau nimic mai important de făcut decât să-și frământe mintea și să-și pună o mulțime de întrebări, se întrebau cum s-a putut ca fiica directorului școlii, care fusese moartă, să fie acum din nou pe picioare!

5. Petru i-a întrerupt și le-a spus: "Rasă de orbi, iată în fața voastră pe fetița care era moartă și care acum trăiește. Ce vreți mai mult?" Ei s-au întors spre directorul școlii și l-au întrebat dacă era adevărat.

6. Directorul le-a spus cu o voce puternică: "Da, orbi ce sunteți și proști necredincioși, în urmă cu o oră, plângeam pentru pierderea unicei și dragei mele fiice și, iată-mă acum în fața voastră, în culmea bucuriei, deoarece fiica mea este din nou în viață. Această dovadă evidentă nu vă ajunge?"

7. La aceste cuvinte, au început cu toții să se minuneze și, când am pornit din nou la drum împreună cu discipolii Mei, întreaga mulțime M-a urmat; erau aproape trei mii și M-au însoțit până la Nazaret!

8. Am sosit acasă noaptea târziu. Totuși, frații și surorile Mele nu dormeau încă. Ne aștepta o masă bună, care a fost binevenită pentru cei mai mulți dintre noi, căci nu mai mâncasem nimic de dimineață. Această foame era așadar explicabilă.

9. Iuda se afla deja acolo, dormind în casă pe un culcuș de paie. Trezit de cuvintele și de discuțiile noastre, el s-a ridicat imediat și a întrebat doar dacă pescuitul fusese bun.

10. Petru i-a spus: "Mergi afară și vezi!" Iuda a ieșit imediat și a văzut mulțimea care își făcuse tabără în jurul casei. S-a întors apoi în sala de mese și l-a întrebat încă o dată pe Petru unde puseseră peștele, căci înconjurase întreaga casă și nu găsise nimic!

11. Petru i-a spus: "Nu ai auzit niciodată spunân-du-se că orbii nu văd și surzii nu aud și că idioții nu înțeleg decât nevoile burții lor? Privește, profitor orb, miile de oameni care sunt afară și care și-au făcut tabăra în jurul casei! Iată peștii minunați la care mă gândeam!"

12. Iuda a spus: "Ei bine, da! Nu este o captură obișnuită, într-un anumit sens, este adevărat, dar în viața noastră de zi cu zi, eu prefer un pește bun de o sută de livre în locul tuturor acestor oameni care sunt afară, căci pentru un asemenea pește pot să primesc patru monede, în timp ce toți acești oameni nu-mi pot aduce nici un sfanț!"

13. Petru i-a spus: "Cu gustul tău pentru profit, vei sfârși prin a deveni un diavol. Ești tu mai om decât noi? Noi trăim cu toții fără să câștigăm nimic, tu trăiești împreună cu noi, mănânci la masa noastră care nu te costă nimic, doar efortul de a mânca... La ce folosești atunci toți acești bani, dacă poți să trăiești aici foarte bine si fără acești bani stupizi?"

14. Iuda i-a răspuns: "Eu am soție și copii! Cine să se ocupe de ei dacă nu eu? Tu crezi că ei trăiesc doar cu aer și apă proaspătă?"

15. Petru: "Pot să suport orice dar, vezi tu, o asemenea minciună nu pot să o accept. La Ierusalim, unde nimeni nu te cunoaște, ai putea să treci drept un tată care se ocupă de familia sa, dar în fața mea, niciodată! Căci eu și toți cei care ți-au fost și îți sunt încă vecini, știm bine cum te ocupi de casa ta și nu putem să credem nici un cuvânt din ceea ce spui. Soția și copiii tăi au fost întotdeauna muritori de foame și și-au câștigat bucata de pâine uscată numai muncind din greu, cu sudoarea frunții lor! Ei nu s-au bucurat niciodată de peștii pe care tu i-ai pescuit. Eu personal le-am procurat haine. De când faci comerț, nu crezi că ar fi trebuit, măcar din milă, să repari casa familiei tale, care se află în ruine? Ne-ai dat tu vreodată ceva pentru că ți-am ajutat familia? Asta numești tu să-ți îngrijești soția și copiii? Ar trebui să fii copleșit de rușine pentru că îndrăznești să minți atât de sfruntat, tocmai tu, pe care te cunoaștem atât de bine!"

16. Iuda a rămas descumpănit și nu a mai adăugat nici un cuvânt. S-a limitat să iasă afară, pentru a se gândi la cuvintele lui Petru. Puțin după aceea, el s-a întors să ne ceară iertare, promițând că se va schimba complet. Ne-a spus că dorește cu adevărat să devină discipolul Meu, dar nu a uitat să adauge că nu ar trebui să-i facem mereu reproșuri. Natanael, care în general nu era prea vorbăreț, i-a spus: "Spiritul lui Cain este în tine! Înțelegi? Iar acest spirit nu va deveni mai bun pe acest pământ, căci spiritul lui Cain este lumea, de la care nu poți să aștepți nici o transformare în bine!"

17. Iuda a spus: "Da, da, da! Ce ai tu mereu cu spiritul lui Cain? Unde este Cain și unde suntem noi? Rasa lui Cain s-a stins, doar Noe a supraviețuit și urmașii lui nu au avut nici măcar o picătură din sângele lui Cain; doar sângele pur al copiilor lui Dumnezeu curge în venele noastre! Dacă sângele este pur, atunci și spiritul este pur, căci spiritul omului vine din sânge și spiritul este mereu asemănător sângelui".

18. Natanael i-a spus: "Iată din nou ideile tale vechi, prostești și fără valoare. Mergi la saduchei; acolo, vei putea să faci senzație cu ideile tale absurde. Pentru noi, sângele este materie supusă putrefacției, iar spiritul este și rămâne spirit. La ce îți folosește sângele copiilor lui Dumnezeu, dacă în tine locuiește un spirit impur? Mă înțelegi?"

19. Iuda spuse: "Da, da, poate că ai dreptate și îmi voi da toată osteneala să pătrund esența învățăturii voastre. Dar dacă învățătura voastră se bazează pe fundamentele umanității de care fiecare încearcă să se apropie, nu există nici un motiv de a mă contrazice mereu. La ce folosesc învățăturile dacă nu există discipoli? Ele nu sunt atunci decât o cochilie goală în aer. Orice învățătură implică existența unor discipoli, așa cum orice discipol implică existența unei învățături. Și orice discipol al unei învățături are tot atâta valoare ca și învățătura pe care o urmează. Deci, eu cred că în ceea ce vă privește, nu ar trebui să vă pierdeți răbdarea cu mine, care sunt un discipol, la fel ca voi.

20. Voi vedeți bine, așa cum și eu îmi dau seama, că încă mă mai împiedic de idei învechite! Dar eu vreau să cunosc învățătura voastră, pentru a mă elibera, grație ei, de credințele mele vechi, la care nu țin chiar atât de mult cum credeți voi! Înțelegeți deci că este firesc dacă uneori pun puțin la îndoială noua voastră învățătură, deoarece eu încă nu sunt un inițiat.

21. Când voi fi și eu inițiat, la fel ca voi, în noua învățătură a Maestrului vostru și când voi considera fundamentele ei de nezdruncinat și complet adevărate, voi avea de zece ori mai mult zel decât voi toți la un loc. Eu sunt curajos și pot să țin piept oricui, căci nu îmi este frică de nimeni. Dacă mi-ar fi fost frică, de mult nu aș mai fi venit la voi, ținând cont de faptul că mi-ați dat de mai multe ori de înțeles, împreună cu învățătorul vostru, că ar trebui să evit compania voastră! Dar niciodată nu mi-a fost frică de voi, iată de ce revin mereu printre voi. De fiecare dată voi sunteți furioși, dar asta nu mă afectează deloc și eu rămân, la fel ca voi, un discipol al acestei învățături noi. Ce mai aveți de spus?"

22. Natanael a spus: "Multe și nimic, în același timp! Fie cum dorești tu! Dar faptul că nu îți este frică de nimic nu este un merit chiar atât de mare! Căci nici lui Satana nu-i este teamă de nimic; dacă nu ar fi astfel, el nu ar mai fi mereu neascultător față de Dumnezeu Tatăl. Același lucru îl putem vedea și la animale, dintre care unele au mai mult curaj decât altele. Privește leul, tigrul și pantera, lupul, hiena și ursul și pune-le alături de o oaie, o capră sau o căprioară, de un iepure sau de orice alt animal temător și spune-mi de partea cui te afli tu!"

23. Iuda a spus: "Este clar că nu sunt de partea animalelor celor mai blânde, ci mereu de partea animalelor feroce, curajul leului fiind moartea omului!"

24. Natanael: "Și te mai lauzi cu curajul tău... Ba chiar te consideri a fi un discipol destoinic al învățătorului nostru! Eu îți spun: înțeles astfel, curajul este un mare viciu, căci el este fructul orgoliului celui care disprețuiește tot ceea ce nu depinde de el! Iată de ce curajul este inutil în învățătura noastră. El nu este apreciat ca o virtute de noi, fiind chiar opusul a ceea ce-și propune învățătura noastră!

25. Cine pornește războaiele? Privește, nu sunt decât niște așa-ziși eroi, care ignoră frica de moarte! Dacă ar fi să-i lăsăm pământului eroii săi, războaie fără sfârșit i-ar acoperi în curând vastele lui întinderi, căci fiecare erou nu vrea să fie decât el singurul erou; el nu va avea liniște până când nu îi va învinge pe ceilalți eroi și nu-i va alunga pe toți din această lume.

26. Imaginează-ți, dimpotrivă, că oamenii ar fi la fel de blânzi și de pioși ca mieii; pământul ar deveni rapid un paradis!

27. Când un erou are în fața lui un om temător, el nu îl persecută, pentru că cel temător nu atentează la gloria sa. Dar dacă eroul se află în fața unui alt erou, cei doi vor sări imediat la bătaie și nu se vor opri decât atunci când unul sau celălalt va zăcea la pământ. Iată consecința clară și evidentă a acestui tip de curaj.

28. Dacă vrei să fii un discipol alături de noi, abandonează-ți curajul inutil și fii mai degrabă plin de iubire, de răbdare și de blândețe; abia atunci vei fi așa cum trebuie să fie un adevărat discipol al Domnului!

29. Iuda a spus: "S-ar putea să ai dreptate, am să mă gândesc mai profund la acest lucru și vom mai vorbi mâine".

30. Iuda a ieșit apoi afară și a mers să vadă diverse cunoștințe în mulțime, cu care a discutat toată noaptea despre ceea ce îi spusese Natanael. Dar toți erau de aceeași părere cu Natanael și i-au spus: "Natanael este un adevărat înțelept", căci ei știau bine că nu era nici un pic de falsitate în acest suflet! După aceea, am mers cu toții să ne odihnim.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 115
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 2.4.2010, 16:39 View PostDownload Post

Capitolul 115

Poporul îl caută pe Iisus și vrea să-L aleagă Regele său. Ajutorul inteligent al comandantului Cornelius.


1. A doua zi dimineață, ne-am trezit cu o mare agitație în fața casei, căci încă din timpul zilei, numeroși oameni s-au adunat din toate părțile, îngroșând rândurile mulțimii. Printre ei se aflau și o serie de negustori care vindeau pâine și lapte. Aceștia făceau o asemenea gălăgie în fața casei, încât toți cei care se aflau în interior s-au înspăimântat!

2. Eu am spus: "Să luăm micul dejun și să plecăm apoi într-o casă pe care Eu o cunosc, la o distanță mai mare de aici, aproape de Capernaum, pentru ca lucrurile să nu scape de sub control, aici, la Nazaret.

3. În timp ce le spuneam aceasta discipolilor Mei, Iuda a intrat, spunând: "Fraților, voi rămâne de acum înainte împreună cu voi, am terminat cu negoțul! Dar am altceva mai urgent să vă spun; oamenii adunați aici cu miile vor, nici mai mult nici mai puțin, decât să-l aleagă pe bunul învățător Iisus ca Rege și, cred că în prezența atâtor soldați romani, acesta nu este lucrul cel mai bun de făcut, căci într-o asemenea chestiune nu trebuie să ai încredere în omenia romanilor, nici în aceea a marilor preoți, a fariseilor și a leviților poporului nostru!"

4. Eu am spus: "Ei bine! Serviți repede micul dejun; astăzi este Sabatul șl mai pot veni încă mulți oameni, așa că trebuie să dispărem cât mai repede din aceste locuri!"

5. Lângă casa Mea, de o parte și de alta, se afla o grădină împrejmuită cu ziduri în care se putea intra doar pe o mică poartă prin spate; am ieșit pe această poartă și am scăpat astfel de privirile curioase ale miilor de persoane, dintre care trei sferturi nu erau decât gură-cască veniți să se mire.

6. După ce am scăpat astfel - eram aproape o sută de persoane - de această mare mulțime care încă aștepta în fața casei întoarcerea Mea și a discipolilor Mei, în speranța că voi face din nou un miracol sau voi ține o predică și care ar fi vrut să Mă aleagă Rege al evreilor, după dorința multor oameni care se aflau printre ei, o servitoare din casa Mea a mers în fața lor și l-a întrebat pe un om care i se părea mai cumsecade, ce dorea această mulțime. Omul i-a spus: "Suntem aici pentru a-L alege Rege pe Iisus, cel mai puternic dintre cei puternici, cel mai înțelept între înțelepți. Căci noi am văzut că până și vântul și marea ascultă de El și că El alungă pe demonii cei mai răi. Fără nici o îndoială, El este Trimisul Făgăduit, Unsul lui Dumnezeu, venit să elibereze poporul lui Dumnezeu de jugul tiraniei Romei. A sosit momentul ca El să fie recunoscut și ales Rege al poporului lui Dumnezeu, de către toți evreii. Iată de ce suntem aici. Ce face El în casă, de ce nu vine?"

7. Servitoarea le-a spus: "Așteptați degeaba! El a plecat în zori spre Capernaum, cred, probabil pentru a vedea un bolnav; toți discipolii Lui sunt împreună cu El. Îl așteptați degeaba!"

8. La această veste, omul a întrebat-o dacă știe la cine plecasem. Servitoarea i-a răspuns că ea nu știe și nimeni altcineva din casă. Într-adevăr, Eu nu spusesem nimănui unde voi merge.

9. La acest răspuns, omul a intrat în casă pentru a se convinge de cele spuse de servitoare și, negăsind-o decât pe Maria și câteva persoane care o ajutau să spele vasele, a ieșit pentru a le spune tuturor că plecasem undeva spre Capernaum, să vindec un bolnav.

10. Mulțimea a început atunci să strige: "Să mergem la Capernaum, acolo vom întreba și vom găsi casa în care a intrat".

11. Cu excepția câtorva nazariteni, au pornit cu toții spre Capernaum și casa Mea a fost astfel debarasată de toată această mulțime.

12. Dar locuitorii din Capernaum au făcut ochii mari când au văzut atâția oameni venind. Comandantul orașului a trimis mai mulți soldați să întrebe ce voia să facă această mulțime la Capernaum, în ziua de Sabat, de vreme ce nu era nici un târg și sărbătoarea Sabatului trebuia respectată cu orice preț!

13. Oamenii i-au răspuns: "îl căutăm pe Iisus din Nazaret; am aflat că El este aici".

14. Comandantul i-a informat că Iisus nu era la Capernaum, ci în împrejurimile Betabarei, de unde plecase deja de câteva ceasuri!

15. La această veste, masa de oameni a pornit spre Betabara, dar la jumătatea drumului, pe malul mării Galileei, conducătorii acestei mulțimi s-au întâlnit cu o altă mulțime, aflată în jurul unei case. Ei s-au informat și au aflat că Eu eram acolo.

16. Mulțimea a înconjurat atunci casa din toate părțile și a ținut consiliu pentru a hotărî în ce manieră să Mă proclame Rege. Dar comandantul Mi-a făcut serviciul de a trimite de la Capernaum o legiune de soldați, care să supravegheze mulțimea; aceasta a fost astfel nevoită să renunțe provizoriu la proiectul său.

17. Atrași de toată această agitație, mai mulți farisei și leviți au venit în fuga mare de la Ierusalim, Capernaum, Nazaret și din împrejurimi și M-au găsit în această casă. Ei aflaseră de la Iair că Eu o înviasem pe fiica lui. Oamenii le-au făcut loc, pentru a-i lăsa să intre.

18. Când M-au găsit în casă, au început să-Mi pună o mulțime de întrebări. Eu le-am spus să-i întrebe pe discipolii Mei, care fuseseră martori la tot ceea ce se petrecuse și erau la curent cu tot.

19. Fariseii și leviții i-au asaltat atunci cu întrebări pe discipoli, care le-au dat răspunsuri cumpătate.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 116
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 2.4.2010, 16:49 View PostDownload Post

Capitolul 116

Paraliticul și fariseii (Matei 9, 2-8)

(2) Și iată că I-au adus un slăbănog care zăcea într-un pat. Iisus le-a văzut credința și i-a zis slăbănogului: "îndrăznește, fiule! Păcatele îți sunt iertatei"
(3) Și iată că, unii dintre cărturari au zis în sinea lor: "Omul acesta hulește!"
(4) Iisus, care le cunoștea gândurile, a zis: "Pentru ce aveți gânduri rele în inimile voastre?
(5) Căci ce este mai lesne? A zice: "Iertate îți sunt păcatele", sau a zice: "Scoală-te și umblă"?
(6) Dar ca să știți că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele, - "Scoală-te", a zis El slăbănogului, "ridică-ți patul și du-te acasă".
(7) Slăbănogul s-a sculat și s-a dus acasă.
(8) Când au văzut noroadele lucrul acesta, s-au înspăimântat și au slăvit pe Dumnezeu care a dat unui om o astfel de putere.


1. În timp ce fariseii și leviții discutau cu discipolii, un paralitic adus de opt oameni M-a rugat să-l ajut. Casa era înconjurată de o mulțime atât de mare, încât era imposibil ca bolnavul să poată fi adus la Mine! Casa se afla pe malul mării și cei opt oameni se temeau că voi pleca imediat prin poarta din spate, care dădea direct spre mare. De aceea, unul dintre ei s-a apropiat de stăpânul casei, pe care îl cunoștea bine și i-a spus: "Prietene, iată, noi suntem opt frați și l-am adus pe fratele mamei noastre, care este complet paralizat și țintuit la pat de opt ani. L-am adus cu pat cu tot, pentru a-l arăta celebrului și miraculosului Mântuitor Iisus, pentru ca El să-l vindece, dar din cauza acestei mulțimi incredibile, este imposibil să intrăm în casă și să-l arătăm lui Iisus. Prietene, spune-mi, ce pot să fac?"

2. Stăpânul casei i-a spus: 'Va fi dificil, căci camera în care se află Iisus este plină de lume; sunt mai mult de o sută dintre discipolii Săi cu El și o mulțime de farisei, preoți și leviți veniți de pretutindeni pentru a-i pune întrebări. Dar, din prietenie pentru voi, vreau să vă ajut în această ocazie excepțională!

3. Priviți: casa mea, la fel ca toate locuințele de pescari, este acoperită cu stuf; vom pune prin exterior două scări, vom desface acoperișul și vom coborî patul prin orificiu. Când bolnavul va fi ridicat pe acoperiș, legați patul în cele patru colțuri cu frânghiile acestea. Vom deschide trapa în mijlocul acoperișului și vom lăsa să coboare patul cu bolnav cu tot, cu ajutorul frânghiilor; astfel, va putea el însuși să-l roage pe Iisus să-l vindece, iar cei care se vor afla sub deschiderea din tavan vor fi obligați să se îndepărteze, ca să nu le cadă patul în cap!"

4. Această idee i-a plăcut omului și, sub privirile năucite ale mulțimii, ei au pus mâna la treabă și totul s-a petrecut fără incidente; doar un om destul de prost, un templier intransigent, care respecta Legea cuvânt cu cuvânt, dar într-un mod rigid și dogmatic le-a făcut observație celor care ridicau acoperișul că făceau aceasta în plină zi de Sabat!

5. Cei opt frați i-au răspuns: "Spui să ne oprim? Bou bătrân, mai ai și altceva de spus? Închide gura ta știrbă și întoarce-te târâș la Ierusalim, în staulul vițeilor, boilor și măgarilor lui Solomon; pleacă și văicărește-te cu obișnuiții Templului, nu cu noi! A trecut deja mult timp de când am renunțat la cultul vostru bestial și acum știm că Dumnezeu preferă faptele bune în locul mugetelor boilor și măgarilor".

6. Această ripostă mai mult decât fermă l-a făcut să tacă pe cel care respecta într-un mod prea rigid Sabatul și a declanșat aplauzele mulțimii, în fața căreia metodele Templului nu mai aveau credibilitate de mult timp!

7. În numai câteva cuvinte, acest tânăr reușise să rostească adevărul cu mult umor, iată de ce a primit atâtea aplauze. Căci în perioada sărbătorilor, se aduceau la Templu mulți măgari, boi și oi, care behăiau și mugeau, cu atât mai mult cu cât nu li se dădea de mâncare, pentru a face și mai multă gălăgie în timpul sacrificiului ca să-i înspăimânte astfel pe oameni.

8. Într-adevăr, marele cult al Templului în zilele de sărbătoare se transforma într-o ceremonie stupidă, oribilă și dezgustătoare și niciodată nu a existat ceva asemănător pe întregul pământ, nici măcar la popoarele cele mai sălbaticei Riposta acestui tânăr era deci cu totul justificată și Eu l-am aprobat în întregime, căci știam Eu însumi prea bine ceea ce se petrecea la Templu!

9. După această apostrofare, trapa - sau mai degrabă acoperișul - s-a deschis și unul dintre farisei, care își dădea multă importanță, a strigat, ridicând capul: "Dar ce vine de acolo de sus, ce se petrece?"

10. Plin de spirit și spontaneitate, tânărul i-a răspuns: "Puțină răbdare și veți vedea! Priviți, astăzi este ziua de Sabat, în care de obicei, așa cum predicați voi în sinagogile voastre, mântuirea vine de Sus (adică din Ceruri); de data aceasta, mântuirea oamenilor este jos și de aceea, cel care nu a primit încă mântuirea, coboară de sus spre voi, căutându-și jos mântuirea! După cum vedeți, nu este nimic împotriva Sabatului! Problema este de a ști dacă în ziua de Sabat, mântuirea vine din Ceruri sau dacă trebuie să o căutăm jos, atunci când mântuirea a coborât deja înaintea noastră, din Ceruri, pentru oamenii orbi care nu pot să o vadă, chiar dacă au nasul pe sus!"

11. Aceste cuvinte au stârnit un nou val de aplauze, de data aceasta ale discipolilor, dar și mânia fariseilor, preoților și leviților. Discipolii au spus însă: "Haideți! Coborâți-l pe acest nefericit care își caută aici mântuirea". Și bolnavul a fost coborât!

12. Când patul său a ajuns în fața Mea, el M-a rugat plângând să îl ajut. Văzând că atât bolnavul, cât și cei care îl aduseseră, aveau o credință dreaptă și adevărată, Eu i-am spus acestui bolnav: "Să nu-ți fie frică, fiul Meu, păcatele tale sunt iertate!" Eu am pronunțat în mod special aceste cuvinte pentru a-i pune la încercare pe acei leviți care se atașaseră foarte mult de Mine de când o înviasem pe fiica lui Iair, șeful lor.

13. După ce i-am spus bolnavului: Păcatele tale sunt iertate', pe leviții cei mai rigizi i-a cuprins mânia și ei și-au spus în inimile lor: "Ce înseamnă asta, ce așteptăm noi aici, ce fel de vindecător este el? El își bate joc de Dumnezeu!" Căci ei considerau că eram doar un medic excepțional. Dar că aș fi putut să am în Mine o forță divină, asta era pentru ei un sacrilegiu (crimen sacri laeși). După ei, doar preoții, leviții și fariseii aveau o forță divină și, în mod special, cei din Templul de la Ierusalim.

14. Citindu-le gândurile ascunse, Eu le-am spus imediat: "De ce aveți gânduri rele în inimile voastre? Cum este mai bine să spui: 'Păcatele voastre sunt iertate', așa cum spuneți voi întotdeauna celor care vin la voi pentru a face sacrificii, deși în asemenea cazuri nimeni nu este ajutat sau să spui: 'Ridică-te și mergi!', obținând rezultatul dorit?"

15. Un levit a spus: "Să îi ierți păcatele nu-i va folosi prea mult, căci doar moartea îl mai poate ajuta pe un asemenea paralitic".

16. Eu i-am răspuns: "Așa credeți voi? Dar Eu unul vă spun, pentru ca ochii voștri să se deschidă și să înțelegeți că Fiul omului are de asemenea puterea de a ierta păcatele pe pământ, în timp ce voi vă credeți singurii care au puterea divină de a ierta; acestui om, despre care voi credeți că nu poate fi eliberat decât de moarte, Eu îi spun: 'Ridică-te, ia-ți patul și, pe deplin vindecat, întoarce-te la tine acasă în pace!'

17. La aceste cuvinte, bolnavul a fost vindecat instantaneu; el și-a întins membrele, până atunci îngrozitor de răsucite și aproape descărnate, care și-au recăpătat imediat forma. Plângând de bucurie, el Mi-a mulțumit, după care s-a ridicat și a avut puterea să dezlege singur frânghiile cu care era legat patul; și-a luat apoi patul sub brațul stâng și l-a dus repede până la el acasă, cu toate că era foarte greu și incomod!

18. Iar toți cei care fuseseră martori la acest fapt, au început să-L slăvească pe Dumnezeu și să-L laude că a dat unui om o putere pe care nu o are decât Dumnezeu!

19. Acest eveniment a alungat gândurile rele din mintea fariseilor, care și-au spus: "Este într-adevăr uluitor, cum este posibil acest lucru, singur Dumnezeu știe, nimeni de pe pământ nu poate să înțeleagă aceasta!"
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 117
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 2.4.2010, 16:54 View PostDownload Post

Capitolul 117


Un tânăr grec, discipol al lui Socrate, denunță ticăloșia preoților și a leviților, care sunt în culmea furiei.


1. Tânărul care vorbise atât de inspirat și care fusese atât de amuzant mai înainte, a spus prin deschizătura din tavan: "Cine știe? Poate că și Marele Preot de la Ierusalim este capabil să transforme o mie de boi în zece mii de măgari și cinci mii de oi".

2. Această nostimadă i-a făcut chiar și pe farisei să râdă. Totuși, un levit s-a simțit dator să răspundă și a spus în direcția plafonului: "Dragul meu, nu va trebui să aștepți prea mult; brațele Marelui Preot cuprind pământul întreg și cel care cade dedesubt este repede zdrobit. De altfel, Marele Preot nu are nici o nevoie să învie morții și să-i facă pe paralitici să meargă; toate acestea nu privesc decât trupul, nu și spiritul omului; acest lucru îi privește pe medici, nu și pe preoți, înțelegi?"

3. Tânărul orator a spus: "Sunt convins că această chestiune i-ar interesa și pe preoți - dacă ar putea să vindece și ei -, dar cum, cu toate comorile lumii, tot complet incapabili rămân, ei preferă să declare în cele din urmă, cu o atitudine trufașă, că asta nu este treaba lor și că ei nu se ocupă decât de spirit! Eu unul cred însă că dacă unui medic îi este cu putință să îi redea, sub ochii noștri, spiritul și sufletul unei fetițe complet moarte, răpusă de o febră puternică sau de o altă boală care nu omoară niciodată pe jumătate, aceasta înseamnă o autentică vindecare spirituală!

4. Când Dumnezeu l-a creat pe Adam din lut, aceasta a fost o creație în întregime materială; până atunci, partea spirituală nu se afla decât la Dumnezeu însuși.

5. Dar atunci când Dumnezeu a insuflat un suflet viu și un spirit gânditor într-o formă moartă, aceasta nu a mai fost o acțiune materială a lui Dumnezeu, ci una pur spirituală, pe care El a săvârșit-o în ființa primului om de pe pământ! Și atunci când, sub ochii noștri, acest miraculos medic, numit Iisus din Nazaret face același lucru cu fiica directorului școlii și aceasta este tot o acțiune pur spirituală".

6. Un levit a spus: "Acesta este un lucru pe care tu nu-l înțelegi, ai face mai bine să taci!"

7. Tânărul i-a răspuns: "Dacă aș fi fost evreu, aș fi tăcut, bineînțeles, dar cum eu nu sunt evreu, ci grec, cunoscător al adevăratei doctrine a lui Socrate, nu văd de ce ar trebui să tac în fața preoțimii evreiești, a cărei doctrină actuală atât de stupidă o cunosc, din nefericire, prea bine!"

8. Levitul i-a spus: "Și ce găsești tu stupid, păgânule, la doctrina antică, cu adevărat divină, a evreilor? Moise și profeții sunt pentru tine atât de puțin valoroși și învățătura lor îți pare într-adevăr stupidă?"

9. Tânărul: "Nu, Moise și toți profeții au spus despre voi aceleași lucruri pe care vi le spun și eu; ei sunt pentru mine niște înțelepți foarte mari și divini, dar principiile voastre, despre care Moise și ceilalți profeți nu au vorbit niciodată, mi se par mai mult decât stupide.

10. Cum îl slujiți voi pe Dumnezeu? Voi ardeți pe altarul consacrat lui Dumnezeu bălegar, excremente și murdărie și consumați chiar voi vacile grase, boii și mieii pe care îi sacrificați pentru burțile voastre niciodată sătule. Voi ați respins puritatea divină a doctrinei voastre, iar Celui care îndrăznește să predice printre voi ceea ce este cu adevărat pur, voi îi pregătiți aceeași soartă cu cea a profeților voștri!

11. În ce zi l-ați asasinat pe Zaharia în Templu?

12. Fiul său, Ioan, predica adevărul la Betabara și vă îndemna să vă pocăiți pentru păcatele voastre, să nu mai profanați sanctuarul lui Dumnezeu, să vă reîntoarceți la Moise și la o doctrină mai curată! Și voi ce ați făcut? Unde este el acum? A dispărut și, din câte sunt informat, se află la răcoare, în temnițele voastre îngrozitoare!

13. Iar acum, când iată că a apărut Iisus din Nazaret, profetul pe care Dumnezeu l-a trimis și care înfăptuiește lucruri posibile doar pentru Dumnezeu Cel Atotputernic, voi îl priviți cu ochi răi! Vai de El dacă ar îndrăzni, la fel ca mine, să vă contrazică sau să spună un singur cuvânt împotriva doctrinei voastre cretine, care nu are nici o legătură cu Moise! Voi L-ați acuza imediat de delict și de profanare și, pentru a-i mulțumi că v-a înviat morții și că v-a vindecat infirmii, L-ați lapida și L-ați crucifica.

14. Singurul vostru scop este acela de a domni peste alții, de a vă umple burțile și de a duce o viață de desfrâu. Cel care vrea să vă oprească și să vă amintească de Legea lui Moise devine dușmanul vostru și voi nu ezitați să folosiți orice mijloc pentru a-l îndepărta din calea voastră!

15. Eu nu vă apreciez mai mult decât pe o canalie sau o murdărie împuțită, căci voi sunteți și veți fi mereu cei mai răi dușmani ai lui Dumnezeu și ai oamenilor. Eu sunt un păgân, dar recunosc în acest om, Iisus, forța divină cea mai pură, într-o plenitudine și desăvârșire pe care pământul nu a mai cunoscut-o niciodată până acum!

16. Nu trupul Lui înfăptuiește aceste opere extraordinare, ci spiritul pur și atotputernic al lui Dumnezeu, care sălășluiește în El în întreaga Sa plenitudine.

17. Vedeți voi, eu îl recunosc, eu - care nu sunt pentru voi decât un păgân orb! Dar voi pe cine recunoașteți în Iisus care, printr-un singur cuvânt și fără medicamente, vă învie morții și face să sară schilozii precum cerbii cei tineri?

18. Vă întreb, orbi ce sunteți, cine poate să facă cu un singur cuvânt să tacă furtuna și vântul, să învie morții și să-i facă pe infirmi să sară precum cerbii?"

19. Aceste cuvinte adevărate și curajoase au ațâțat mânia fariseilor și a leviților care, turbați de mânie, l-ar fi sfâșiat dacă ar fi putut! Dar acest lucru era imposibil în fața întregii mulțimi și nu era ceva indicat, căci toți oamenii jubilau și-l aclamau pe tânărul care îndrăznise, în sfârșit, să le spună adevărul în față acestor farisei și leviți orgolioși.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 118
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 2.4.2010, 16:57 View PostDownload Post

Capitolul 118

Fariseii sufocați de mânie cer ajutorul lui Iisus, care însă dezvăluie și mai multe despre ticăloșia lor.


1. Unul dintre farisei s-a întors atunci către Mine și a spus: "Cum poți să taci, tu - care ești un adevărat evreu, atunci când un păgân nenorocit, căruia tu i-ai făcut mult bine, este atât de insolent față de sfânta doctrină a părinților noștri, pe care o batjocorește și o insultă?"

2. Eu i-am răspuns: "El nu l-a jignit nici pe Moise și nici pe profeți, doar pe voi și principiile voastre, pe care le-a acoperit de rușine. Pe Mine unul M-a lăsat în pace. De ce ar trebui să-l pun la punct? El s-a referit la voi; întrucât nu a păcătuit decât împotriva voastră, socotiți-vă voi cu el. Dacă el nu are nimic împotriva Mea, ce aș avea Eu împotriva lui? Înțelegeți-vă voi cu el! Eu, deocamdată, sunt perfect de acord cu el".

3. Fariseii și leviții au spus: "Da, da, nu pe tine te-a insultat, ci pe noi! Dar noi credeam că tu ești prietenul nostru și, cunoscând care este puterea cuvântului tău și a voinței tale, tu ai fi putut să-i spui câteva cuvinte acestui păgân, din prietenie față de noi, cel puțin în fața poporului, pentru a-l face să tacă! Dar tu l-ai lăsat să vorbească și să ne insulte în fața poporului și vezi bine că nu a fost prea amabil din partea ta. Nu te vom dușmăni pentru asta, dar nu putem nici să-ți mulțumim!"

4. Eu am spus: "Faceți cum vreți, dar Eu voi face așa cum Mi se pare drept, în rest, ce Mi se pare curios din partea voastră este că Mă numiți prietenul vostru, deși nu v-ați manifestat niciodată ca atare, în schimb, Eu aș putea să vă exclud, pe bună dreptate, de la prietenia Mea, deoarece până acum nu ați avut niciodată, în inimile voastre, gânduri bune la adresa Mea. Nu voi face, totuși, așa ceva.

5. Ce aș pierde Eu odată cu prietenia voastră? Vă răspund singur, nimic! Dar voi, dacă nu veți mai avea prietenia Mea, cine vă va mai învia copiii?

6. Deși cuvintele acestui tânăr v-au făcut să suferiți, ați înțeles totuși bine că, în definitiv, el a spus adevărul curat. Voi cunoașteți scripturile, pe Moise și pe profeți, întrebați-vă singuri dacă a mai rămas la Templu o singură urmă din Moise și din profeți.

7. Am fost Eu însumi în acest an la Ierusalim și am văzut, spre marea Mea uluire, cum casa de rugăciuni a devenit o peșteră de hoți.

8. Piețele din fața Templului sunt pline de vite scoase la vânzare și de animale impure, astfel încât nimeni nu poate pătrunde în Templu fără a risca cele mai mari pericole. Ele sunt măcelărite în fața Templului ca într-un abator și carnea lor se vinde lângă mesele mijlocitorilor și ale celor care schimbă bani. Nu poți să te auzi om cu om, atât este de mare zgomotul și strigătele.

9. Dacă intri în Templul propriu-zis, nu poți face față strigătelor negustorilor de porumbei și de tot felul de păsări, iar în Sfânta Sfintelor, în altarul sacru unde, după porunca lui Dumnezeu, nu ar trebui să intre decât Marele Preot, o singură dată pe an, sunt introduși tot felul de păgâni, în schimbul unui drept de intrare numit obol, sub promisiunea păstrării secretului, evident, pentru ca această faptă abjectă să rămână ascunsă poporului! Orice roman din Roma cunoaște Sfânta Sfintelor la fel de bine ca și Marele Preot de la Ierusalim. Toate secretele le sunt dezvăluite străinilor pentru bani, dar dacă un biet evreu ar îndrăzni să ridice cortina Templului, el ar fi imediat lapidat în spatele zidului Templului pentru sacrilegiul și blasfemia lui și nu trece o singură săptămână fără ca voi să nu lapidați mai multe persoane, punându-le să bea apa blestemată.

10. Ce fel de organizare este asta? Să-i inițiezi pe străini și să-ți ucizi proprii copii!

11. Mărturisiți, sunt acestea poruncile lui Moise și ale tuturor profeților și a construit Solomon, în înțelepciunea sa, acest Templu pentru ca marea casă de rugăciune să fie folosită în acest fel? Pe scurt, sanctuarul lui Dumnezeu a devenit bârlogul asasinilor, iar spiritul lui Dumnezeu nu mai este o coIoană de foc deasupra Arcei Alianței".

12. Fariseii și leviții au făcut ochii mari, spunând: Tu ai trăit întotdeauna la Nazaret, cum poți să cunoști toate astea? Cine a trădat Templul?"

13. Eu le-am răspuns: "Oh, ce întrebări prostești! Dacă Eu vă cunosc gândurile cele mai ascunse, cum s-ar putea să nu știu și ce se petrece la Templu? De altfel, Eu nu sunt singurul care cunoaște aceste lucruri, toată lumea le știe!

14. Voi singuri vă trădați, lăcomia voastră v-a pierdut. Pentru bani, voi îi inițiați în secretele Templului pe străinii care le spun apoi în gura mare pe străzi și vă mai întrebați cine Mi-a dezvăluit tot ceea ce se petrece la Templu!

15. De vreme ce știți la fel de bine ca și Mine și ca alte mii de oameni ce se petrece la Templu, de vreme ce cunoașteți prea bine ce au învățat Moise și profeții, ei - care erau atât de plini de spiritul cel mai pur al lui Dumnezeu, care vorbea prin gura lor, unde vă este atunci credința, dacă faceți un asemenea comerț cu Cuvântul lui Dumnezeu și prezentați principiile voastre rele, dictate de aroganța voastră și de egoismul vostru plin de orgoliu, drept spiritul lui Dumnezeu, sărmanului popor orb pe care îl țineți în incertitudine prin frica de moarte, ca să vă asculte și să vi se supună?!"
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Crestinism
   -> Biblioteca - Creștinism, Jakob Lorber - "Scribul lui Dumnezeu"
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 12 of 25  [ 245 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2, 3 ... 11, 12, 13 ... 23, 24, 25  Next
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !