Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 20.6.2019, 16:50
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Bhagavad-Gita


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
Light
SuperModerator
SuperModerator

Light is offline

Joined: 03 Mar 2005
Member: #11
Posts: 105
Country Flag: Romania
Style: Unique3 (223)
Medals: None
Groups:
Cartea a unsprezecea numita VIZIUNEA CELUI CU MULTE FORME
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 20.6.2006, 23:55 View PostDownload Post

-XI-
Cartea a unsprezecea numita
VIZIUNEA CELUI CU MULTE FORME


   Arjuna a spus:
1. Suprema vorba pe care ai rostit-o, spre binele meu, numita taina Sinelui Suprem, mi-a alungat toata tulburarea.
2. De la tine Cel cu ochii ca frunza de lotus, am auzit în amanunt nasterea si pieirea fiintelor, ca si neclintita ta maretie.
3. Asa este, precum mi-ai spus tu însuti Supremule Stapîn Divin; doresc sa-ti vad forma ta de Stapîn Divin, o Spirite Suprem.
4. De crezi ca e cu putinta a fi vazut de mine, puternice Stapîn Divin peste yoga, atunci arata-mi Sinele tau neclintit.

   Bhagavat a spus:
5. Priveste, o fiu al lui Pritha, formele-mi divine, cu sutele, cu miile, felurite, deosebite la culoare si alcatuire.
6. Priveste-i pe zeii Aditya, pe Vasu, pe Rudra, pe cei doi Ashvini si pe Maruti; priveste, o Bharata, la multele minuni nevazute înca.
7. Priveste aici, Gudakesha, în trupul meu stînd la un loc întreaga lume, [tot] ce se misca si nu se misca si orice altceva ai dori sa vezi.
8. Tu nu ma poti însa privi cu propria-ti vedere; îti dau vederea divina; priveste la forta mea magica divina!

   Sanjaya a spus:
9. Zicînd acestea, atunci, o rege, Hari, Marele Stapîn Divin peste yoga, i-a aratat fiului lui Pritha suprema sa forma de Stapîn Divin:
10. Cu ochi si guri nenumarate, cu nenumarate aratari uluitoare, cu nenumarate podoabe, cu nenumarate arme ceresti ridicate [spre amenintare],
11. Purtînd ghirlande si vesminte divine, uns cu balsamuri divine, întrupare a tuturor minunilor {148}, zeu fara de sfîrsit cu fata în toate partile.
12. Daca o mie de sori s-ar ridica deodata pe cer, stralucirea lor ar fi asemenea stralucirii acestui mare suflet (mahAtman).
13. Atunci a vazut fiul lui Pandu întreaga lume faramitata la nesfîrsit, stînd la un loc în trupul zeului zeilor.
14. Atunci, patruns de uimire, cu parul zburlit, Dhananjaya plecîndu-si capul în fata zeului, cu mîinile împreunate spre ruga, spuse:

   Arjuna a spus:
15. Vazînd toti zeii în trupul tau, o zeule, si feluritele fiinte adunate, pe Brahman Stapînul asezat pe lotus, pe Rishi si pe toti serpii divini,
16. Te vad cu nenumarate brate, pîntece, guri si ochi, pretutindeni forma nesfîrsita; nici sfîrsitul, nici mijlocul si nici chiar începutul nu ti le vad, Stapîn al Lumii! Forma a Lumii!
17. Purtînd coroana, ghioaga si disc, te vad, rug de lumina stralucînd pretutindeni, greu de privit pe de-a întregul, nemasurata stralucire a soarelui-foc-arzator.
18. Tu trebuie sa fii cunoscut ca indestructibil, suprem, tu esti orînduitorul suprem al acestei lumi, tu esti neclintitul pazitor al Legii eterne; esti pentru mine Spiritul cel Vesnic.
19. Te vad fara început, fara mijloc si fara sfîrsit, putere nesfîrsita, brate nesfîrsite; drept ochi, Soarele si Luna; gura [ti-e] rug aprins si flacara ei încinge lumea toata.
20. Întinderea dintre pamînt si cer este cuprinsa de tine singur, ca si toate zarile; vazîndu-ti forma ta uluitoare si groaznica, cele trei lumi sînt cutremurate, o Mare Suflet.
21. Multimile de zei se îndreapta spre tine; unii speriati, cu mîinile împreunate rugator te preamaresc; spunînd "Svasti" {149} multimile de Maharshi si de Siddha te lauda cu imnuri nenumarate.
22. Toti Rudra, Aditya, Vasu, Sadhya, Vishvedeva, cei doi Ashvini, Marutii, toti Ushmapa {150}, Gandharva, Yaksha, Asura si Siddha, toti te preamaresc uluiti.
23. Privindu-ti forma ta imensa, cu multe guri si ochi, o tu cel cu bratul mare, cu multe brate, coapse si picioare, cu multe pîntece, cu multi colti îngrozitori, lumile sînt cutremurate; la fel si eu.
24. Privindu-te pe tine, care atingi cerul, luminat de nenumarate culori, cu gura larg cascata, cu uriasii ochi aprinsi, cutremurat în adîncul fiintei [mele] nu-mi capat stapînirea si linistea, o Vishnu.
25. Privind coltii tai îngrozitori si gurile tale ca focul Timpului de Apoi {151}, nu [mai] stiu [unde-s] zarile, nu-mi gasesc loc de aparare; îndurare Stapîne al zeilor, adapost al lumii!
26. Si toti acesti fii ai lui Dhritarashtra împreuna cu multimea regilor pamînteni, Bhishma, Drona si fiul lui Suta cu capeteniile noastre de osti,
27. Se îndreapta în graba spre gurile tale înfioratoare, cu dinti îngrozitori; unii, prinsi între dinti, se vad cu testele sfarîmate.
28. Precum valurile cele multe ale fluviilor curg numai spre ocean, asa si eroii din lumea oamenilor intra în gurile tale care arunca flacari.
29. Precum spre flacara aprinsa fluturii merg în graba, la pieire, asa merge în graba si omenirea spre gurile tale, la pieire.
30. Pe toti oamenii de pretutindeni îi lingi, mistuindu-i cu flacarile gurii tale; razele tale fierbinti ard întreaga lume, umplînd-o de stralucire, o Vishnu.
31. Spune-mi cine esti Tu, forma îngrozitoare? Plecaciune Tie, Stapîne al zeilor, îndurare! Vreau sa te cunosc pe tine, obîrsie, ca nu-ti înteleg caile.

   Bhagavat a spus:
32. Eu sînt Timpul [atot]puternic {152}, distrugator de lumi, pus în miscare aici spre a trage lumea înapoi {153}; chiar fara tine, ei tot nu vor [mai] fi, luptatori orînduiti în armate dusmane.
33. Ridica-te deci, dobîndeste gloria; învingîndu-ti dusmanii, bucura-te de o domnie împlinita; ei sînt de dinainte doboriti de mine; tu fii doar unealta, o Savyasacin {154}.
34. Pe Drona, Bhishma, Jayadratha, Karna ca si pe ceilalti osteni eroi doboriti de mine, doboara-i, nu sovai! Lupta! Vei învinge dusmanii în batalie.

   Sanjaya a spus:
35. Auzind aceste vorbe ale lui Keshava, cel ce purta coroana, cu mîinile împreunate, tremurînd, salutîndu-l din nou pe Krishna, i-a spus cu vorba întretaiata, înspaimîntat, în prosternare:

   Arjuna a spus:
36. Drept este, Hrishikesha, ca de gloria ta se bucura lumea si nazuieste la dragostea ta, ca [demonii] Rakshas, înspaimîntati, fug în [cele patru] zari, ca multimea de Siddha ti se închina.
37. Si de ce nu s-ar închina, o Mare Suflet, întîiului faptuitor, mai mare chiar ca Brahman; Stapîne nesfîrsit al zeilor, adapost al lumii, Tu esti indestructibil, Fiinta si Nefiinta si Cel de dincolo {155} [de ele].
38. Tu esti obîrsia zeilor, Spiritul Începutului, Tu esti Supremul Orînduitor al acestei lumi, Tu esti Cel ce cunoaste si [tot tu] Cel ce trebuie cunoscut, Supremul Lacas; prin Tine este desfasurat Totul, o Forma nesfîrsita!
39. Tu esti Vayu, Yama, Agni, Varuna, Luna, Prajapati, Tu esti Strabunul {156}; închinaciune Tie! De o mie de ori, si înca închinaciune, închinaciune Tie!
40. Închinaciune Tie de la Rasarit si de la Apus! Închinaciune Tie de pretutindeni, o Tu care esti Totul; putere nesfîrsita, tarie nemasurata! Tu le împlinesti pe toate, si asa esti Totul.
41. Crezîndu-te un prieten pe care [poti] sa-l chemi, "o Krishna, o Yadava, o prietene", necunoscator al maretiei Tale, din usurinta sau din prietesug,
42. De Te-am suparat cu gluma pe cînd mergeam, stateam, ne odihneam sau mîncam, fie singuri, o Achyuta, fie cu altii de fata, îti cer iertare, Tie celui de necuprins cu mintea.
43. Tatal lumii care se misca si nu se misca, Tu esti; Tu esti obiectul adorarii ei; esti învatatorul si mai mult decît învatatorul; Tu nu ai seaman, cum ar fi un altul mai presus de Tine? În cele trei lumi, esti putere fara seaman.
44. De aceea, plecîndu-mi trupul spre rugaciune, Te implor pe Tine, Stapîne preamarit; trebuie sa-mi ierti, precum tattl - fiului, prietenul - prietenului, cel drag - celei dragi.
45. Vazînd cele nemaivazute înca, sînt înfiorat; mintea mi-e cutremurata de groaza; îndurare Stapîn al zeilor, adapost al lumii! Arata-mi doar forma Ta, o zeule.
46. Cu coroana, cu ghioaga, cu disc în mina, doar asa vreau sa Te vad; fii [iar] cu forma Ta cu patru brate, o Tu cel cu o mie de brate, care iei toate formele.

   Bhagavat a spus:
47. Din îndurare, o Arjuna, ti-am aratat prin puterea magiei mele forma-mi suprema facuta din lumina, întreaga, fara de sfîrsit, cea a Începutului, de altul decît tine nevazuta înca.
48. Nici prin Vede, sacrificii, învatatura sau danii, si nici prin rituri sau asceze crunte, eu nu pot fi vazut în aceasta forma în lumea oamenilor de altul decît de tine, o erou [al neamului] Kuru.
49. Sa nu ai frica si mintea tulburata vazînd aceasta forma a mea atît de îngrozitoare; fara spaima, cu inima voioasa, priveste din nou la aceasta forma a mea!

   Sanjaya a spus:
50. Vorbindu-i astfel lui Arjuna, Vasudeva si-a aratat din nou forma lui; Marele Suflet l-a linistit pe cel speriat, revenind la forma lui blînda.

   Arjuna a spus:
51. Vazîndu-ti aceasta forma omeneasca blînda o Janardana, acum mi-a revenit judecata, mi-am redobîndit firea.

   Bhagavat a spus:
52. Forma-mi cea greu de vazut, tu ai vazut-o; însasi zeii nazuiesc mereu s-o vada.
53. Nici prin Vede, nici prin asceza, nici prin danii si prin sacrificiu, eu nu pot fi vazut precum m-ai vazut tu.
54. Însa printr-o daruire unica, o Arjuna, eu pot fi cunoscut astfel, vazut cum sînt cu adevarat, si cuprins, o tu care-ti distrugi dusmanii.
55. Cel care savîrseste faptele întru mine, ma are pe mine ca ultim scop, daruit mie, liber de înlantuire, fara ura pentru toate fiintele, acela merge la mine, o fiu al lui Pandu.
Back to top See my Info
Light
SuperModerator
SuperModerator

Light is offline

Joined: 03 Mar 2005
Member: #11
Posts: 105
Country Flag: Romania
Style: Unique3 (223)
Medals: None
Groups:
Cartea a douaspezecea numita YOGA DARUIRII DE SINE
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 20.6.2006, 23:59 View PostDownload Post

-XII-
Cartea a douaspezecea numita
YOGA DARUIRII DE SINE


   Arjuna a spus:
1. Astfel, unii te adora pe tine, mereu uniti, daruiti, [iar] altii [îl adora] pe Cel Indestructibil si Nemanifestat; din acestia care sînt cei mai priceputi în yoga?

   Bhagavat a spus:
2. Cei care patrunzînd cu inima în mine ma adora mereu uniti, cu credinta suprema, aceia sînt socotiti de mine drept cei mai buni yoghini.
3. Însa cei care-l adora pe Cel Indestructibil, cel Nenumit, Cel Nemanifestat, Cel Atotpatrunzator, Cel ce nu poate fi gîndit, Cel Neclintit, Cel Nemiscat, Cel Încremenit,
4. Stapînidu-si totalitatea simturilor, mereu cu mintea egala, daruiti binelui tuturor fiintelor, aceia ma dobîndesc.
5. Cei care-si îndreapta mintea asupra celui Nemanifestat au parte, pe deasupra, de nenumarate greutati, caci conditia de nemanifestare este cu greu dobîndita de cei ce au trup {157}.
6. Cei care, renuntînd la toate faptele lor pentru mine, devotati mie, ma adora în timp ce mediteaza la mine, printr-o yoga exclusiva,
7. Pentru ei, care au patruns cu gîndirea în mine, eu sînt cel care îi scoate fara întîrziere din oceanul mortii si al renasterilor (samsara).
8. Pune-ti în mine inima ta; patrunde în mine cu mintea ta; în mine vei locui dupa aceea {158}, neîndoios.
9. De nu poti sa-ti aduni mintea neclintita în mine, atunci, O Dhananjaya, cauta sa ma dobîndesti prin exercitiul yoga.
10. De nu esti în stare nici de exercitiul yoga, daruieste-mi mie faptele. De savîrsesti toate faptele avîndu-ma pe mine drept scop, vei obtine desavîrsirea spirituala.
11. De nu esti în stare sa îndeplinesti nici aceasta, atunci avînd sprijin în unirea cu mine, savîrseste parasirea fructului tuturor faptelor, stapîn pe sine.
12. Cunoasterea este mai buna decît exercitiul; concentrarea mintii întrece Cunoasterea; renuntarea la fructul [faptelor] întrece concentrarea mintii {159}; iar linistea vine imediat dupa renuntare.
13. Fara sa urasca nici o fiinta, prietenos si milos, fara [sa gîndeasca] "al meu" si "eu", acelasi în durere sau bucurie, rabdator.
14. Mereu multumit, yoghinul cu sinele stapînit, care-si tine hotaririle, nazuind spre mine cu inima si cu mintea, cel daruit mie, acela mi-e drag.
15. Cel de care nu se teme lumea si care nu se teme de lume, care este eliberat de zbuciumul bucuriei, furiei si fricii, acela mi-e drag.
16. Nelegat [de nimic], cinstit, priceput, strain de toate, din care a plecat suferinta, renuntînd sa treaca la orice fapta, cel care este daruit mie, acela mi-e drag.
17. Cel care nu se bucura, nu uraste, nu se supara, nu doreste, care renunta la bine si rau, cel astfel daruit, acela mi-e drag.
18. Acelasi cu dusmanii sau prietenii, ca si la cinste si dispret, la frig si caldura, acelasi la fericire si durere, scapat de înlantuire,
19. Nepasator la insulta sau lauda, tacut, multumit cu orice, fara casa, cu mintea neclintita, daruit mie - asa este omul drag [mie].
20. Însa cei care adora aceasta Lege nemuritoare, asa cum [ti-]a fost spusa, credinciosi, avîndu-ma pe mine drept ultim scop, daruiti, aceia îmi sînt foarte dragi.
Back to top See my Info
Light
SuperModerator
SuperModerator

Light is offline

Joined: 03 Mar 2005
Member: #11
Posts: 105
Country Flag: Romania
Style: Unique3 (223)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Cartea a treisprezecea numita YOGA DISCRIMINARII ÎNTRE NATURA SI SPIRIT
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.6.2006, 00:11 View PostDownload Post

-XIII-
Cartea a treisprezecea numita
YOGA DISCRIMINARII ÎNTRE NATURA SI SPIRIT


   Bhagavat a spus:
1. Trupul acesta, o fiu al lui Kunti, este numit "cîmp" {160}; celui care îl cunoaste i se spune "cunoscator al cîmpului".
2. Cunoscatorul cîmpului, sa stii, eu sînt, în toate cîmpurile, o Bharata; cunoasterea cîmpului si a cunoscatorului cîmpului - pe aceasta o socotesc Cunoastere.
3. Afla de la mine, pe scurt, ce este acest cîmp, cu cine seamana si de unde vine, iar despre celalalt [cunoscatorul cîmpului], ce este si care-i este puterea.
4. A fost cîntat de multe ori în versuri {161} felurite de fiecare Rishi, si în cuvinte pline de temei si limpezi în Brahma-sutra {162}.
5. Marile Elemente, Eul, Mintea, Cel Nemanifestat, cele zece forte si [înca] una {163}, cele cinci pasuni ale simturilor {164},
6. Dorinta, ura, fericirea, durerea, corpul, gîndirea {165}, neclintirea - aceasta este, pe scurt spus, cîmpul cu transformarile lui.
7. A nu fi mîndru, a nu fi prefacut, nevatamarea, rabdarea, dreapta purtare, cinstirea învatatorului, curatia si statornicia, stapînirea de sine,
8. Renuntarea la obiectele simturilor, lepadarea de sine, întelegerea raului [care vine din] nastere, moarte, batrînete si boala,
9. Desprins, nelegat de copii, sotie, casa si celelalte, mereu egal [în spirit], de se întimpla cele dorite sau nedorite,
10. Mie, daruire neîntrerupta, printr-o yoga fara abatere, asezarea în locuri singuratice, dezgust de a se aduna cu oamenii,
11. Continua Cunoastere a Sinelui Suprem, întelegerea rostului cunoasterii adevarului {166} - aceasta este Cunoasterea; ceea ce este altfel decît aceasta se numeste necunoastere.
12. Îti voi dezvalui obiectul Cunoasterii, pe care cunoscîndu-l se dobîndeste nemurirea; este supremul Brahman, fara de început, despre care se spune ca nu este nici Fiinta, nici Nefiinta.
13. El are pretutindeni mîini si picioare; pretutindeni ochi, capete si fete; pretutindeni are urechi; se afla în lume, învaluînd totul {167}.
14. Parînd {168} a avea însusirile tuturor simturilor, el este lipsit [totusi] de toate simturile; este desprins si sustine totul; lipsit de Tendinte, are [totusi] parte de Tendinte.
15. Înauntrul si în afara fiintelor, miscator si nemiscator, este de necunoscut din cauza subtilitatii [sale]; cînd este aproape este departe.
16. Neîmpartit, salasluieste în fiinte ca si cum [ar fi] împartit; el trebuie cunoscut drept cel ce sustine fiintele, drept cel ce le distruge, drept cel ce le creeaza.
17. I se spune stralucirea stralucirilor, cel de dincolo de tenebre, Cunoastere si obiect al Cunoasterii, cel ce se dobîndeste prin Cunoastere, cel ce sta în inima Totului.
18. Ti-am vorbit pe scurt de cîmp, de Cunoastere, de obiectul Cunoasterii; cel daruit mie, stiind [aceasta], se apropie de fiinta mea.
19. Natura si Spiritul, sa stii, sînt ambele fara de început; transformarile si Tendintele, sa stii, se nasc din Natura.
20. Daca exista efect, instrument si faptuitor, cauza lor se numeste Natura; daca cineva are parte de bucurii si de dureri, cauza se numeste Spirit.
21. Spiritul care sta în Natura ia parte la Tendintele nascute din Natura; înlantuirea lui de Tendinte este cauza nasterii dintr-o matca buna sau rea.
22. "Cel care priveste", "cel care hotaraste", "cel care suporta", "cel care are parte", "Marele Stapîn Divin", "Sinele Suprem" - asa este numit Spiritul Suprem în acest trup.
23. Cel care cunoaste astfel Spiritul si Natura împreuna cu Tendintele, oricum ar trai, nu se mai naste din nou.
24. Unii, cu ajutorul meditatiei, vad ei însisi Sinele în sinea lor; altii, prin Samkhya si Yoga, iar altii prin yoga faptei.
25. Unii, necunoscîndu-l astfel, îl adora din auzite de la altii; chiar si acestia trec dincolo de moarte, avînd drept ultim scop învatatura revelata.
26. Ori de cîte ori se naste o fiinta miscatoare sau nemiscatoare, sa stii, este din cauza unirii cunoscatorului cîmpului cu cîmpul, o tu, [cel puternic ca un] taur [printre] Bharata.
27. Cel care-l vede pe Supremul Stapîn Divin salasuind la fel în toate fiintele, nepieritor cînd acestea pier, acela este cel care vede.
28. Caci daca-l vede pe Stapînul Divin salasluînd la fel pretutindeni, nu-si loveste singur Sinele {169}, si ajunge astfel la conditia suprema.
29. Cel care vede ca pretutindeni toate faptele sînt îndeplinite de Natura, si ca Sinele este nefaptuitor, acela este cel care vede.
30. Cînd descopera ca diversitatea fiintelor este Unitate, si ca numai aceasta se faramiteaza, atunci se apropie de Brahman.
31. Fiind fara de început si lipsit de Tendinte, Sinele Suprem este neclintit; desi salasluieste în corp, o fiu al lui Kunti, el nu faptuieste si nu este întinat.
32. Precum eterul omniprezent nu este întinat din cauza subtilitatii sale, asa si Sinele care salasluieste pretutindeni în trup, nu este intinat.
33. Precum soarele lumineaza singur întreaga lume, tot asa si stapînul cîmpului lumineaza întregul cîmp, o Bharata.
34. Cei care prin ochiul cunoasterii au vazut astfel deosebirea dintre cîmp si cunoscatorul cîmpului, [precum] si eliberarea fiintelor de Natura, ajung la Cel Suprem.
Back to top See my Info
Light
SuperModerator
SuperModerator

Light is offline

Joined: 03 Mar 2005
Member: #11
Posts: 105
Country Flag: Romania
Style: Unique3 (223)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Cartea a patrusprezecea numita YOGA DEOSEBIRII CELOR TREI TENDINTE
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.6.2006, 00:14 View PostDownload Post

-XIV-
Cartea a patrusprezecea numita
YOGA DEOSEBIRII CELOR TREI TENDINTE


   Bhagavat a spus:
1. Îti voi dezvalui mai departe suprema si cea mai desavîrsita Cunoastere dintre Cunoasteri, pe care cunoscînd-o, ascetii toti au ajuns, de aici {170}, la suprema desavîrsire spirituala.
2. Luînd sprijin în aceasta Cunoastere, au devenit asemenea mie; la creatia Lumii, nu se mai nasc, si la topirea ei, nu se tem.
3. Matca mea este Marele Brahman; în el pun eu saminta; din el se nasc toate fiintele, o Bharata.
4. Trupurilor care se nasc din orice matca, o fiu al lui Kunti, lor, Marele Brahman le este matca, [iar] eu, tatal care da saminta.
5. Sattva, rajas si tamas sînt Tendintele nascute din Natura; ele înlantuie în trup, o tu cel cu bratul mare, pe neclintitul întrupat.
6. Între acestea, sattva fiind fara de pata, este lumina si ne-chin; ea înlantuie prin legatura fericirii si prin legatura cunoasterii.
7. Rajas, sa stii, are pasiunea ca esenta, se naste din sete si legatura; ea înlantuie, o fiu al lui Kunti, pe cel întrupat, prin legatura faptei.
8. Tamas, sa stii, este necunoasterea, este tulburarea mintii, a tot ce este întrupat; ea înlantuie prin delasare, lene si somn, o Bharata.
9. Sattva leaga de fericire, rajas - de actiune, o Bharata; tamas însa, învaluînd Cunoasterea, leaga de delasare.
10. Sattva apare învingînd pe rajas si tamas, o Bharata; rajas [învingînd] pe sattva si tamas, iar tamas învingînd pe sattva si rajas.
11. Cînd lumina, Cunoasterea, ia nastere în toate portile {171} acestui trup, atunci sa se stie ca sattva a sporit.
12. Nazuinta vie, activitatea, trecerea la fapte, nelinistea, dorinta, ele se nasc cînd sporeste rajas, o tu [cel puternic ca un] taur [printre] Bharata.
13. Întunecarea si neactivitatea, delasarea si întunecarea mintii, ele se nasc cînd sporeste tamas, o bucurie a neamului Kuru.
14. Daca sattva este sporit cînd moare omul, atunci el merge spre lumile nepatate ale celei mai înalte Cunoasteri.
15. Daca rajas [este sporit] cînd moare omul, el renaste printre cei legati de fapta; daca tamas [este sporit] cînd moare omul, el renaste în matca unei [fiinte] cu mintea tulburata.
16. Despre fructul fara pata al unei fapte bune se spune ca tine de sattva; însa fructul lui rajas este suferinta, fructul lui tamas - necunoasterea.
17. Din sattva se naste Cunoasterea, din rajas nazuinta vie; delasarea si tulburarea mintii vin din tamas, la fel ca si necunoasterea.
18. Cei care se afla în sattva merg în sus; cei care tin de rajas stau la mijloc; cei care stau sub actiunea ultimei dintre Tendinte, cei care tin de tamas, merg în jos.
19. Cînd cel care vede îsi da seama ca nu e alt faptuitor decît Tendintele, si-l cunoaste pe cel de dincolo de Tendinte, acela se apropie de fiinta mea.
20. Cel întrupat trecînd dincolo de aceste trei Tendinte care sînt originea trupului, eliberat de nastere, moarte, batrînete si durere, dobîndeste nemurirea.

   Arjuna a spus:
21. Dupa ce semne este [recunoscut] cel trecut de cele trei Tendinte, Stapîne? În cel fel se poarta si cum trece dincolo de aceste trei Tendinte?

   Bhagavat a spus:
22. El nu uraste lumina, activitatea si tulburarea mintii; el nu le doreste, o fiu al lui Pandu, nici cînd se arata, nici cînd pier.
23. Cel care stînd ca un strain nu este clintit de Tendinte, cel care îsi zice numai "Tendintele actioneaza", care se tintuieste si nu se clinteste,
24. Acelasi în suferinta si fericire, multumit, [privind] la fel la un bulgare de pamînt, piatra sau aur, nepasator la ce-i placut si neplacut, neclintit, nepasator la defaimare si lauda,
25. Nepasator la cinstire si dispret, nepasator de-i cineva prieten sau dusman, renuntînd sa treaca la orice fapta, despre acesta se spune ca a trecut de Tendinte.
26. Cel care ma cinsteste cu yoga daruirii, fara abatere, acela trecînd dincolo de aceste Tendinte, poate sa devina una cu Brahman.
27. Eu sînt temelia lui Brahman cel nemuritor si neclintit, a Legii eterne si a fericirii depline.
Back to top See my Info
Light
SuperModerator
SuperModerator

Light is offline

Joined: 03 Mar 2005
Member: #11
Posts: 105
Country Flag: Romania
Style: Unique3 (223)
Medals: None
Groups:
Cartea a cincisprezecea numita YOGA SPIRITULUI SUPREM
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.6.2006, 00:15 View PostDownload Post

-XV-
Cartea a cincisprezecea numita
YOGA SPIRITULUI SUPREM


   Bhagavat a spus:
1. Se spune ca exista un smochin etern, cu radacina în sus si crengile în jos, ale carui frunze sînt imnurile vedice; cel care-l cunoaste, acela cunoaste Veda.
2. Crengile sale se întind în jos si în sus; crescute din Tendinte au drept mladite obiectul simturilor; radacinile care coboara în jos sînt legate de fapte în lumea oamenilor {172}.
3. De aici {173} nu i se vede forma, nici capatul, nici începutul si nici cît tine; taind acest smochin cu radacini adînci, cu securea puternica a desprinderii [de lume],
4. Trebuie aflat tarîmul de unde cei plecati nu se mai întorc. Catre acest Spirit al Începutului ma îndrept, de unde a izbucnit stravechea miscare.
5. Cei fara mîndrie si tulburare a mintii, care au învins pacatul înlantuirii, mereu [îndreptati] asupra Sinelui Suprem, cu dorintele stinse, eliberati de dualitatea numita fericire-durere, merg fara sa rataceasca, spre acest tarîm neclintit.
6. Pe acesta nu-l lumineaza nici Soarele, nici Luna, nici focul; de unde plecînd nu te mai întorci, acela este lacasul meu suprem.
7. O parte a mea, devenita viata în lumea celor vii, tîraste necontenit [dupa sine] simturile care, cu cel intern, sînt sase, si care se afla în Natura;
8. De capata un corp sau chiar de-l paraseste, Stapînul luîndu-le, merge cu ele {174}, asa precum vîntul cu parfumurile din lacasul [lor].
9. Prin stapînirea auzului, vazului, tactului, gustului, mirosului ca si a simtului intern, el ajunge la obiectele simturilor.
10. Cei cu mintea tulburata nu-l vad cînd pleaca [din trup] sau sta [în trup] sau cînd legat de Tendinte ia parte la viata; îl vad cei care au ochiul Cunoasterii.
11. Yoghinii care se straduiesc, îl vad stînd în sinea lui; cei nedesavîrsiti, lipsiti de gîndire, chiar daca se straduiesc, nu-l vad.
12. Stralucirea plecata din Soare, care lumineaza întreaga lume, cea din Luna si din foc - stralucirea aceasta, sa stii, a mea este.
13. Patrunzînd în pamînt, sustin toate fiintele prin forta [mea]; eu hranesc ierburile toate, cînd devin Soma, esenta sevelor.
14. Devenind [focul] Vaishvanara {175} care salasluieste în trupul vietuitoarelor, împreuna cu suflurile inspirator si expirator, eu coc hrana cea de patru feluri.
15. Eu sînt asezat în inima Totului; de la mine [vin] tinerea de minte, Cunoasterea si ce-i opus [lor], eu sînt cel pe care-l dezvaluie toate Vedele {176}, eu sînt cel ce-a facut Vedanta {177}, si numai eu sînt cel ce cunoaste Vedele.
16. În lume exista doua Spirite, cel destructibil si cel indestructibil; cel destructibil este una cu toate fiintele, celui indestructibil i se spune cel neclintit.
17. Exista însa un alt Spirit mai presus de toate, numit Sinele Suprem - care, patrunzînd cele trei lumi, le sustine - Stapînul Divin neclintit.
18. Deoarece sînt dincolo de cel destructibil, si mai presus chiar de cel indestructibil, de aceea sînt cunoscut în lume si în Vede ca Spirit Suprem.
19. Cel care ma cunoste astfel, fara tulburarea mintii, ca Spirit Suprem, [numai] acel a toate cunoscator mi se daruieste cu întreaga fiinta, o Bharata.
20. Astfel, [ti-]am spus învatatura cea mai tainica, o tu cel fara de pata; întelegînd-o, devii întelept si esti cu datoria împlinita, o Bharata.
Back to top See my Info
Light
SuperModerator
SuperModerator

Light is offline

Joined: 03 Mar 2005
Member: #11
Posts: 105
Country Flag: Romania
Style: Unique3 (223)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Cartea a sasesprezecea numita
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.6.2006, 00:16 View PostDownload Post

-XVI-
Cartea a sasesprezecea numita
YOGA DEOSEBIRII DINTRE STAREA DIVINA SI CEA DEMONICA


   Bhagavat a spus:
1. Lipsa de frica, curatia inimii, statornicia în Cunoastere si yoga, daruirea, înfrînarea, sacrificiul, învatatura, asceza, dreapta purtare,
2. Nevatamarea, adevarul, lipsa mîniei, renuntarea, linistea, neclevetirea, mila pentru vietuitoare, nerîvnirea, blîndetea, sfiosenia, cumpatarea,
3. Taria, iertarea, hotarîrea, curatia, ne-dusmania, ne-mîndria sînt ale acelui nascut pentru o stare divina, o Bharata!
4. Fatarnicia, dispretul si mîndria, mînia si asprimea, ca si necunoasterea sînt ale celui nascut pentru o stare demonica.
5. Starea divina, se stie, duce la eliberare; cea demonica duce la înlantuire; nu fi îndurerat, esti nascut pentru o stare divina, o fiu al lui Pandu.
6. Exista doua plasmuiri ale fiintelor în aceasta lume; cea divina si cea demonica. Pe cea divina ti-am dezvaluit-o cu de-amanuntul; ascult-o, o fiu al lui Pritha, pe cea demonica.
7. Oamenii demonici nu cunosc nici activitatea, nici inactivitatea; în ei nu exista nici curatie, nici regula în purtare, nici adevar.
8. Acestia spun ca lumea este fara adevar, fara baza, fara stapîn, nascuta fara înlantuire [cauzala], avînd dorinta drept temei; ce altceva? {178}
9. Sprijinindu-se pe aceasta parere, cei care si-au pierdut Sinele, putini la minte, crunti la fapte si raufacatori, se nasc spre distrugerea lumii.
10. Dedati dorintelor ce nu pot fi împlinite, plini de fatarnicie, mîndrie si dispret, luînd din cauza tulburarii mintii apucaturi rele, isca deprinderi josnice.
11. Cuprinsi de nenumarate griji ce sfirsesc o data cu moartea, avînd mai presus de toate dorintele si bucuria carnii, încredintati ca asta e totul,
12. Înlantuiti de sute de nazuinti, stapîniti de dorinta si mînie, doresc sa strînga bogatii [pe cai] nedrepte, pentru a-si împlini poftele.
13. "Azi am dobîndit aceasta", "îmi voi împlini aceasta dorinta", "acest bun este si acela va fi alta data al meu",
14. "Acest dusman l-am doborît si-i voi doborî si pe ceilalti", "Stapînul Divin eu sînt", "am parte de bucurii, ma împlinesc, sînt puternic, fericit".
15. "Sînt bogat, de neam nobil, cine mai este ca mine?", "Voi pune sa se faca sacrificii, voi face danii, ma voi bucura", asa gîndesc cei tulburati de necunoastere.
16. Bîntuiti de nenumarate gînduri, învaluiti în plasa tulburarii mintii, prinsi de împlinirea poftelor, cad în infernul cel necurat.
17. Plini de sine, vanitosi, plini de mîndria averii si de dispret, sacrifica doar cu numele, cu fatarnicie, nu dupa cum este rînduit.
18. Sprijiniti pe egoism, forta, dispret, dorinta si mînie, ma urasc în corpul lor si al celorlalti, pismuitori.
19. Pe acesti haini cruzi, cei mai josnici dintre oameni, pe acesti uriti la chip, în [nenumaratele] renasteri (samsara) îi arunc mereu numai în matci demonice.
20. Acesti rataciti, intrati în matca demonica, din nastere în nastere, nedobîndindu-ma pe mine, o fiu al lui Kunti, merg spre treapta cea mai de jos {179}.
21. Întreita este aceasta poarta a infernului în care se pierde Sinele: dorinta, ura si pofta; sa fie lepadate, deci acestea trei.
22. Omul care s-a eliberat de cele trei porti ale întunericului, o fiu al lui Kunti, merge spre propriul sau bine, si ajunge la conditia suprema.
23. Cel care lepadîndu-se de ce-i rînduit în Shastra {180} merge dupa bunul sau plac, nu dobîndeste nici desavîrsirea spirituala, nici fericirea si nici conditia suprema.
24. De aceea, Shastra sa-ti fie canonul cînd hotarasti ce trebuie si ce nu trebuie facut; cunoscînd fapta cuprinsa în rînduielile din Shastra, tu trebuie sa o îndeplinesti aici {181}.
Back to top See my Info
Light
SuperModerator
SuperModerator

Light is offline

Joined: 03 Mar 2005
Member: #11
Posts: 105
Country Flag: Romania
Style: Unique3 (223)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Cartea a saptesprezecea numita YOGA DEOSEBIRII CELOR TREI CREDINTE
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.6.2006, 00:18 View PostDownload Post

-XVII-
Cartea a saptesprezecea numita
YOGA DEOSEBIRII CELOR TREI CREDINTE


   Arjuna a spus:
1. Cei care, lepadîndu-se de ce-i rînduit în Shastra, sacrifica patrunsi de credinta, în ce stare se alfa, o Krishna? [În] sattva, rajas sau tamas?

   Bhagavat a spus:
2. Credinta celor întrupati este de trei feluri, nascuta din firea [fiecaruia]; ea tine se sattva, rajas si tamas; ascult-o:
3. Credinta fiecaruia, o Bharata, este pe masura firii sale; omul este facut din credinta [lui]; cum îi este credinta asa este si el.
4. Cei ce tin de sattva sacrifica zeilor; cei ce tin de rajas [sacrifica demonilor] Yaksha si Rakshas, iar cei ce tin de tamas, celor plecati (preta) si stafiilor (bhuta).
5. Oamenii care savîrsesc asceze crunte, nerînduite în Shastra, cuprinsi de fatarnicie si egoism, stapîniti de dorinta, patima si violenta,
6. Cei fara minte, care vlaguiesc multimea elementelor {182} în trup, si chiar pe mine cel care salasluiesc în mijlocul trupului - acestia sa-i stii, au îndemnuri demonice.
7. Hrana ce place tuturor este de trei feluri; la fel si sacrificiul, asceza si dania; asculta deosebirea dintre ele:
8. Bucatele care sporesc viata, vioiciunea, puterea, sanatatea, fericirea si bucuria - cele gustoase, cu ulei, care nu se strica, placute - le plac celor ce tin de sattva.
9. Bucatele amare, acre, sarate, prea fierbinti, iuti, fara gust, care ard - placute celor ce tin de rajas - sînt datatoare de suferinta, suparare si boala.
10. Statuta, cu gust pierdut, rau mirositoare, stricata, resturi nepotrivite pentru sacrificiu - asa este mîncarea ce place celor ce tin de tamas.
11. Sacrificiul statornicit de canoane, care este facut de cei ce nu-[i] doresc fructul, cu mintea concentrata [spunîndu-si] "trebuie adus sacrificiul", [acest sacrificiu] tine de sattva.
12. Însa, de se sacrifica în vederea fructului [sau], si mai mult, din fatarnicie, acest sacrificiu, sa stii, o Bharata tine de rajas.
13. Sacrificiul care nu este rînduit, în care nu se dau bucate, lipsit de mantra, fara rasplata pentru preot, lipsit de credinta - se spune ca tine de tamas.
14. Adorarea zeilor, a celor nascuti de doua ori, a învatatorilor {183} si a înteleptilor, curatia sufleteasca, cinstea, castitatea, nevatamarea - [iata ce] se numeste asceza trupului {184}.
15. Cuvîntul care nu tulbura, adevarat, placut si prietenos, recitarea Vedelor - iata ce se numeste asceza cuvîntului.
16. Seninatatea mintii, blîndetea, tacerea, stapînirea de sine, curatia inimi - iata ce se numeste asceza mintii.
17. Acestei întreite asceze, savîrsita cu credinta neîntrecuta, de oamenii care practica yoga, care nu doresc fructul actiunilor, i se spune ca tine de sattva.
18. Despre asceza savîrsita cu fatarnicie pentru a dobîndi cinstire si adorare se spune aici ca tine de rajas; [ea este] trecatoare, nestatornica.
19. Ascezei care este facuta sub stapînirea tulburarii mintii, prin chinuirea propriei fiinte sau pentru distrugerea alteia, i se spune ca tine de tamas.
20. Daniei, care este savîrsita cu gîndul "trebuie dat", care nu-i spre folos, la vreme si loc [potrivite], cînd [primitorul] este un vas ales {185}, i se spune ca tine de sattva.
21. Si daca dania este facuta spre folos, urmarind fructul cu de-a sila, i se spune ca tine de rajas.
22. Daniei, facuta la loc si vreme nepotrivite, unora care nu sînt vase alese, fara cinstire si cu dispret, i se spune ca tine de tamas.
23. S-a spus ca "OM TAT SAT" {186} este întreitul nume al lui Brahman. Prin el au fost rînduite, în Vremea Începutului, Brahmanele, Vedele si sacrificiile.
24. De aceea, totdeauna, se trece la înfaptuirea sacrificiilor, daniilor si ascezelor cuprinse în canoane, de catre cei care învata Veda, rostindu-se [mai întîi silaba] AUM.
25. Cei care doresc eliberarea trec la înfaptuirea feluritelor sacrificii si asceze, ca si la înfaptuirea daniilor carora nu le doresc fructul, rostind mai întîi [cuvîntul] tat.
26. Cuvîntul sat este folosit pentru ceea ce exista si pentru ceea ce este bun; cuvîntul sat se foloseste de asemenea, o fiu al lui Pritha, pentru riturile rînduite.
27. I se spune sat statorniciei în sacrificiu, în asceza sau în danie, la fel ca si faptei care nazuieste spre acestea.
28. La ceea ce este facut cu necredinta, fie ofranda, danie sau asceza, i se spune asat {187}, o fiu al lui Pritha; aceasta nu exista nici aici, nici dincolo {188}.
Back to top See my Info
Light
SuperModerator
SuperModerator

Light is offline

Joined: 03 Mar 2005
Member: #11
Posts: 105
Country Flag: Romania
Style: Unique3 (223)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Cartea a optsprezecea numita YOGA RENUNTARII SI A ELIBERARII
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.6.2006, 00:19 View PostDownload Post

-XVIII-
Cartea a optsprezecea numita
YOGA RENUNTARII SI A ELIBERARII

   Arjuna a spus:
1. Vreau sa cunosc, o Hrishikesha, o tu cel cu bratul mare, învingator [al demonului] Keshi, ce este renuntarea si lepadarea, pe fiecare în parte.

   Bhagavat a spus:
2. Poetii stiu ca renuntarea e parasirea faptelor nascute din dorinta si clarvazatorii spun ca lepadarea este parasirea tuturor fructelor faptelor.
3. "Trebuie lepadata ca un pacat", asa spun unii întelepti despre fapta; "sacrificiul, dania si asceza sînt fapta care nu trebuie parasita", spun altii.
4. Asculta parerea mea cea adevarata despre lepadare, o cel mai bun dintre Bharata, o tu cel [ca un] tigru [printre] oameni; lepadarea este stiuta ca fiind de trei feluri:
5. Sacrificiul, dania si asceza sînt fapta care nu trebuie lepadata; ele trebuie îndeplinite; sacrificiul, dania si asceza sînt mijloace de purificare a celor întelepti.
6. Aceste fapte trebuie îndeplinite, lepadînd legatura fata de fructele [lor]; aceasta este, o fiu al lui Pritha, parerea mea cea suprema.
7. Renuntarea la fapta rînduita nu este cuvenita; lepadarea acesteia din cauza tulburarii mintii este stiuta ca tine de tamas.
8. Daca de frica chinurilor trupesti, s-ar lepada fapta, spunîndu-se "este durere", s-ar savîrsi o lepadare ce tine de rajas; nu astfel se dobîndeste fructul lepadarii.
9. Daca fapta rînduita, o Arjuna, se îndeplineste spunîndu-se "trebuie facuta", lepadînd înlantuirea [fata de ea], precum si de fructul [ei], aceasta lepadare este socotita ca tine de sattva.
10. Cel care s-a lepadat, patruns de sattva, acel întelept care a taiat îndoiala, nu uraste fapta care nu-i pe plac si nu se leapada de fapta care-i pe plac.
11. Însa cel ce poarta trup nu poate sa se lepede de toate faptele; cel care se leapada de fructul faptelor, numai aceluia i se spune ca se leapada.
12. Nedorit, dorit si amestecat, [asa] este [în lumea de] dincolo întreitul fruct al faptelor pentru cei care nu se leapada; însa niciodata pentru cei care renunta.
13. Afla de la mine, o tu cel cu bratul mare, cele cinci cauze care duc la îndeplinirea tuturor faptelor, precum sînt spuse în învatatura Samkhya:
14. Temelia {189}, faptuitorul, fiecare instrument {190} în parte, cu diversele activitati speciale, si ceea ce-i divin {191} al cincilea.
15. La orice fapta la care trece omul cu trupul, cu cuvîntul sau cu gîndul, fie ea cuvenita sau necuvenita, cauzele ei sînt acestea cinci.
16. Asa fiind, cel care, din cauza mintii sale necoapte, vede în Sine singurul faptuitor, acest om greu la minte nu vede.
17. Cel a carui gîndire nu este stapînita de egoism, a carui minte nu se întineaza, ucigîndu-i chiar pe toti acesti oameni, el [totusi] nu ucide si nu este înlantuit.
18. Cunoasterea, obiectul Cunoasterii si cel care cunoaste sînt cele trei imbolduri la fapta; instrumentul, obiectul si faptuitorul sînt cele trei parti ale faptuirii.
19. Cunoasterea, fapta si faptuitorul sînt de trei feluri, împartite dupa [cele trei] Tendinte - asa se spune în învatatura despre cele trei Tendinte; asculta cum sînt acestea cu adevarat:
20. Cunoasterea prin care vezi în toate fiintele o singura existenta neclintita, neîmpartita în [cele] ce-s împartite - sa stii, ea tine de sattva.
21. Cunoasterea care prin separare vede în toate fiintele existente deosebite, de diferite feluri - acea Cunoastere, sa stii, tine de rajas.
22. Despre [cunoasterea] care este legata de un singur efect ca si cum ar fi totul, lipsita de temei, lipsita de adevarul lucrurilor si strîmta - despre ea se spune ca tine de tamas.
23. Fapta rînduita, lipsita de înlantuire, împlinita fara dorinta sau ura de cel care nu-i doreste fructul - se spune ca tine de sattva.
24. Însa despre fapta care este îndeplinita cu multa stradanie de cel care nazuieste la obiectul dorintei sau cu egoism - se spune ca tine de rajas.
25. Faptei care din cauza tulburarii mintii nu tine seama de urmari, pierderi, vatamare si de ce-i cu putinta - i se spune ca tine de tamas.
26. Faptuitorului eliberat de înlantuire, care nu spune "eu", plin de staruinta si hotarire, acelasi în reusita si nereusita - i se spune ca tine de sattva.
27. Faptuitorul care nazuieste spre fructul actiunilor, patimas, violent din fire, impur, stapînit de bucurie si întristare - este stiut ca tine de rajas.
28. Faptuitorului cu mintea împrastiata, necioplita, vanitos, prefacut, necinstit, lasator, descumpanit si nehotarit - i se spune ca tine de tamas.
29. Asculta, o Dhananjaya, întreita împartire a mintii si a staruintii [facuta] dupa [cele trei] Tendinte, pe care ti-o dezvalui în întregime si pentru fiecare în parte:
30. Mintea care cunoaste ce-i activitatea si inactivitatea, ce trebuie si ce nu trebuie infaptuit, frica si lipsa fricii, înlantuirea si eliberarea - acea [minte], o fiu al lui Pritha, tine de sattva.
31. Mintea care nu-si da seama de ce-i Lege si nelege, de ce trebuie si nu trebuie facut, aceasta întelegere, o fiu al lui Pritha, tine de rajas.
32. Cea care, învaluita în întunecime, socoteste nelegiuirea drept Lege, si toate lucrurile pe de-a-ndoaselea - acea minte, o fiu al lui Pritha, tine de tamas.
33. Staruinta care, prin yoga statornica, înfrîneaza simtul intern, suflurile vitale si simturile - acea staruinta tine de sattva.
34. Staruinta, o Arjuna, cu care cel ce urmareste fructul [faptelor] pastreaza dupa împrejurare [si] Legea si obiectele placerilor - acea [staruinta], o fiu al lui Pritha, tine de rajas.
35. Staruinta cu care cel greu de minte, care nu leapada somnul, frica, întristarea, descumpanirea si mîndria {192} - acea [staruinta], o fiu al lui Pritha, tine de tamas.
36. Acum asculta de la mine, o tu [cel puternic ca un] taur [printre] Bharata, despre întreita fericire de care [omul] se bucura prin exercitiu repetat si în care ajunge la capatul durerii,
37. Cea care la început este ca otrava, la sfîrsit ca nectarul nemuririi (amrita), care se naste din lumina Cunoasterii Sinelui - ei i se spune ca tine de sattva.
38. Fericirii [nascute] din contactul simturilor cu obiectul lor, care la început este ca nectarul nemuririi (amrta), iar la sfîrsit ca otrava - i se spune ca tine de rajas.
39. Fericirii care de la început si pina la urma este o tulburare a Sinelui, nascuta din somn, delasare si nepasare - i se spune ca tine de tamas.
40. Nu exista pe pamînt sau în cer, printre zei, vreo faptura care sa fie eliberata de aceste trei Tendinte nascute din Natura.
41. Pentru brahmani, kshatriya, vaishya si shudra, datoriile, o tu care-ti distrugi dusmanii, sînt împartite dupa Tendintele nascute din firea fiecaruia.
42. Linistea, stapînirea de sine, asceza, puritatea, rabdarea, dreapta purtare, Cunoasterea, întelegerea si credinta - aceasta-i datoria brahmanului, nascuta în firea lui.
43. Barbatia, forta, neclintirea si îndemînarea, ca si nedarea înapoi în lupta, daruirea, faptul de a fi rege - aceasta-i datoria unui kshatriya, nascuta în firea lui.
44. Munca ogoarelor, cresterea vitelor si negotul - iata datoria unui vaishya, nascuta în firea lui; datoria unui shudra nascuta în firea lui, este de a-i sluji [pe ceilalti].
45. Îndragindu-si propria sa datorie, omul îsi atinge desavîrsirea. Afla cum îsi dobîndeste desavîrsirea cel care îsi îndrageste propria sa datorie:
46. Cinstind prin ofranda faptelor sale proprii pe Cel de la care au pornit toate, de catre care acest Tot a fost desfasurat, omul dobîndeste desavîrsirea.
47. Mai buna este Legea proprie (svadharma), [desi] imperfecta decît o lege straina corect îndeplinita; înfaptuind ceea ce tine de firea lui, [omul] nu-si atrage pacatul.
48. Nu trebuie sa te lepezi, o fiu al lui Kunti, de fapta cu care te-ai nascut {193}, fie ea cu pacat; orice fapta la care ai trece este învaluita de pacat, precum focul de fum.
49. Cel cu mintea desprinsa, oricînd stapîn pe sine, pe care l-a parasit dorinta, ajunge prin asceza la suprema desavîrsire a nefaptuirii.
50. O fiu al lui Kunti, afla de la mine, pe scurt, suprema treapta a Cunoasterii: cum dobîndind desavîrsirea, îl dobîndesti si pe Brahman.
51. Cel înzestrat cu o minte limpede si cu staruinta, care se înfrineaza lepadîndu-se de sunet si de celelalte obiecte ale simturilor, care renunta la patima si ura,
52. Cel care sta într-un loc singuratic, manîca putin, îsi stapîneste cuvîntul, trupul si mintea, mereu absorbit în concentratia yoga, patruns de renuntare,
53. Lepadîndu-se de egoism, violenta, mîndrie, dorinta si ura, de bunuri lumesti, cel lipsit de [gîndul] "al meu" linistit, el poate sa ajunga una cu Brahman.
54. Ajuns una cu Brahman, cu Sinele iluminat, nu se întristeaza si nu doreste, acelasi cu toate fiintele, dobîndeste suprema daruire catre mine.
55. Prin daruire ma recunoaste ce si cum sînt într-adevar; cunoscîndu-ma cum sînt într-adevar, intra atunci de îndata în mine.
56. Oricare ar fi faptele pe care le-ar savîrsi, oricînd, luînd sprijin în mine, dobîndeste, prin îndurarea mea, tarîmul cel vesnic si neclintit.
57. Lepadînd în gînd toate faptele în mine, avîndu-ma ca ultim scop, luînd sprijin în yoga cunoasterii, fii mereu cu gîndul la mine!
58. Cu mintea la mine, vei trece, prin îndurarea mea, peste toate impasurile; daca însa, din cauza egoismului, nu vei asculta [povata mea], te vei pierde.
59. Daca sprijinindu-te [doar] pe egoismul tau, gîndesti "nu voi lupta", zadarnica îti este hotarirea; Natura ta te va sili.
60. Etti legat de fapta nascuta din firea ta, o fiu al lui Kunti; ceea ce, din cauza tulburarii mintii, nu doresti sa faptuiesti, vei faptui silit.
61. Stapînul Divin sta în lacasul din inima tuturor fiintelor, o Arjuna, si misca prin magia lui toate fiintele [ca] trase de sfori.
62. La el sa cauti adapost, cu toata fiinta ta, o Bharata. Prin îndurarea lui vei dobîndi linistea suprema, locul cel vesnic.
63. Astfel, ti-am împartasit Cunoasterea, care-i mai tainica decît [orice] taina; cercetînd-o pe de-a întregul, fa cum vrei!
64. Asculta, înca o data, supremul meu cuvînt, cel mai tainic dintre toate; mi-esti foarte drag, si-ti voi spune ce-ti e spre bine.
65. Fii cu mintea la mine, daruit mie, sacrifica-mi mie, cinsteste-ma pe mine; la mine vei veni, da, ti-o fagaduiesc, mi-esti drag.
66. Lepadînd toate Legile, vino la mine, singur adapost; de toate pacatele eu te voi mîntui; lasa întristarea!
67. Acest [cuvînt] nu trebuie împartasit vreodata celui care nu e ascet, nu-i daruit, care nu-i în ascultare, care cîrteste împotriva-mi.
68. Cel care va spune aceasta suprema taina celor daruiti mie, facîndu-mi suprema daruire, acela, neîndoios, va veni la mine.
69. Nimeni printre oameni, decît acesta, nu va îndeplini ceva mai placut mie, si nu-i altul decît acesta mai drag mie pe pamînt.
70. Si cel care va cerceta acest dialog despre Lege, dintre noi doi, acela, socot, ma va adora prin sacrificiul Cunoasterii.
71. Oricare om l-ar asculta cu credinta si fara sa cîrteasca împotriva-i, ar dobîndi, mîntuit, lumile minunate ale celor cu fapte merituoase.
72. Ai ascultat aceasta cu gîndul atintit, o fiu al lui Pritha? Tulburarea prin necunoastere ti-a pierit, o Dhananjaya?

   Arjuna a spus:
73. Pierita e tulburarea mintii si [re]capatata aducerea aminte {194}, prin îndurarea ta, o Achyuta! Sînt în picioare! {195} Dusa-i îndoiala! Îti voi îndeplini spusa!

   Sanjaya a spus:
74. Astfel ascultam dialogul cel uluitor, care-ti ridica parul, [dialogul] lui Vasudeva cu fiul lui Pritha, cel cu sufletul mare.
75. Din îndurarea lui Vyasa, aceasta taina suprema, yoga, am auzit-o de-a dreptul de la Krishna, Stapînul Divin peste yoga, care o rostea el însusi.
76. Gîndindu-ma si iarasi gîndindu-ma, o rege, la acest uluitor si sacru dialog al lui Keshava cu Arjuna, ma bucur si iarasi ma bucur.
77. Gîndindu-ma si iarasi gîndindu-ma la forma lui Hari ce întrece uluirea, ma mir, ma bucur si iarasi ma bucur.
78. Oriunde se alfa Krishna, Stapînul Divin peste yoga, oriunde se afla fiul lui Pritha purtînd arcul, acolo se afla si maretie si biruinta si viata plina si cîrmuire bine statornicita. Aceasta este credinta mea!

Sfîrsit
Back to top See my Info
Light
SuperModerator
SuperModerator

Light is offline

Joined: 03 Mar 2005
Member: #11
Posts: 105
Country Flag: Romania
Style: Unique3 (223)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Bhagavad-gita - Index termeni folosiți
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.6.2006, 00:35 View PostDownload Post

Index termeni folosiți




1."Dhritarashtra": tatăl Kauravilor, regele din Hastinapura, care a reocupat tronul în urma morții fratelui sau Pandu, tron pe care îl cedase anterior din cauza ca orbise. Întrebarea să trădează speranța că, eventual, lupta care urma să înceapă ar fi putut să fie împiedicată de faptul ca avea să aiba loc tocmai în Kurukshetra ("Campia Kauravilor"), unul dintre centrele religioase ale Indiei, supranumit și "Campia Legii".

2. "Legea" (Dharma): termenul are o accepție complexă în gîndirea ortodoxă, desemnand atît ansamblul riturilor vedice prescrise pentru obținerea prosperitatii în viața și a cerului după moarte, precum și valorile morale care decurg din îndeplinirea prescripțiilor vedice.

3. "Sanjaya": conducătorul carului de luptă al lui Dhritarashtra, caruia îi relateaza dialogul dintre Krishna și Arjuna pe care l-a auzit la distanță, grație harului pe care i l-a dat Vyasa.

4. "Învățătorul [său]": brahmanul Drona care i-a învățăt mînuirea armelor atat pe Pandavi cât și pe Kauravi.

5. "Fiul lui Drupada": Dhrishtadyumna. Duryodhana reproșează lui Drona faptul ca a contribuit indirect la pregatirea de luptă a Pandavilor.

6. "Bhima": cel care conduce oștile lui Yudhishthira, împreună cu Dhrishtadyumna.

7. "Yuyudhana": cel care conduce carul de luptă al lui Krishna.

8. "Virata": capetenia unui ținut în care au locuit fii lui Pandu.

9. "Cu carul [sau] mare": sk. maharatha poate fi tradus și prin "capetenie de oști", "mare războinic", care conducea unsprezece mii de arcași.

10. "De două ori născuți": epitet aplicat celor trei caste superioare care au primit inițierea vedica, considerată ca o a două naștere; inițierea era deci obligatorie pentru toți oamenii liberi, cu excepția femeilor și a castei shudra.

11. "Acestuia": Duryodhana.

12. "Străbunul cel voinic": Bhishma.

13. "Madhava" - epitet al lui Krishna; în cursul textului Krishna va apărea frecvent și sub alte epitete: Acyuta, Govinda, Janardana, Madhusudana (distrugator al lui Madhu), Varshneya, Hari, Keshava (pletosul) și Hrishikesha (stapanul divin al simțurilor).

14. "Pandava": epitet al lui Arjuna ("fiu al lui Pandu"), care, ca și Krishna, va aparea frecvent și sub alte epitete și perifraze descriptive: fiu al lui Kunti, fiu al lui Pritha, Bharata, (urmaș al lui Bharata), Dhananjaya, Gudakesha etc.

15. "Fiu al lui Dhritarashtra": Duryodhana.

16. "Învățător": sk. guru. În vechiul brahmanism termenul desemnează preceptorul spiritual sau fondatorul unei tradiții spirituale. Elevul trebuie să-i acorde supunere totala în timpul noviciatului și un respect total în restul vieții. În hinduism și în sectele religioase tardive importanta învățătorului spiritual creste fiind considerat ca o divinitate încarnată si, ca atare, obiect al unei adorații cu caracter religios.

17. "Kunti": epitet al lui Pritha.

18. "Ritul turtelor și al apei": ceremonia Shraddha care ofera străbunilor aflați în pitri-loka, "lumea străbunilor", daruri simbolice, pentru a-i menține în acest loc temporal și a-i impiedica să cadă în infern (naraka). Fericirea străbunilor este legată de faptele urmașilor lor, depinzînd direct de faptele lor meritorii sau de păcatele lor. Actul ofrandei sporea atat meritul urmașilor cât și pe cel al străbunilor.

19. "Așa am aflat": prin tradiție.

20. "Nu există existență pentru eființa și nici nonexistență pentru Fiinta": Neființa nu poate să aiba parte de existență și nici Fiinta de nonexistență.

9XBPP3>second21. Cf. Katha-Upanishad, II, 19, despre natura nemuritoare a Sinelui: "Dacă cel care ucide crede ca ucide, dacă cel care este ucis crede ca este ucis, amandoi nu știu [adevărul]: acela nu ucide și [celălat] nu este ucis". Cf. Chandogya-Upanishad, VIII, 1,5; X, 5, 2-4.

22. Strofa poate fi înțeleasă și astfel: "este ca o minune ca cineva îl vede, este ca o minune că altul vorbește [despre el], este ca o minune ca cineva îl aude..." Aceasta interpretare ar fi sugerata de fragmentul concordant din Katha-Upanishad, II, 7.

23. "Aici": în practica Yoga.

24. "Nu există strădanie pierdută...": în opoziție cu sacrificiile vedice, unde orice imperfecțiune tehnică anulează întregul efort.

25. "Marea frică": frica de samsara, fluxul nașterilor, al morților și al renașterilor.

26. "Învățătura Vedelor": Karmakanda, parte din doctrina vedică tratînd despre valoarea remunerativă a diverselor rituri.

27. Prin riturile prescrise se poate obține cel mult cerul, care în credința indiană este un paradis lipsit de veșnicie, supus și el neîntreruptei deveniri.

28. "Vedele se ocupa de cele trei Tendințe": de lumea materiala.

29. Textul prezinta o oarecare obscuritate, și ca atare este susceptibil unor diverse interpretari. Sensul pe care l-am dat în traducerea noastră este acela ca un brahman înțelept nu mai are nevoie de știinta Vedelor, fapt care nu implica însă parerea ca Vedele ar fi inutile.

30. "Fapta": însoțită de dorințe.

31. "Hațișul confuziei": creat de ritualismul vedic.

32. "Actul percepției în psihologia indiana - spre deosebire de cea occidentală - nu este conceput ca o reflectare pasivă a obiectelor în constiință, ci în mod activ, ca o luare în stăpînire a obiectului; simțurile sînt concepute dinamic, ca niste forțe care circulă între sediul lor anatomic din corp și lumea exterioară. Organul de simț este numit și grahaka, "cel care apucă" iar obiectul sau grahaya, "cel care trebuie apucat". Retragerea simțurilor de la obiectele lor este o etapa (pratyahara) în antrenamentul yoga.

33. Lumea obiectivă (vishaya) era considerată drept hrană (anna) a simțurilor iar cunoașterea ca un act alimentar. Încă din Upanishade (Katha-Upanishad, III, 4) lumea obiectivă era comparată cu o pășune, iar simțurile sînt caii care pasc pe ea. În cele mai vechi speculații mitologice, actul alimentar avea un caracter sacru, fiind considerat ca un sacrificiu prin care erau hraniți zeii ce sălășluiesc în corp (Brihad-aranyaka-Upanishad, V, 9, 1 și Aitareya-Upanishad, I, 2, 1-5). De altfel, întreaga activitate sensorială era considerată ca un sacrificiu menit să hranească și să susțină divinitățile pantheonului interior care prezidau activitatea simțurilor sau chiar se identificau cu ele. Această concepție explică de ce lumea obiectivă mai este numită și bhogya, "obiect de care trebuie să te bucuri sau să-l mănînci", iar subiectul cunoscător este numit bhoktri, "cel care are parte de bucurie sau de mîncare".

34. Cel ajuns la realitatea ultrafenomenală nu o vede decît pe ea, în schimb nu o văd cei care participă doar la realitatea fenomenală.

35. "Brahmanirvana": cuvînt compus care mai poate fi tradus și prin "nirvana care este Brahman".

36. "În acest scop": în vederea sacrificiului.

37. "Prajapati": divinitatea supremă care a creat universul prin sacrificiul propriei sale ființe.

38. "Vaca ce îndeplinește toate dorințele": sk. Kamadhuk este una dintre cele 4 vaci sfinte ale mitologiei indiene care păzeau cele patru sectoare spațiale devenite ulterior, în literatura folclorică personajul care îndeplinește dorințele.

39. Întreaga strofa ca și cele care urmează, se referă la relația dintre oameni și zeii menținuți în viața prin magia actului sacrificial. În concepția ritualismului indian, sacrificiul nu se limiteaza numai la îmbunarea zeilor, ci este considerat ca un act în masura să constrangă voința zeilor care sînt și ei - ca și restul cosmosului - expresie a fortei magice universale pe care o controlează actul sacrificial.

40. "Roata": În mitologia indiana, atat vedica, hinduista, cât și buddhista, roata este simbolul timpului (spitele ei corespunzand zilelor, lunilor, sau anotimpurilor) și al devenirii ciclice, expresie a ordinii universale (sociale și cosmice); ea este identificata cu Brahman, Prajapati sau Ishvara care au pus-o în mișcare cu ajutorul sacrificiului. Prin sacrificiu, omul - repetand gestul arhetipal - învîrte roata vieții, și ia parte la menținerea lumii și a ordinii universale.

41. "Nu [mai] are nimic de făcut": pentru omul retras în Sinele sau, ativitatea sacrificială devine inutilă.

42. "Janaka": regele înțelept din Videha, mentionat în Brihad-aranyaka-Upanishad.

43. Referindu-se la ideea acestei strofe, completata cu urmatoarele (23, 24), Mircea Eliade considera ele se refera la valoarea exemplara și soteriologica a modelului divin (Yoga).

44. "Tendințele acționează asupra Tendințelor": organele de perceptie și de acțiune, alcatuite din cele trei Tendințe (guna), acționează asupra obiectelor care sînt și ele, alcatuite din cele trei Tendințe; acțiunea aparține în întregime Naturii și nu Spiritului.

45. "Dusmanii lui": ai înțeleptului.

46. "Marele rau": sk. mahapapman, personificarea raului, pe care o reîntîlnim și în buddhism (Mara Papman, "Mara cel rau").

47. "Cunoașterea și înțelegerea": sk. jnana și vijnana reprezinta doua feluri de cunoaștere. Prima este cunoașterea intuitiva a realitatii umane, cea de-a doua fiind cunoașterea discursivă a realităților fenomenale.

48. Cf. Kapatha-Upanishad, III, 10; "simțurile sînt deasupra obiectelor, simțul intern este deasupra simțurilor; deasupra simțului intern este mintea, iar deasupra minții este Marele Sine".

49. "Vivasvat": "cel luminos", divinitate solară, părintele lui Manu.

50. "Manu": personaj mitologic, prototip și învățător al genului uman. Textele mitologice vorbesc de mai mulți Manu, dintre care, cel dintîi, Svayambhuva este considerat ca autor al celebrului text Legile lui Manu (Manava-Dharma-Shastra).

51. "Ikshvaku": fiul lui Manu, întemeietorul dinastiei solare.

52. "La început": înainte de Vivasvat.

53. "Trecînd peste natura mea": divinitatea transcendenta își schimba natura sa, pentru a crea universul. Natura divină devine natură materială (prakriti), păstrîndu-și totuși calitățile sale.

54. "Forța magică": în acest context, termenul maya nu are acepția filosofica din Vedanta (vezi nota 82N82). În mitologia epica, Vishnu prin avatarul sau Krishna, este zeul iluzionist prin excelenta care-și înșeală dușmanii, dezorientandu-i cu ajutorul fantasmelor pe care le crează.

55. Este expusă, pentru prima dată în religia ortodoxiei brahmanice, teoria "coborarii" (avatara) legata de cultul lui Vishnu. Avatarul este o ipostaza mai putin abstracta a divinitatii, rezultata din împreunărea unui zeu cu o muritoare, posedand o dubla natura, de zeu și om.

56. "Yuga": perioada cosmica în teoria ciclurilor indiene. Există patru yuga: Krita (sau Satya), Treta, Dvapara și Kali, totalizand peste patru milioane de ani (4320000), care echivaleaza cu durata unei mahayuga. De-a lungul acestor cicluri omenirea degenerează fizic și spiritual, prima dintre yuga fiind socotita ca varstă de aur a omenirii, iar ultima ca varsta de fier.

57. "De o ființa cu mine": litt. "făcuți din mine".

58. "Dualitate": contradicție.

59. "Care făptuiește pentru a sacrifica": cel pentru care fiecare act este un sacrificiu, o dăruire.

60. "Sacrificiu prin sacrificiu": am preferat să păstram forma originală a acestei expresii destul de obscură. După cum explicitează și comentatorii indieni, se face o referință la sacrificiul interior. Credem ca nu este vorba de un simplu sacrificiu mental, ci de sacrificiul interior al suflurilor vitale și al simțurilor, la care se referă de altfel și strofele următoare. În omologarea dintre microcosmos și macrocosmos, corpul uman este considerat a conține un pantheon interior, analog celui exterior: suflul central sau Sinele (atman) este omologat cu divinitatea suprema (Indra sau Brahman), iar suflurile periferice, ca și simțurile (ambele serii fiind confundate în vechile texte ale Brahmanelor și Upanishadelor), cu celelate divinitati. În felul acesta, activitatea fiziologica - în primul rand cea perceptivă - devine un act sacrificial continuu, în care obiectele exterioare sînt sacrificate simțurilor sau suflurilor vitale, iar acestea din urma, la rîndul lor, sacrificate suflului central. Suflul central, împreună cu restul suflurilor, poate fi, și el, sacrificat divinităților exterioare.

61. "Recitarii Vedelor": sk. svadhyaya are doua acceptii: prima să acceptie se refera la recitarea pentru sine a Vedelor, obligatie zilnica a fiecarui brahman, iar cea de-a doua acepție se refera la practica yoghinilor de a recita silaba sacra "AUM".

62. "Binele suprem": sk. nih shreyasa indică în vechile texte un ideal de fericire terestră; aici se refera la eliberarea spiritului de ignoranță și suferință.

63. "Cetatea cu nouă porți": corpul cu cele nouă orificii Cf. Atharva-Veda, X, 8, 43: "lotusul cu nouă porți" și Prajna-Upanishad, IV, 3: "Focurile suflurilor vitale (prana) veghează în această cetate". Porțile sînt cele șapte orificii cefalice (ale urechilor, ochilor, nasului și al gurii) la care se adaugă cele două orificii inferioare, excretorii. Cele șapte orificii cefalice au fost punctul de plecare în aritmologia suflurilor vitale și organelor de simț; astfel s-a ajuns ca termenul "orificiu" (kha) să cumuleze și valoarea semantică "simț". După Atharva-Veda, XI, 8, 18, zeii au pătruns în corpul uman după ce zeul Tvashtri, cel care a făurit corpurile tuturor ființelor, a perforat găurile simțurilor, făcînd astfel din om un sălaș al zeilor.

64. "Natura": sk. svabhava, natura proprie a lucrurilor, esența lor, concept diferit de prakriti.

65. "Înțelepții": sk. pandita are sensul de "învățăt".

66. "Mîncător de cîini": paria, cei în afara castelor, care nu faceau parte din societatea brahmanica.

67. "Creația a fost învinsa": cei cu mintea egală au depașit existența fenomenală, ajungînd la realitatea ultrafenomenală (brahman).

68. "Rishi": personaje mitologice, poeți înțelepți, autorii presupuși ai Vedelor (carora le-au fost revelate imnurile vedice). Textele mai recente vorbesc de cei șapte Rishi (saptarishi), considerandu-i străbuni eponimi ai clanurilor brahmanice. În astronomie, cei șapte rishi corespund constelației "Ursa Mare". Într-o accepție nemitologică, termenul desemnează înțelepții sau anahoreții sanctificați prin viața lor austeră.

69. "Dorința": traducere foarte aproximativă a sk. samkalpa, ce nu-și găsește un echivalent în vocabularul nostru, din cauza multiplelor sale valori semnatice. Termenul sanskrit se referă la capacitatea de a concepe un act mental sau de a-l traduce în faptă, reunind concomitent sensurile de "reprezentare", "voință", "hotărîre" și "dorință".

70. Strofă care - ca și cele ce urmează - este obscură, pretîndu-se la diverse traduceri, deoarece ofera un joc de cuvinte făcut posibil de polisemia sk. atman, care poate fi tradus prin pronumele reflexiv singular, prin "trup" și prin "Sinele" (eul absolut, opus celui fenomenal).

71. "Necliniti": sk. kutastha, litt. "cel care stă în varf".

72. "Dorința": sk. samkalpa (vezi nota 69N69).

73. Strofa reia un pasaj din Isha-Upanishad, 6: "cel care vede toate ființele numai în atman, și atman-ul în toate ființele".

74. "Care, prin asemuire cu Sinele, privește pretundeni la fel": care a anulat antinomiile și suferința, așa cum sînt anulate în Sinele pe care Upanishadele îl descriu "eliberat de orice păcat, fără bătrînețe, fără moarte, fără suferința" (Chandogya-Upanishad, VIII, 7, 1).

75. "Exercițiu repetat": sk. abhyasa, litt. "aplicare", "realizare practică", desemnează în Yoga și literatura tantrică efortul desăvîrșirii spirituale. Cf. Yoga-sutra, I, 12: "prin exercițiu repetat și renunțare [se obține] suprimarea acestei agitații [mentale]".

76. "Lipsit de amandouă": de credință și de yoga.

77. "Brahman-Cuvantul": sk. shabdabrahman desemneaza Vedele care sînt corpul sonor al lui Brahman. Cf. Maitry-Upanishad VI, 22: "în adevăr sînt doi Brahman ce trebuie cunoscuți: Brahman-Cuvantul și Cel Suprem". În gandirea filosofică postupanishadică, la Bhartrihari și în Vedanta, se dezvoltă o filosofie a cuvîntului în care shabdabrahman este considerat realitatea supremă care generează lumea. Rădăcinile acestei concepții pleacă din Rig-Veda (X, 71 și 125), unde cuvîntul (vac) este identificat cu Brahman.

78. Sinele individual (jivabhuta): litt. "elementele vieții", este consubstantial cu Spiritul suprem și unic, fiind suportul transcendent al vieții organice.

79. "Lume": sk. jagat, litt. "ceea ce se mișcă".

80. "Ce-i omenesc": sk. paurusha, poate fi tradus și prin "barbatie".

81. "Neclintit": nesupus devenirii.

82. "Iluzia" (maya): în această strofă spre deosebire de IV, 6 (vezi nota 54N54), conținutul termenului aproximează valoarea filosofica pe care i-o da vedantinul Samkara: lumea fenomenala (prakriti) alcatuită din cele trei Tendințe creează o iluzie care tulbură conștiința, fără a fi ea însăși o iluzie, ca la Shamkara.

83. "Starea demonica": sk. asura, litt. "ne-zeu", tradus în general prin "demon", este o ființa mitologica raufacatoare. Toti demonii sînt fiii lui Diti și Danu, cei doi vrăjmași ai zeilor, care sprijină pe demonul șarpe Vritra în lupta sa cu Indra (cf. Infra IX, 12; XVI, 6 sqq.). Trebuie să amintim ca aceasta etimologie și conceptie despre asura este tardivă; în mitologia primitivă a Vedelor, asura (derivat de la asu, "viața") avea aceeași accepție cu deva, "zeu"; curînd însă, chiar în imnurile tardive din Rig-Veda, fonemul inițial [a] care face parte din tema cuvîntului a fost considerat ca un prefix negativ, dand termenului o valoare peiorativă, așa cum va fi consacrată în mitologia ulterioară.

84. "Randuieli": sk. niyama, litt. "regula", "prescripție" cu caracter religios.

85. "Își urmează natura lor proprie": litt. "sînt constrînși de natura lor proprie".

86. Cf. nota 27.N27

87. Pentru mitologia Brahmanelor și Upanishadelor realitatea este triplă: (1) macrocosmosul (adhidaivata) cu elementele sale sacre (spațiul, soarele, focul, luna, aerul, apa și pamîntul), (2) microcosmosul (adhibhuta) viețuitoarelor și în primul rand al omului, alcătuit din trup și sufluri vitale omologate pe plan divin cu elementele macrocosmosului și (3) realitatea sacrificială (adhiyajna), mezocosmosul care mediază între macro- și microcosmos, creînd armonia și stabilitatea întregii lumi, prin transferurile magice pe care le efectuează.

88. "Natura proprie": textul nu precizeaza despre a cui natura proprie este vorba. Uni traducători subînțeleg că se referă la Brahman, alții la persoana umană. Am preferat să păstram incertitudinea textului.

89. Importanța ultimului gînd - cel din clipa morții - pentru destinul ulterior al conștiintei este o tema care capătă o mare importanta în religiile indiene care accepta ideea grației divine. Tema este însă mai veche; ea este implicata în mod aluziv în Chandogya-Upanishad, III, 14, 1 și într-un mod explicit în Prajna-Upanishad, III, 10.

90. "Poetul": sk. kavi desemnează poeții demiurgi care, făurind Vedele, iau parte la ordinea lumii pe care o stăpînesc prin magia versului lor.

91. "De culoarea soarelui de dincolo de tenebre": cf. Shveta-shvatara-Upanishad, III, 8: "cunosc pe acest mare Spirit (purusha) de culoarea soarelui de dincolo de tenebre".

92. "Se păstrează casti": sk. brahmăcarya, litt. "faptul de a avea o conduită conformă cu prescripțiile vedice"; în textele vechi desemna noviciatul brahmanilor în care se pastra o castitate absolută.

93. "Portile": cf. supra, nota 63N63; moartea este precedată de o retragere a suflurilor vitale în cap, care este sediul lor central, de unde vor părăsi ulterior corpul prin "orificiul lui Brahman" (brahmarandhra) situat în creștetul capului.

94. Se continuă ideea din strofa 17, despre zilele și nopțile lui Brahman. În cadrul omologării dintre micro- și macrocosmos, creația și distrugerea ciclică a cosmosului sînt asimilate cu ciclurile zilei și ale noptii, ale veghei și ale somnului. În timpul somnului fără vise, simțurile și o data cu ele lumea exterioara - elementele, zonele cosmice și divinitațile corespunzătoare lor - sînt resorbite în suflul central (atman), pentru a fi proiectate din nou spre exterior în momentul trecerii. Cf. Satapatha-brahmana, X, 3, 3, 6 și Kaushitaki-Upanishad, III, 3.

95. "Desfășurat": sk. tata, litt. "întins"; conform uneia dintre viziunile cosmogonice indiene, întregul conținut cosmic se află înainte de creație, conglomerat și nediferentiat, deoarece nu există spațiul eteric (akasha) care să le separe. Spațiul a fost creat prin stîlpul cosmic, cu ajutorul caruia divinitatea creatoare a separat cerul de pamant. După cum remarca P. Mus, stîlpul cosmic este însuși spațiul, iar tema creației este "ideea dilatarii cosmice" (Barabudur, t. I, Imprimerie d'Extreme Orient, Hanoi, 1935, p. 452), spațiul fiind mijlocul de diferentiere și opoziție al lucrurilor.

96. Începînd cu prezenta strofă și pînă la 27 se reia vechea concepție eschatologică dezvoltată mai ales în Upanishade (Chandogya-Upanishad, V, 10) despre cele doua cai: "calea zeilor" (devayana) și "calea străbunilor" (pitriyana). Prima pleacă din foc, trece prin zone din ce în ce mai luminoase, și ajunge la Brahman care este "lumina luminilor". Cea de-a doua, plecata din fum, trece prin zona intunecoasa și se opreste în luna, unde se află salasul celor "plecati" (Kaushitaki-Upanishad, I, 2; II, 8). Cei ajunsi în lună rămîn acolo pană la epuizarea meritelor lor, după care revin pe pămînt printr-o succesiva materializare, redevenind succesiv spațiu, vant, fum, ceață, nor, ploaie și semințe; sub această ultimă formă, intrînd într-o matcă umană sau animală, se renasc după meritele fiecaruia.

97. Comparația între realitatea ultimă și spațiul eteric (akasha) pleacă de la faptul ca în cosmologia indiană spațiul nu este conceput ca un atribut al materiei - rezumat la tridimensionalitatea percepției senzoriale - ci ca element de bază al cosmosului, factor atotcuprinzator și omniprezent, principiu al unității, suport al existenței materiale și spirituale. În Chandogya-Upanishad (III, 12, 6 sqq.; 18, 1) Brahman este asimilat în ordine obiectiva cu spațiul eteric, iar în ordine subiectiva cu spațiul spiritual din interiorul inimii (cf. Bh-g. XVIII, 6Cartea_18>second).

98. Durata existentei lumii este echivalata cu o zi a lui Brahman și cu o mie de yuga (cf. nota 56N56).

99. "Credinciosi legamintelor": respectand legamintele de asceza și indatoririle religioase.

100. "Stradania sacrificiului": sk. kratu desemneaza forța și efortul religios al omului pios în lupta cu raul; în textele tardive denumește sacrificiul Somei.

101. "Mantra": vers vedic, formula rituala cu valoare magica.

102. "Silaba [sacra] OM": este considerata în toate religiile indiene ca simbol al realitatii supreme.

103. "Rik, Saman și Yajus": cele trei vede principale, respectiv Rig-Veda, Sama-Veda și Yajur-Veda.

104. "Soma": sucul plantei soma care joaca un rol important în sacrificialismul și mitologia vedica, unde este ridicata la rangul de divinitate, legata de simbolismul acvatic și lunar (imortalitate, fertilitate).

105. "Cel ce este stapan peste zei": Indra.

106. "Ducere și intoarcere": între lumea pamanteasca și cea cereasca.

107. Aluzie la sacrificiul de tip puja, prezent în religiile tardive, net deosebit de cel vedic întrucat este lipsit de mediatia focului și a preotului, permitand un contact direct între adorator și obiectul adoratiei sale.

108. "Om bun": sk. sadhu are și acceptia de "sfant".

109. "Matca a păcatului": matca în care se renaște pentru ispasire.

110. "Vaishya": casta a treia, a negustorilor și meseriasilor.

111. "Shudra": casta ultima, a servitorilor.

112. "Intruchipare": sk. vibhuti, litt. "manifestare" (a fortei divine).

113. "Cu suflurile vitale plecate la mine": aluzie la adorarea divinitatii prin sacrificiul suflurilor vitale (cf. nota 60N60).

114. "Aditya": fiu al zeitei Aditi, mama zeilor.

115. "Marici": fiu al lui Brahma.

116. "Maruti": (sing. marut), grup de zeitati minore, prezente inca în mitologia vedica unde simbolizau vantul și furtuna.

117. "Saman": Sama-Veda.

118. "Vasava": epitet al lui Indra, capetenie a zeilor Vasu.

119. "Rudrashi": (sing. Rudra) - un grup de zei care-l insotesc și-l asista pe Shiva.

120. "Shamkara": zeul Shiva.

121. "Stapanul bogatiilor": zeul Kubera care comanda armata demonilor Yaksha și Rakshas, pazitori ai comorilor ascunse în pamant.

122. "Brihaspati": personaj mitic, preot al zeilor pentru ritualele lor domestice. Etimologia termenului îl defineste ca "stapan al rugaciunii", functie pe care o îndeplinește în mitologia vedica. În literatura postvedica este divinitatea elocintei și a înțelepciunii.

123. "Skanda": zeu al razboiului, fiu al lui Shiva.

124. "Bhrigu":  cel mai important dintre marii Rishi.

125. "Narada": cel mai important dintre divinii Rishi.

126. "Gandharva": divinitati minore, muzicanti cerești a caror capetenie este Citraratha.

127. "Cei ce au atins desavarsirea [spirituala]": sk. siddha are și sensul de ființa semidivina, dotata cu puteri magice.

128. "Ucchaishravas": regele cailor, născut din oceanul primordial.

129. "Airavata": elefant mitic, vehicol al zeului Indra.

130. "Kandarpa": zeul iubirii.

131. "Vasuki": sarpe mitic.

132. "Naga": serpi mitici.

133. "Ananta": "cel fără sfarsit", sarpele ce plutea pe apele primordiale, de dinaintea creației, purtandu-l pe Vishnu adormit.

134. "Aryaman": străbunii zeificati au ca sef pe Aryaman.

135. "Yama - pentru stapani": joc de cuvinte bazat pe etimologia YAM-, "a stapani".

136. "Prahlada": capetenia demonilor Asura, numiti și Daitya, "fii ai lui Diti".

137. "Timpul - pentru cei ce tin numaratoarea": joc de cuvinte bazat pe etimologia KAL-, "a numara" a cuvîntului kala, "timp".

138. "Fiul lui Vinata": pasarea mitica Garuda, vehicol al zeului Vishnu dușmanul serpilor Naga.

139. "Makara": monstru marin, emblema a zeului iubirii, Kama.

140. "Fiica lui Jahnu": Gangele.

141. "Dvandva": termen gramatical indian desemnand cuvintele compuse ai caror termeni se află în relatie de coordonare.

142. "Intre ce este femeiesc": toate substantivele care urmeaza sînt de genul feminin în textul original.

143. "Gayatri": termen în prozodia indiana, desemnand un metru compus din 3 x 8 silabe.

144. "Margashirsha": termen calendaristic indian desemnand luna care corespunde unei perioade din decembrie și noiembrie.

145. "Vrishni": numele unui trib care îl adora pe Vasudeva.

146. "Vyasa": înțelept legendar caruia i se atribuie compunerea unor imnuri vedice, a Mahabharatei și altor texte.

147. "Ushanas": cel mai faimos Rishi, preceptor al demonilor Asura.

148. "Intrupare a tuturor minunilor": litt. "alcatuit din toate minunile".

149. "Svasti": formula reverentioasa și auspiciala.

150. "Ushmapa": "cei care sorb aburii [mancarilor]" sînt străbunii (pitri).

151. "Focul Timpului de Apoi": sk. kalanala, focul care distruge universul la incheierea unui ciclu cosmic.

152. "[Atot]puternic": sk. pravriddha, are și sensul de "batran", "stravechi".

153. "A trage lumea inapoi": a retrage lumea din forma ei manifestata în cea nemanifestata, a o distruge.

154. "Savyasacin": epitet al lui Arjuna, care se refera la capacitatea acestuia de a se servi în lupta de mana stanga, tot așa de bine ca și de cea dreapta.

155. "Cel de dincolo": inca din imnul creatiei din Rig-Veda X, 129, se vorbea despre realitatea ultima ca fiind dincolo de Fiinta (sat) și de Neființa (asat). În Mundaka-Upanishad, II, 2, 1 se vorbește de Brahman ca despre cel "mai presus de ceea ce există și de ceea ce nu există", iar în Shveta-shvatara-Upanishad, IV, 18, se spune ca Brahman nu este "nici Fiinta, nici Neființa".

156. "Strabunul": divinitatea primordiala.

157. "Cei ce au trup": conștiinta legata de trup dobandeste cu greu realitatea nemanifestata.

158. "După aceea": după moarte.

159. "Concentrarea minții" (dhyana): este o etapa în tehnicile yoga.

160. "Campul": sk. kshetra desemneaza lumea-obiectiva și tot ceea ce este strain conștiintei pure numită "cunoscătorul campului" (sk. kshetrajna).

161. "Versuri": sk. chandas, versurile Vedelor sau ale Upanishadelor.

162. "Brahma-sutra": titlul textului de baza al sistemului Vedanta, atribuit lui Badarayana (secolele IV-V). Prezenta acestui titlu constituie pentru R. Garbe un argument ca strofa respectiva este o interpolare. Totusi, s-ar putea ca titlul să fie mai vechi decat textul lui Badarayana, deoarece Brahma-sutra este rezultatul unor elaborari succesive (cf. O. Lacombe, L'absolu selon le Vedanta, Librairie orientaliste Paul Geuthener, Paris, 1937, p. 13).

163. "[Inca] una": simțul intern (manas) numit și cea de-a unsprezecea forța (indrya).

164. Elementele enumerate în strofa aceasta corespund celor douazeci și patru de principii (tattva) din sistemul Samkhya, care alcatuiesc natura (prakriti).

165. "Gandirea": sk. cetana, face parte și ea din lumea obiectiva a "campului", fiind deosebita de Spirit care este conștiinta pura. Deosebirea dintre gandire (cetana) și conștiinta Spiritului rezulta, după cum sublinia O. Lacombe (op. cit., p. 127), din faptul ca gandirea este obiectivabila și cognoscibila, constituind în conceptia indiana o zona de trecere între subiectul pur și obiectul sau.

166. "Cunoașterea adevărului": se poate traduce și prin "adevărata cunoaștere", din cauza incertitudinii pe care o prezinta forma compusa a expresiei în limba sanskrita.

167. Intreaga strofa reia epitetele care îi sînt atribuite lui Vishvakarman (creatorul lumii) în Rig Veda, X, 81, 3, și în Shveta-shvatara-Upanishad III, 3, - Sinelui (atman) asimilat cu Rudra.

168. "Parand": se poate traduce și prin "iluminand".

169. "Nu-și loveste singur Sinele": nu face rau nici unei ființe, fiind constient de identitatea Sinelui sau cu Sinele celorlalte ființe.

170. "De aici": din aceasta lume.

171. "Portile": organele senzoriale; cf. supranota 63N63 și 93N93.

172. Se reia tema arborelui cosmic, prezentata prima data în Rig-Veda I, 24, 7. În Katha-Upanishad, VI, 1 se vorbește de "smochinul etern cu rădăcina în sus și crengile în jos", reprezentand pe Brahman și nemurirea în care sînt așezate toate lumile. Brahman este rădăcina cereasca a lumii, după cum lasă să se inteleagă un alt pasaj din Shveta-shvatara-Upanishad, III, 9. Interpretarea din Bh-g. a imaginii pomului rasturnat difera de cea upanishadica, arborele nemaifiind o realitate eterna, ci o iluzie care trebuie tăiată.

173. "De aici": din aceasta lume.

174. "Ele": simțurile externe și cel intern.

175. "Vaishvanara": principiul ignic universal aflăt în stomacul vietuitoarelor unde asigură mistuirea.

176. "Cel pe care-l dezvăluie toate Vedele": litt. "cel ce este cunoscut prin toate Vedele".

177. "Vedanta": sfarsitul Vedelor, desemneaza Upanishadele.

178. Strofa ce face aluzie la scoala Carvaka. Totusi, Garbe acrediteaza ipoteza ca aluzia s-ar referi la sistemul Vedanta; el citeaza în acest sens Tattiriya-Upanishad, II, 6, care afirma ca lumea s-a născut din dorința Sinelui suprem de a se mulțiplica.

179. "Treapta cea mai de jos": a ființelor inferioare.

180. "Shastra": textele care reglementeaza normele de viața în traditia brahmanica; cel mai cunoscut dintre ele este cel al lui Manu.

181. "Aici": în lumea aceasta.

182. "Multimea elementelor": sk. bhutagrama este o expresie care poate fi susceptibila și de alta interpretare decat cea adoptata în general ca referindu-se la elementele constructive ale ființelor. Credem ca expresia poate fi interpretata ca referindu-se la "mulțimea ființelor" divine care alcatuiesc pantheonul interior. Cf. supranota 33.N33 Cf. Atharva-Veda XI, 8, 18: "divinitatile salasluiesc în trupul [uman] ca vitele în grajd". Acelasi text compara trupul omenesc cu un vas în care locuiesc cei șapte Rishi, iar Brihad-aranyaka-Upanishad, (II, 2, 3) îi identifica pe aceștia cu cele șapte sufluri vitale.

183. "Adorarea... învățătorului": vezi nota 16.N16

184. "Asceza trupului, a cuvîntului și a minții, la care se refera strofele 14-16, este intalnita și în buddhism.

185. "Vas ales": expresie legata de imensul prestigiu de care se bucura vasul - și recipientul în general - în lumea indiana, unde este adorat ca o emblema cosmica și divina. "A face din cineva un vas ales" reprezinta forma metaforica a sensului de "a cinsti", "a adora".

186. "OM TAT SAT": formula rezumand întreaga ontologie upanishadica; ea este compusa din silaba sacra OM, din pronumele demonstrativ neutru tat, "acesta" și din participiul prezent neutru al verbului  AS, "a fi"; sat, "ceea ce există", "Fiinta".

187 "Asat": "ceea ce nu există", "Neființa".

188 "Nici aici, nici dincolo": nici în lumea aceasta, nici în cealalta.

189 "Temelia": trupul.

190 "Instrument": functia sau organul senzorial.

191 "Ceea ce-i divin": sk. daivam, poate fi inteles fie ca "vointa divina", "soarta", fie în sens direct, ca divinitate care sălășluiește în interiorul fiecarei ființe.

192 "Mandria": sk. mada are și sensul de excitatie alcoolica sau sexuala.

193 "Cu care te-ai născut": pentru care te-ai născut.

194 "[Re]capătată aducerea aminte": Arjuna își reaminteste de ceea ce este el cu adevărat, de legea lui proprie (svadharma) și de obligatiile care decurg din ea; toata suferința lui a fost produsul unei amnezii.

195 "Sunt în picioare": în strofa I, 47, Arjuna, descumpanit, se asezase în carul sau de luptă, lasand să-i cada arcul din mana.

Nota:
Bhagavad-Gita

Traducere din limba sanskrita, comentariu și note explicative: Sergiu Al-George
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică
   -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Hinduism
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 2 of 2  [ 19 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You cannot download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !