Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 14.10.2019, 04:53
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 2) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2, 3 ... 13, 14, 15 ... 27, 28, 29  Next
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 130 - Răsplata lui Kenan pentru imnul său: nemurirea. Natura vieții și a morții.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.3.2011, 00:40 View PostDownload Post

Capitolul 130
Răsplata lui Kenan pentru imnul său: nemurirea. Natura vieții și a morții.
(1 august 1842)

1. După ce Kenan și-a încheiat recitarea poemului, Abedam i-a întins mâna și i-a spus:

2. „Kenan, iată mâna Mea - mărturie a grației Mele. Ea este o ramură a copacului vieții născute din ființa Mea. Altfel spus, este iubirea Mea în acțiune.

3. Iată, o îndrept acum către tine. Ia-o și vei trăi de-a pururi.

4. În acest fel, vei deveni stăpânul perfect al trupului tău și vei putea ieși și intra în acesta ori de câte ori vei dori.

5. Dacă dorești să rămâi în interiorul lui, din iubire pentru Mine și pentru frații tăi, ești liber să o faci.

6. Dacă preferi însă să îți părăsești trupul, pentru totdeauna sau doar temporar - alegerea îți aparține întru totul.

7. Adevăr îți spun, de acum înainte nu vei mai vedea, nu vei mai simți și nu vei mai gusta vreodată moartea; căci viața este și va rămâne de-a pururi stăpâna absolută a morții, și nu invers.

8. Cum ar putea deveni vreodată moartea stăpâna vieții, atât timp cât ea este complet lipsită de libertate, nefiind altceva decât o viață întemnițată de o viață mai liberă, supusă judecății în toate părțile ființei sale?

9. Viața corpului fizic este echivalentă cu moartea, fiind o viață lipsită de libertate.

10. De aceea, toți cei care, la fel ca tine, vor cuceri această viață trupească, supunând-o în toate aspectele ei, vor deveni în acest fel stăpânii morții.

11. Cum ar putea un asemenea om să mai vadă, să mai simtă și să mai guste vreodată moartea?

12. Adevăr îți spun: cel care poate vedea viața pretutindeni, realizând că moartea nu există nicăieri, se află el însuși în afara morții, chiar dacă se mai află încă întrupat.

13. Cu siguranță, un asemenea om nu mai poate cunoaște moartea, căci el a devenit una cu viața.

14. Tu însuți, dragul Meu Kenan, ai devenit un asemenea om, căci tu ai cunoscut viața veșnică, prin iubirea ta față de Mine, și implicit de viața născută din Mine.

15. De acum înainte nu vei mai putea pierde niciodată această viață, căci, așa cum spuneam, ai devenit tu însuți una cu ea.

16. Așa cum Eu sunt Domnul vieții, și implicit stăpân al morții, la fel și tu, și toți cei ca tine, puteți deveni stăpânii perfecți ai vieților voastre, controlând întru totul moartea.

17. Cine a văzut vreodată praful de pe drum stârnind vântul?

18. Dacă el ar putea face acest lucru, vântul ar bate cu putere în locuințele voastre, în care se află destul praf!

19. În schimb, atunci când aerul se pune de la sine în mișcare, el ridică praful de pe drum, ducându-l oriunde dorește, căci el reprezintă o forță liberă, iar firele de praf nu îl pot împiedica să bată.

20. La fel, dacă dorește acest lucru, vântul poate lăsa praful să cadă oriunde vrea!

21. Același principiu se aplică și vieții. Aceasta este pe deplin liberă, fiind stăpâna morții, pe care o controlează așa cum dorește.

22. Dacă vrea acest lucru, ea poate activa moartea, transformând-o în viață, dar o poate și părăsi, lăsând-o să cadă la pământ, căci este pe deplin liberă să facă ce vrea.

23. În mod similar, tu ai devenit stăpânul corpului tău.

24. Atât timp cât vei dori ca acesta să trăiască, el va trăi, de dragul voinței tale.

25. Dacă vei dori însă să îl părăsești, temporar sau de-a pururi, o vei putea face în deplină libertate, căci ai devenit acum una cu viața perfectă, și astfel vei rămâne de-a pururi! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 131 - Căința lui Enos. Cei care neagă viața se tem de moarte. Despre fructele coapte ale spiritului și despre
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.3.2011, 00:49 View PostDownload Post

Capitolul 131
Căința lui Enos. Cei care neagă viața se tem de moarte. Despre fructele coapte ale spiritului și despre cele necoapte ale trupului.
(2 august 1842)

1. După această veritabilă lecție de viață, Kenan a devenit extrem de fericit; la fel și mulți alții, care i-au mulțumit din străfundurile inimii lui Abedam pentru această revelație supremă, care i-a ajutat să înțeleagă în ce constă adevărata viață și cum poate fi atinsă aceasta, prin diferențierea ei de viața aparentă a trupului, practic sinonimă cu moartea.

2. În timp ce toți îi mulțumeau astfel lui Abedam, slăvindu-L prin cuvintele lor pline de recunoștință, Enos însuși s-a simțit mișcat până la lacrimi. El s-a ridicat în picioare și s-a îndreptat plin de căință către Tatăl.

3. Văzându-l cum pășește către El, ezitant și sfios, Abedam i-a întins mâna și i-a spus:

4. „Ei bine, Enos, spune-Mi, pentru ce te-ai decis: pentru viață sau pentru anihilarea totală?

5. Crede-Mă - pentru Mine, nimic nu este imposibil. Căci iată, de dragul tău îi voi spune muntelui de colo, care continuă să fumege după erupția de azi dimineață: dispari!

6. Acum privește! Mai vezi vreo urmă din muntele care s-a aflat în acel loc mii de ani?

7. Mâine vei vedea deja în acel loc fire de iarbă crescute și mici pomișori ieșiți deja din solul fertil în care cândva exista un munte măreț și în care acum nu mai există decât o câmpie.

8. După cum vezi, nimic nu este imposibil pentru Mine. De aceea, răspunde la întrebarea pe care ti-am pus-o!”

9. La fel de șocat ca și ceilalți în fața acestui fenomen uimitor, care a putut fi văzut de toți în noaptea luminată de lună, Enos nu a putut rosti nici un cuvânt. El a preferat să se prosterneze în fața Domnului atotputernic, implorându-L în inima sa să-l susțină și să-i ierte imensa nebunie de adineauri.

10. Abedam l-a întărit imediat, și, ridicându-l de jos, i-a spus:

11. „Iată, Enos, toți oamenii morți se comportă la fel ca tine! Deși nu rostesc cuvintele pe care le-ai rostit tu mai devreme, ei acționează ca și cum ar prefera moartea în locul vieții veșnice și al perfecțiunii.

12. În schimb, atunci când văd că moartea trupului lor fizic se apropie, ei se înspăimântă și devin disperați.

13. Nu pot să nu-Mi pun întrebarea: cum pot fi acești nerozi atât de inconsecvenți?

14. De ce se tem ei de distrugerea către care s-au îndreptat cu atâta hotărâre de-a lungul întregii lor vieți?

15. Voi răspunde tot Eu la această întrebare:

16. Atât timp cât cel mort percepe încă puterea vieții dinlăuntrul său, el se simte ca un stăpân al morții, netemându-se atât de tare de ea. Atât timp cât poate percepe liber lucrurile din jurul său, el nu-și dă seama că odată mort și anihilat, nu le va mai putea percepe.

17. Abia atunci când își dă seama că puterea efemeră a vieții sale trupești pălește, că simțurile sale devin tot mai slabe, el își dă seama că lucrurile din jurul său încep să dispară și începe să simtă puterea morții, oroarea non-existenței și presiunea distrugerii. Abia atunci începe el să realizeze imensa diferență care există între viață și moarte.

18. Abia atunci va începe el să-și dorească cu disperare să își restaureze viața.

19. Dar Eu îți spun: pentru cei mai mulți, acest moment va fi prea târziu!

20. Căci viața adevărată, liberă și nepieritoare, este ca un fruct pe deplin copt, în timp ce viața fizică este ca un fruct necopt.

21. În cazul fructului copt, miezul și semințele au devenit libere și ferme, iar învelișul exterior poate fi eliminat fără ca miezul cel viu să sufere sau să fie distrus, căci el a absorbit deja întreaga viață și nu mai este conștient de moarte, ci numai de viața dinlăuntrul lui, cu care a devenit una. El nu se mai identifică cu masa cărnoasă din exterior, care se poate desprinde de el fără a-l afecta în vreun fel.

22. Cât de diferit stau însă lucrurile cu fructul necopt, în care masa exterioară cărnoasă continuă încă să fie unită cu miezul interior, ducând împreună o viață slabă, astfel încât dacă învelișul exterior este afectat, miezul poate fi distrus cu ușurință!

23. De aceea, cu toții ar trebui să aspirați către deplina maturizare spirituală, care nu se poate petrece decât atunci când spiritul lăuntric se desprinde de toate firele care îl leagă de dorințele trupului său.

24. Cel care reușește acest lucru devine stăpânul perfect al vieții.

25. La fel cum fructul nu se poate coace însă decât cu ajutorul căldurii soarelui, nici voi nu veți putea deveni maturi din punct de vedere spiritual decât cu ajutorul căldurii iubirii Mele, așezată de Mine în inima voastră.

26. La fel și tu, Enos, maturizează-te în vederea vieții eterne la pieptul Meu, unicul izvor în care vei găsi viața perfectă, liberă și beatifică.

27. Urmărește să înțelegi ce ți-am spus și nu te mai abate de la această învățătură, acum și de-a pururi! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 132 - Este o eroare să afirm că lucrurile sunt trecătoare!
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.3.2011, 00:54 View PostDownload Post

Capitolul 132
Este o eroare să afirm că lucrurile sunt trecătoare!
(3 august 1842)

1. Aceste cuvinte atotputernice l-au readus pe Enos în simțiri, dar când a privit din nou către răsărit și a văzut că muntele pe care îl știa de o viață dispăruse de-a pururi, el a simțit cum îl trec fiorii și a simțit că își pierde din nou busola.

2. Tulburarea lui nu era legată însă numai de această schimbare dramatică a reliefului familiar, ci mai ales de gândul că toate lucrurile sunt trecătoare, care nu-i dădea pace.

3. Această piatră de încercare s-a dovedit un nou obstacol în viața atât de agitată a lui Enos.

4. Evident, Abedam cel Mare a deslușit imediat motivele tulburării lui Enos, așa că i-a spus:

5. „Ascultă, Enos, ce anume îți tulbură sufletul? Privește, Eu sunt încă aici, iar gura Mea nu s-a închis încă. Nu știi că Eu sunt singurul care poate da orice răspuns autentic la întrebările voastre?

6. Dar Eu îți cunosc foarte bine inima. De aceea, nu voi mai aștepta să îmi pui întrebarea și îți voi răspunde direct la ea, căci știu că te chinuiește de multă vreme, iar acum s-a actualizat din nou în tine, în fața acestui fenomen natural care nu a făcut altceva decât să îți întărească convingerea.

7. Ascultă, înțeleg că te preocupă faptul că toate lucrurile create sunt trecătoare, astfel încât te întrebi în permanență: 'Oare ce se va petrece cu trupul după ce spiritul și sufletul meu îl vor părăsi?

8. De ce nu se poate ridica și trupul în slavă, rămânând unit de-a pururi cu spiritul care a locuit în el?'

9. Distrugerea subită a muntelui, care ți-a amintit atât de brusc de faptul că toate lucrurile sunt trecătoare, ți-a reconfirmat această temere, iar acum tremuri din toate încheieturile contemplând locul în care cu două zile în urmă Adam a avut viziunea profetică potrivit căreia exact acolo, în fața acelui munte unde ofta și plângea el, primul om creat pe pământ, într-o zi va plânge și va muri ultimul om care va trăi pe pământ.

10. De vreme ce, în plenitudinea înțelepciunii Mele infinite, Eu sunt un profet mai bun decât Adam, îți voi spune acum că profeția lui a fost deșartă, motiv pentru care am și dispus anihilarea completă a acestui munte damnat, pentru ca odată cu el să dispară și profeția lui Adam.

11. În al doilea rând, în ceea ce privește întrebările din inima ta, te asigur că acestea sunt chiar mai golite de conținut decât profeția lui Adam.

12. Cum poți să crezi că lucrurile sunt trecătoare?

13. Chiar crezi că un lucru este anihilat numai pentru că dispare din fața ochilor tăi fizici și a percepției lor amăgitoare?

14. O, cât de slabă este încă gândirea și viziunea ta! În întreaga creație nu există nimic care să nu fie un gând fixat al iubirii Mele.

15. La fel, spiritele sunt idei eliberate de iubirea Mea, motiv pentru care sunt înzestrate cu un liber arbitru și o viață de sine stătătoare.

16. De aceea, dacă Eu eliberez din nou un gând fixat, cum poți să crezi că el a pierit, numai pentru că l-am eliberat din lanțurile iubirii Mele, permițându-i să se înalțe din nou în marea sferă a spiritelor Mele, care umple întreaga infinitate, precum un nor de scântei?

17. O, adevăr îți spun: chiar și primele fire de iarbă care au crescut pe stâncile ieșite din mare pe acest pământ continuă să trăiască în acea sferă infinită, - iar ultimele fire de iarbă care vor crește cândva pe pământ se vor întâlni mai devreme sau mai târziu - într-un spirit frățesc - cu acești strămoși primordiali ai lor (*)!

18. După cum vezi, muntele pe care l-ai avut înainte în fața ochilor a fost eliberat, nu distrus.

19. La fel se vor petrece lucrurile și cu trupul tău!

20. Într-adevăr, în forma sa actuală el nu va mai putea trăi multă vreme, dar el se va întoarce gradat la spiritul din care s-a născut, purificat, chiar dacă nu în actuala formă, ci într-un veșmânt spiritual etern și indestructibil.

21. De aceea, nici unul dintre voi nu ar trebui să abuzați de trupurile voastre, folosindu-le într-o manieră păcătoasă, căci va veni vremea când veți fi nevoiți să plătiți pentru aceste păcate, purtând haine zdrențuite în împărăția spirituală.

22. După cum vezi, în creația Mea nu există lucruri efemere, ci doar o eliberare permanentă a acestora.

23. Încearcă să înțelegi ce ți-am spus și liniștește-ți mintea. Amin”.

(*) - Vezi și „Marea Evanghelie a lui Ioan” de Jakob Lorber, n.r.)
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 133 - Despre natura triplei nașteri. Nașterea fizică corectă.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.3.2011, 00:59 View PostDownload Post

Capitolul 133
Despre natura triplei nașteri. Nașterea fizică corectă.
(4 august 1842)

1. După aceste revelații, toți patriarhii, inclusiv Adam, s-au simțit satisfăcuți de explicațiile primite și au revenit la locurile lor, cu un sentiment de recunoștință în inimi. Abedam cel Mare l-a chemat atunci la El pe Mahalaleel și i-a spus:

2. „Mahalaleel, să înțeleg că nu ai nici o întrebare de pus, că știi acum tot ce ți-ar fi de folos ție și descendenților tăi?

3. Dacă știi totul, poți să te retragi liniștit. Dacă mai ai însă vreo nelămurire, nu ezita să o faci publică, pentru ca în inima ta să nu mai rămână nici o pată întunecată.

4. Haide, golește-ți inima de povara care o apasă. Amin”.

5. Mahalaleel a ezitat o vreme, căci avea într-adevăr o întrebare care îl urmărea, dar nu îndrăznea să o pună.

6. Citind în inima sa că motivul ezitării sale era dorința sinceră de a nu ofensa pe nimeni, dar mai presus de toate pe tânăra și inocenta Pura, care stătea încă la pieptul Domnului, Abedam i-a spus:

7. „Mahalaleel, observ sinceritatea din inima ta. De aceea, îți voi da răspunsul corect la întrebarea tăcută care îți chinuiește inima. De aceea, ascultă-Mă; la fel și voi, ceilalți:

8. În ceea ce privește nașterea naturală, care este similară în cazul omului cu cea a animalelor, aceasta nu poate fi schimbată de regulă, exceptând anumite situații cu totul ieșite din comun, produse în circumstanțe spirituale deosebite. Acest lucru este necesar deoarece nașterea fizică nu are nimic de-a face nici cu spiritul, nici cu sufletul omului, ci doar cu trupul său material. Acesta trebuie să fie perfect structurat în pântecul matern înainte ca sufletul să se poată muta în el, aducând cu sine spiritul divin (al cărui sălaș este). După cum vezi, există o ordine în toate, și toți trebuie să respecte această ordine.

9. Trupul dă naștere trupului, sufletul dă naștere sufletului, iar spiritul dă naștere spiritului.

10. Este bine să înțelegeți însă de ce se petrec astfel lucrurile. De aceea, ascultați-Mă:

11. După cum știți foarte bine, nimic din ceea ce există în sfera spirituală, singura sferă atotputernică și substanțial-esențială, nu poate apărea în sfera vizibilă decât prin opusul său corespondent. Acest opus constă în restricționarea și supunerea forței esențiale, astfel încât aceasta să accepte să capete o formă limitată.

12. Imaginați-vă acum în ce constă spiritul vostru. Cum se poate manifesta acesta?

13. Ascultați: el nu se poate manifesta decât autolimitându-se pentru a se putea realiza pe sine, act care reprezintă iubirea în accepțiunea ei cea mai perfectă, adică iubirea pentru Mine. Fără această realizare de sine, spiritul nu va deveni niciodată conștient de independența sa, rămânând de-a pururi doar o parte a Spiritului Meu infinit și universal, lipsită însă de conștiință de sine.

14. Același lucru este valabil și în cazul sufletului, care în general vorbind, reprezintă o parte din totalitatea vieții vegetative a lumii naturale. El poate fi conștient de sine, dar numai la modul general, în toate părțile sale infinite, motiv pentru care creația începe să se structureze conform ordinii stabilite de Mine în sufletul universal.

15. Această naștere a sufletului conform ordinii naturale stabilite de Mine reprezintă o primă coerciție, dar una care nu-i permite încă sufletului să devină conștient de sine.

16. Nașterea spirituală (realizarea de sine) nu poate avea loc decât atunci când toate părțile sufletului universal devin conștiente de sine, alcătuind un tot unitar și indivizibil, și apropiindu-se din ce în ce mai mult unele de altele, până când, din cauza presiunii astfel create, ele se autoaprind.

17. Pe măsură ce devin luminoase, ele încep să se recunoască unele pe altele, alcătuind acel tot unitar de care vorbeam mai devreme, indivizibil.

18. Acest act al procreării sufletului se produce prin ceea ce numim iubire de aproape. Omul care nu cunoaște această iubire va rămâne de-a pururi un străin față de fratele său.

19. Abia acum, când s-au petrecut cele două tipuri preliminare de procreație, poate începe trupul să se recunoască pe sine în opusul său, identificându-se cu acesta.

20. Prin această apropiere reciprocă, cei doi opuși devin conștienți unul de celălalt, iar între cele două polarități distincte astfel create se poate naște un mediu independent. Natura acestui act corespunde astfel ordinii Mele și poartă numele de iubire (corectă) de sine sau iubire trupească.

21. Astfel apare necesitatea iubirii trupești și a nașterii fizice care îi corespunde, care aparține ordinii naturale, la fel ca și cea a sufletului și cea a spiritului, în măsura în care respectă această ordine prestabilită.

22. Dacă ea se opune însă acestei ordini, încălcând-o, ea nu va putea procrea decât moartea, nicidecum viața, devenind astfel un păcat mortal, întrucât periclitează inclusiv viața sufletului și a spiritului nou creat.

23. De aceea, este important să înțelegeți cu toții această lege, respectând-o, pentru ca actele voastre de procreație să fie corecte și plăcute în fața Mea. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 134 - O evanghelie pentru flecari și pentru lăudăroși.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.3.2011, 01:04 View PostDownload Post

Capitolul 134
O evanghelie pentru flecari și pentru lăudăroși.
(5 august 1842)

1. Abia acum a reușit Mahalaleel să-și deschidă gura și să spună:

2. „O, Lumină eternă a tuturor luminilor, Adevăr suprem, ce profunzime supremă sălășluiește în ordinea Ta, o, Tată preasfânt și preaplin de iubire!

3. O, dacă aș putea înțelege corect tot ce ai spus!

4. Dar, Tată preasfânt, cuvintele Tale nu reușesc să se așeze la fel de ordonat în sufletul meu.

5. Spiritul dă naștere spiritului, sufletul dă naștere sufletului, iar corpul fizic dă naștere corpului!

6. Și toate cele trei corpuri derivă unul din celălalt, susținându-se reciproc.

7. Din totalitatea lucrurilor se naște omul, cu perfecțiunea lui, reprezentând scopul suprem al creației.

8. O, Tată, cât de infinit de mare este înțelepciunea Ta! Nici unul din cuvintele Tale nu este lipsit de conținut și fiecare dintre ele conduce la adevăr și la o plenitudine sublimă.

9. Știu foarte bine acest lucru și înțeleg o bună parte din ceea ce ne-ai spus, dar mai există încă multe aspecte care îmi scapă! Am înțeles fiecare cuvânt în parte, dar nu și ceea ce se ascunde în spatele cuvintelor, semnificația lor profundă pe care ai dorit să ne-o transmiți.

10. Știu prea bine că singurul vinovat pentru acest lucru sunt eu, dar această realizare tristă nu mă ajută cu nimic, căci tot nu pot pătrunde structura interioară a cuvintelor Tale.

11. De aceea, Tată preasfânt și preaplin de iubire, aș dori să Te rog să aprinzi în mintea mea o lumină cât de slabă care să-mi permită să înțeleg mai bine cuvintele Tale atât de sacre, în caz contrar, voi rămâne în același întuneric în care mă zbat la ora actuală.

12. Dar mai presus de toate, facă-se voia Ta! Amin”.

13. Răspunsul lui Abedam nu s-a lăsat așteptat:

14. „Mahalaleel, de ce trebuie să folosești atât de multe cuvinte, când ar fi fost atât de simplu să spui:

15. Tată, sunt orb! Îngăduie-mi să văd!'

16. Această frază scurtă ar fi fost suficientă. De ce trebuie să rostești atât de multe cuvinte goale și să găsești tot felul de pretexte, în loc să îți mărturisești orbirea?

17. Adevăr îți spun: tocmai din cauza acestei tendințe de a vorbi prea mult nu reușești să vezi lumina din spatele cuvintelor Mele.

18. Renunță la flecăreală și spune deschis ce ai de spus. Vei descoperi atunci întregi universuri în fiecare din cuvintele Mele, cu sori luminând plenar toate semnificațiile lor.

19. Te asigur că orice discurs, oricât de nobil ar părea, nu reprezintă altceva decât un fum sacrificial care acoperă inima omului. Dacă inima este învăluită în fum, cum te-ai putea aștepta ca razele strălucitoare ale luminii să pătrundă adânc în ea? Ele nu reușesc decât să aducă o lumină palidă, exterioară, lăsând interiorul ei într-un întuneric deplin.

20. De aceea, renunță la discursurile prea sofisticate, iar inima ta va putea beneficia de suficientă lumină!

21. Întreabă-i pe cei din jur și vei constata că nimeni altcineva nu se plânge de întuneric atunci când vine vorba de Cuvântul Meu. Întreab-o chiar pe această sărmană fată provenită din ținuturile de jos și ea îți va demonstra în puține cuvinte că a descoperit lumina din spatele cuvintelor Mele.

22. Sper însă că mărturia Mea îți este suficientă și că nu pui la îndoială faptul că toți cei prezenți au descoperit lumina strălucitoare din spatele cuvintelor Mele.

23. Dacă vei renunța la discursurile tale savante, vei descoperi la rândul tău această lumină.

24. Spui că ai înțeles că fiecare naștere depinde de celelalte, că cele trei corpuri se susțin reciproc și că omul perfect este scopul suprem al întregii creații. Toate acestea sunt adevărate. Dacă vei mai adăuga și ultimul ingredient care îți lipsește - o doză corectă de iubire pură - vei înțelege rapid aspectele care ți-au rămas încă ascunse ale revelației Mele.

25. Căci cheia cu care orice om poate deschide pe loc orice cameră a Cuvântului Meu este iubirea.

26. Acționează așa cum te-am învățat și nu vei mai fi nevoit de acum înainte să te plângi în cuvinte rafinate de întunericul din spatele cuvintelor Mele.

27. Urmărește să înțelegi ce ți-am spus și acționează în consecință. Amin!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 135 - Procreația în cadrul ordinii divine și în afara acesteia.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.3.2011, 01:14 View PostDownload Post

Capitolul 135
Procreația în cadrul ordinii divine și în afara acesteia.
(9 august 1842)

1. Mahalaleel a ascultat cu inima deschisă această critică pe care i-a adus-o Abedam. Recunoscător, el i-a mulțumit mișcat, după care s-a pregătit să se retragă, dar Abedam a adăugat:

2. „Mahalaleel, adevăr îți spun, nu pleca, căci inima ta nu este încă pe deplin lămurită în această chestiune. În starea în care te afli acum poți cădea încă foarte ușor în capcanele minții. De aceea, îți voi dărui o nouă lumină.

3. Spui că ești de acord cu tot ce ți-am spus ca răspuns la întrebarea ta, dar constat în inima ta că nu ai înțeles de ce spuneam că procreația oarbă, care se petrece împotriva ordinii Mele sacre, reprezintă un păcat, îți voi explica în continuare acest lucru.

4. Tot ceea ce numim suflet umple în stare liberă spațiul infinit, alcătuind un univers (lumea spiritelor) în care locuiesc nenumărate spirite de toate felurile, inclusiv îngerii. Toate acestea sunt gândurile Mele libere, care nu au fost încă fixate. Aceste gânduri reprezintă totodată vasele vii sau purtătorii vieții tuturor ființelor create din Mine.

5. Acum ascultă: dacă doresc să Mă agăț de unul din gândurile Mele, Eu fac acest lucru prin iubirea Mea. Dacă îl fixez astfel, gândul respectiv nu mai poate urca - la fel ca și celelalte - în sferele infinite ale ființei și acțiunii Mele divine, căpătând o formă permanentă în fața Mea. Pentru ca această formă să poată fi înzestrată cu conștiință de sine, ea trebuie să fie însă nu doar prinsă de iubirea Mea, ci penetrată plenar de aceasta.

6. Se naște astfel un prim impuls, o fricțiune între forma respectivă și iubire. Care este consecința naturală a acestui impuls?

7. Simplu: sub presiunea iubirii care o invadează din toate părțile, forma începe să opună rezistență în fața posesivității acesteia.

8. Ori de câte ori o formă perfectă este supusă unei coerciții și unei presiuni, tensiunea cea mai mare se manifestă la nivelul punctului central, care va opune de altfel cea mai mare rezistență.

9. Oriunde există o mare rezistență va exista implicit și o activitate foarte intensă.

10. Știți cu toții, din experiența voastră duală, că orice presiune foarte puternică dă naștere unei anumite inflamări; spre exemplu, dacă frecați două pietre sau două bucăți de lemn, mai devreme sau mai târziu acestea se vor autoaprinde.

11. La fel, dacă unul dintre voi este afectat de altcineva, fie că este vorba de încăpățânarea acestuia sau de o acțiune pe placul vostru, de o veste proastă sau de una bună, în inima voastră se aprinde o anumită flacără.

12. Iată, acesta este punctul central de care vorbeam mai devreme. Orice asemenea inflamație presupune inevitabil o anumită flacără, o strălucire similară cu viața iubirii Mele eterne. Aceasta iluminează forma întemnițată și supusă coerciției iubirii, care este consumată de flacăra născută în inima sa, devenind astfel în întregime vie și conștientă de sine.

13. Dacă voința Mea dorește ca acest gând (fixat în maniera descrisă mai sus) să continue să existe, el devine solid și continuă să se manifeste astfel de-a pururi în fața Mea.

14. Dacă voința Mea nu dorește însă acest lucru, Eu îmi retrag iubirea din forma respectivă, care devine din nou liberă, plutind și ridicându-se în sferele superioare, fără să mai aibă însă o formă vizibilă decât pentru Mine, la fel cum gândurile voastre sunt vizibile numai în mintea voastră. Ea se ridică astfel în sferele infinite ale Divinității Mele.

15. Aceasta este ordinea Mea, din care s-au născut toate lucrurile! Dacă voi procreați în acord cu această ordine din care v-ați născut voi înșivă, fiind - cum s-ar spune - procreați de Mine însumi, puteți spune că ați procreat corect, căci creaturile născute din voi se vor încadra în ordinea căreia îi aparțin Eu însumi.

16. Dacă procreați însă orbește, fără să simțiți nimic, nu putem vorbi de o procreație în acord cu ordinea Mea, ci dimpotrivă, de o distrugere a acestei ordini, căci Eu am creat totul pentru o existență liberă și eternă. Vă opuneți astfel voinței Mele - singura existență reală și fermă a tuturor ființelor create de Mine.

17. O astfel de acțiune, contrară voinței Mele, se traduce prin păcat sau prin moartea ființei procreate de Mine.

18. De aceea, procreația voastră trebuie să se încadreze exclusiv în ordinea Mea.

19. Abia acum ai primit lumina de care aveai nevoie. De aceea, te poți întoarce acum la locul tău. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 136 - Mahalaleel îi mulțumește Domnului pentru lumina primită. Iubirea față de Dumnezeu este mai presus
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.3.2011, 01:27 View PostDownload Post

Capitolul 136
Mahalaleel îi mulțumește Domnului pentru lumina primită.
Iubirea față de Dumnezeu este mai presus de teama de Dumnezeu, iar lacrimile de Bucurie prețuiesc mai mult în fața Domnului decât cele de căință.
(10 august 1842)

1. Abia acum s-au deschis ochii lui Mahalaleel și inima lui s-a umplut de recunoștință. În bucuria lui, el a început să sară literalmente în sus, căci înțelesese în sfârșit semnificația Cuvântului divin.

2. Unii din cei de față au rămas uimiți în fața acestei manifestări de exuberanță, întrebându-se șoptit: „Oare ce l-o fi apucat pe părintele Mahalaleel?

3. Cu siguranță, cuvintele lui Abedam sunt sublime și sfinte, așa cum sunt întotdeauna, dar să reacționezi astfel...

4. Noi suntem mulțumiți că am înțeles cât de cât misterioasa semnificație care se ascunde în spatele cuvintelor sacre rostite de Cel Preaînalt.

5. Cum poate însă cineva să se manifeste atât de exuberant, când ar trebui să se scufunde în praful nimicniciei sale în fața unei grații atât de mari? Este prea greu de înțeles pentru noi. Mai bine să păstrăm respectul sublim pe care îl datorăm Tatălui.

6. Mahalaleel a fost întotdeauna un original cu orice preț. În fond, de ce s-ar comporta acum altfel? - O, vai! Priviți-l pe bătrânul părinte cum sare în sus! Parcă ar fi un ied!”

7. Abedam însă nu numai că a permis manifestarea de bucurie a lui Mahalaleel, dar a revărsat chiar asupra acestuia o strălucire puternică, precum cea a norilor de dimineață atunci când sunt atinși de primele raze ale soarelui care răsare.

8. Văzând acest lucru, cei care căutau nod în papură s-au speriat, convinși că au păcătuit prin observațiile lor.

9. Dar Abedam cel Mare s-a ridicat și le-a spus următoarele cuvinte:

10. „Copii ai regiunii de la miazăzi! De ce tremurați de frică în fața strălucirii pe care o emană cel fericit de grația primită de la Mine?

11. În ce fel a beneficiat inima voastră de pe urma respectului pe care Mi-l purtați, de vreme ce tremură cuprinsă de frică, ca și cum s-ar fi scufundat în noaptea păcatului cel mai cumplit?

12. O, Sărmani nerozi! Ce este mai bine - să te temi sau să te bucuri în fața Mea?

13. Adevăr, adevăr vă spun: cel care stă în fața Mea plin de respect nu este încă pur, căci numai o inimă slabă, ezitantă și impură, care nu a devenit încă una cu voința Mea, se poate teme de Mine, adică de Dumnezeu cel atotputernic și etern.

14. În schimb, inima care L-a recunoscut - în căldura iubirii sale - pe Tatăl preasfânt și preaplin de iubire și iubirea acestuia în Dumnezeu cel atotputernic și etern, numai ea își va pierde orice urmă de teamă în fața Celui pe care trebuie să-L iubească mai presus de orice, manifestându-se exact așa cum face acum Mahalaleel.

15. Ce contează mai mult în fața Mea: o inimă plină de teamă sau una care se bucură mai presus de orice în numele Meu?

16. Adevăr vă spun: deși lacrimile de căință sunt juste și plăcute în fața Divinității Mele, cele de bucurie, care se adresează Tatălui preasfânt și preaplin de iubire, sunt cu mult mai presus, la fel ca și soarele care strălucește deasupra pământului într-o zi strălucitoare.

17. Căci lacrimile de căință înseamnă că omul a devenit conștient de distanța care îl desparte încă de Mine în ceea ce privește iubirea și credința sa, îndemnându-l să se întoarcă din nou la Mine, adică la Tatăl său.

18. În schimb, lacrimile de bucurie sunt dovada supremă a fuziunii sale depline cu Mine, a fiului care se bucură că și-a regăsit Tatăl și a Tatălui care se bucură că și-a regăsit fiul.

19. Deschideți-vă inimile și bucurați-vă la rândul vostru, căci Tatăl a venit la voi și vă îngăduie să vă bucurați de prezența Lui. Nu mai fiți atât de uimiți în fața celui care se bucură în numele Meu, căci v-am spus acum chiar Eu că îl prefer oricând pe cel care se bucură de prezența Mea celui care se teme și se căiește, chiar dacă din motive juste.

20. De aceea, de acum înainte nu ezitați să îl consolați pe cel care se căiește, bucurându-vă însă din toată inima de bucuria celui fericit. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 137 - Recomandarea Domnului de a iubi și de a fi fericiți. Promisiunea zilei marii eliberări și a mântuirii.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.3.2011, 01:38 View PostDownload Post

Capitolul 137
Recomandarea Domnului de a iubi și de a fi fericiți. Promisiunea zilei marii eliberări și a mântuirii. Iubirea ca eliberator de sub jugul trupului și al morții.
(11 august 1842)

1. Emoționați de acest discurs, cei care înainte îi căutaseră nod în papură lui Mahalaleel s-au prosternat în fața Domnului, rugându-se să fie iertați.

2. Dar Abedam le-a cerut să se ridice, întărindu-i în spiritul lor.

3. Toată lumea s-a ridicat atunci de la sol, slăvindu-l pe Tatăl pentru imensa Lui grație.

4. Abedam le-a spus: „Iubirea Mea fie de-a pururi cu voi și în voi! Iubiți-vă unii pe alții și bucurați-vă reciproc de fericirea altuia; ajutați-vă unii pe ceilalți și veți descoperi astfel că sunteți dragii Mei copilași, de care nu pot decât să Mă bucur. Căci ziua marii eliberări s-a apropiat.

5. Dacă Adam ar mai trăi pe pământ de șapte ori anii pe care i-a trăit deja și cei care i-au mai rămas de trăit, el ar vedea cu propriii săi ochi această zi a marii eliberări.

6. De aceea, acționați în conformitate cu voința Mea, pentru ca marea zi să nu vă prindă nepregătiți atunci când va veni.

7. Înainte de marea zi va veni însă marele eveniment. Cei care vor fi primiți în acel moment excepțional vor cunoaște chiar atunci marea eliberare, în schimb, pentru cei care nu vor fi primiți, ziua eliberării va deveni o zi a judecății, mai precis, a judecății prin foc și în focul mâniei Mele.

8. Oamenii vor înțelege atunci ce înseamnă să fii una cu iubirea Mea, și implicit cu înțelepciunea născută din ea.

9. De aceea, bucurați-vă, căci ați aflat acum că va veni ziua când cătușele grele vor fi dezlegate.

10. Ce trebuie să facă omul pentru a deveni stăpânul propriei sale vieți?

11. Nu toți ați aflat răspunsul la această întrebare, și mai ales măsura plenară a acestui răspuns. De aceea, bucurați-vă, căci v-am arătat acum calea iubirii pure, care conduce rapid la această culme a vieții.

12. Unii dintre voi se întreabă: 'Cum pot fi eu stăpânul propriei mele vieți, de vreme ce trebuie să mă comport tot timpul ca un slujitor ascultător?'

13. Dar Eu vă răspund: atât timp cât veți rămâne slujitorii acestei lumi și ai trupului vostru, veți fi obligați să suportați jugul obedienței servile. Dacă veți accepta însă să deveniți slujitorii iubirii Mele, veți fi eliberați de orice alt jug și veți deveni stăpânii perfecți ai vieților voastre. Căci numai iubirea vă poate elibera plenar.

14. Cum să nu poată realiza iubirea acest deziderat, de vreme ce este produsul viu și absolut delicios al propriei voințe?

15. La ce-i mai folosește o poruncă celui care iubește, atât timp cât iubirea cuprinde în sine toate poruncile, fiind stăpâna absolută a oricărei legi?

16. Cum poți sili pe cineva să facă ceva atât timp cât inima sa îl îndeamnă spontan să facă acel lucru?

17. După cum vedeți, iubirea este superioară tuturor poruncilor și tuturor legilor, fiind însăși viața, în mod implicit, cel care o deține devine stăpânul perfect al propriei sale vieți! Spuneți-Mi dacă nu așa stau lucrurile!

18. De vreme ce aceasta este realitatea, bucurați-vă, căci Eu, Tatăl vostru preasfânt, v-am dăruit acum plenitudinea iubirii supreme, care este însăși iubirea Mea, și odată cu aceasta v-am dăruit viața supremă.

19. De aceea, renunțați la această lume și la dorințele trupului, acceptând în schimb calea obedienței și a serviciului adus celor din jur.

20. Căci această cale nu s-a născut din iubirea Mea, ci din înțelepciunea care rezidă în sferele luminoase ale Divinității Mele pentru a vă testa iubirea față de Mine.

21. De aceea, nu mai spuneți: 'Această bucată de pământ îmi aparține mie. Acest copac îmi aparține. Cât despre corpul meu, pot face orice doresc cu el!', căci asemenea afirmații nu fac altceva decât să vă îndepărteze din ce în ce mai tare de iubirea Mea, iar voi veți deveni astfel slujitorii acestei lumi exterioare, și implicit ai morții, de care cu greu vă veți mai putea detașa vreodată. Veți atrage în acest fel asupra acestui pământ un foc divin, care va coborî din ceruri pentru a topi fierul cătușelor pe care vi le-ați pus singuri.

22. De aceea, bucurați-vă, căci ați aflat acum că nu există decât un singur Dumnezeu, un singur Domn, un singur Proprietar al tuturor lucrurilor și un singur Părinte preasfânt, iar voi sunteți cu toții copiii Lui, deci frați și surori între voi, cărora Eu le-am dăruit acest pământ în egală măsură. Ați aflat acum că nu aparțineți acestui pământ, ci Mie, Părintelui vostru, în toată plenitudinea iubirii și grației Mele.

23. Cultivați această cale și iubiți-vă unii pe alții la fel ca pe Mine. În acest fel, de acum înainte vă veți putea bucura de-a pururi de splendoarea fără seamăn a vieții și de fericirea nemărginită pe care o incumbă ea.

24. Iar acum, îl invit pe Jared să vină la Mine, căci am ceva important de discutat cu el. - Haide, Jared, vino la Mine. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 138 - Prin natura sa, omul este atras de-a pururi către Dumnezeu.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.3.2011, 01:45 View PostDownload Post

Capitolul 138
Prin natura sa, omul este atras de-a pururi către Dumnezeu.
Aparenta contradicție care există între infinitatea lui Dumnezeu și persoana finită, limitată, a Domnului Abedam.
(12 august 1842)

1. Auzind chemarea spirituală a lui Abedam, Jared s-a grăbit - tot spiritual - către El, căci, din punct de vedere fizic, el se afla oricum lângă Domnul. În schimb, din punct de vedere spiritual, omul se poate apropia oricât de mult de Mine, căci până și cel mai perfect dintre spirite se află încă la o distanță suficient de mare de Mine, astfel încât, chiar dacă ar continua să se apropie de Mine o eternitate întreagă, el nu ar putea scurta această distanță nici măcar cu lățimea unui fir de păr.

2. Din punct de vedere fizic, această afirmație pare absurdă. Din punct de vedere spiritual nu este însă cazul; situația este ca și cum ai încerca să te apropii cu trupul fizic de limita inexistentă a infinitului. Chiar dacă ai străbate într-o singură clipă spațiile nesfârșite cu viteza fulgerului, - cum te-ai putea apropia de limita inexistentă a infinității?

3. La fel se petrec lucrurile cu cei care urmăresc să se apropie din punct de vedere spiritual de Mine. Deși fiecare spirit creat se poate perfecționa continuu, devenind din ce în ce mai mult la fel ca Mine, el nu va fi niciodată capabil să atingă perfecțiunea Mea absolută, care este nesfârșită în toate dimensiunile ei.

4. În schimb, Eu Mă pot apropia de oricine doresc, ajutându-Mi astfel copiii să se apropie din ce în ce mai mult de Mine.

5. Așa se face că Jared s-a grăbit către Mine după ce a auzit chemarea Mea spirituală.

6. De ce l-am chemat însă pe Jared și în ce constă importanța acestei chemări?

7. Ascultați cu cea mai mare atenție, căci fără această chemare nu veți putea intra vreodată în templul luminii.

8. Când Jared a ajuns într-adevăr lângă Abedam, acesta l-a prins de mână și i-a spus: „Ascultă, mult iubitul Meu Jared, Eu știu foarte bine ce îi înveți tu pe copii despre Mine, și pot să-ți confirm faptul că învățăturile tale adresate lor sunt corecte. Da, i-ai învățat bine, în conformitate cu voința Mea.

9. Știu însă că le-ai spus că ,Dumnezeu este absolut nesfârșit în esența Lui, în iubirea, grația, compasiunea, puterea, permanența ființei Sale, și implicit în bunătatea, justiția și înțelepciunea Lui, și doresc să aflu cum ai putut reconcilia tu în inima ta prezența Mea vizibilă într-o formă umană cu concepția ta despre natura Mea infinită.

10. Căci atât timp cât ceea ce este limitat și finit din punct de vedere spațial nu va putea umple vreodată spațiul infinit - chiar dacă s-ar dilata de-a pururi în toate direcțiile -, cu siguranță și opusul acestei afirmații trebuie să fie adevărat.

11. Ce motiv ar avea atunci spațiul infinit să se contracte, devenind o ființă finită? Și de unde ar putea începe el, de vreme ce nu are nici un fel de limite?

12. Conform învățăturii tale, cam așa s-ar petrece lucrurile. De aceea, doresc să-Mi spui cum se face că Eu, Dumnezeu cel infinit, am devenit un Dumnezeu vizibil în formă pentru tine și pentru ceilalți?

13. Spune-Mi de asemenea în mod conștient dacă acel Dumnezeu infinit este tot una cu Mine.

14. Potrivit învățăturii tale, acest lucru ar fi imposibil, dar iubirea și credința ta îți confirmă totuși acest lucru.

15. Haide, răspunde la întrebarea Mea, căci acest răspuns este de o importanță capitală, de vreme ce esența infinită a lui Dumnezeu este inimaginabilă pentru orice ființă creată, fiind - cum s-ar spune - non-existentă, de unde ar rezulta practic că nu există un Dumnezeu.

16. Pe de altă parte, dacă îl privim pe Dumnezeu ca pe o ființă finită, ar însemna să îi negăm Divinitatea.

17. Haide, deschide-ți inima și explică-ne această contradicție, inclusiv dacă Eu sunt sau nu sunt una cu Dumnezeu”.

18. Auzind această întrebare, Jared, la fel ca și ceilalți de față, au început să se lovească cu pumnii în piept, dar îndoielile au început să le asalteze inimile. După o anumită perioadă de reflecție, Jared a răspuns: „Doamne și Părinte preasfânt! Nici chiar cel mai mare dintre heruvimi nu ar fi capabil să răspundă la această întrebare, dar un lucru tot pot să-ți spun: dacă nu ai fi Dumnezeu cel adevărat nu ai fi putut pune această întrebare, care este, la fel ca și Tine, infinită în toate aspectele ei, inclusiv în ansamblu.

19. Mărturia mea în fața Divinității Tale este chiar inima mea, la fel ca și inimile celorlalți aici de față, căci suntem incapabili să iubim pe altcineva la fel de mult ca pe Tine.

20. În ceea ce mă privește, restul nu prea contează. Priceapă cine o putea cum a fost posibil ca Tu, un Dumnezeu infinit, să Te arăți nouă, celor nevrednici, în forma personală a unui om. Cât despre mine și ceilalți oameni, la fel ca și toate cerurile și universurile, acest lucru va rămâne de-a pururi incomprehensibil.

21. Nu pot însă să nu-Ți mărturisesc că nu mi-ar fi posibil să Te iubesc decât în această formă, căci unde ar putea găsi inima finită a unui om puterea de a-L iubi pe Dumnezeu în toată infinitatea acestuia?

22. De aceea, Te prefer de departe în această formă, decât în infinitatea Ta divină, de neînțeles pentru mine.

23. Atunci când afirm că îl iubesc și mă tem de Dumnezeu, eu îl iubesc și mă tem de El în această formă a Ta, căci pentru un Dumnezeu infinit în esența Sa eu sunt practic inexistent, și El însuși nu are cum să fie un Dumnezeu pentru cineva care nu înseamnă nimic prin comparație cu El.

24. Aceasta este tot ce pot să-Ți răspund în legătură cu acest subiect, în speranța că nu am încălcat cu nimic voia Ta”.

25. Abedam l-a strâns însă la pieptul Său pe Jared și i-a răspuns: „Jared, Mi-ai dat răspunsul perfect, căci chiar așa stau lucrurile.

26. Măsura Divinității Mele nu poate fi alta decât iubirea, iar Eu nu pot fi imaginat prin nici o altă măsură în calitate de Dumnezeu infinit. În ceea ce privește manifestarea Mea spațială infinită, aceasta este supusă timpului, în schimb, din punct de vedere spiritual, ea reprezintă autoritatea absolută a voinței Mele, a iubirii și înțelepciunii Mele. Cât despre forma Mea exterioară, ea este tot una cu forma în care v-am construit pe voi, după chipul și asemănarea Mea.

27. Așadar, dragul Meu Jared, rămâi acolo unde ești și crede-Mă: nimeni nu Mă va putea vedea vreodată într-o formă diferită de cea în care Mă vedeți voi acum, în spiritul vostru! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 139 - Gânditorii super-subtili se îndoiesc de natura duală a lui Dumnezeu. Explicațiile lui Abedam aduc lumina
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.3.2011, 01:49 View PostDownload Post

Capitolul 139
Gânditorii super-subtili se îndoiesc de natura duală a lui Dumnezeu. Explicațiile lui Abedam aduc lumina asupra acestei chestiuni.
(13 august 1842)

1. Mulți s-au bucurat auzind această explicație, inclusiv Jared. Au existat însă și unii care au rămas confuzi auzind că Dumnezeu are două aspecte, unul infinit și altul manifestat în fața lor, în persoană.

2. Aceștia au început să șușotească. Unul dintre ei i-a șoptit altuia: „Eu nu cred că infinitul se poate restrânge, devenind finit, mai mult decât poate umple finitul spațiul infinit”.

3. Cel de-al doilea i-a răspuns: „Ar rezulta că există doi Dumnezei, unul finit, un așa-zis Dumnezeu personal, și altul infinit, fără o formă substanțială”.

4. Un al treilea a adăugat: „Iată ce cred eu: de vreme ce trebuie în mod necesar să ni-L imaginăm pe Dumnezeu ca fiind perfect și infinit în toate privințele, El nu poate fi decât Unul singur, căci o personalitate finită implică în mod automat anumite limitări. Cum ar putea fi acestea reconciliate cu perfecțiunea infinită?”

5. În sfârșit, un al patrulea a spus: „Oricât mi-aș răsuci mintea, nu pot să consider spațiul infinit, și respectiv eternitatea, ca fiind non-existente.

6. Chiar dacă ar fi să limităm spațiul între niște ziduri, spiritul meu va străpunge curând aceste ziduri, nevăzând altceva în fața ochilor decât o continuare a spațiului infinit în toate direcțiile.

7. Oricâte ziduri aș pune eu în calea spațiului infinit, este evident că nu am cum să-l limitez! Este imposibil!

8. Spiritul meu va penetra de fiecare dată zidurile în care aș încerca să închid spațiul, și astfel lucrurile ar continua la infinit!

9. Apare atunci întrebarea firească: este acest spațiu etern și infinit însăși esența lui Dumnezeu, sau este el umplut de aceasta?

10. Este firesc să ne punem atunci întrebarea ce înseamnă Dumnezeu în forma Lui personificată.

11. Căci între finit și infinit nu poate exista decât o singură corelație, și anume dizolvarea finitului în infinit.

12. În acest caz, nu putem vorbi de un Dumnezeu al nostru, de vreme ce noi nu însemnăm nimic în fața Lui!

13. Pe de altă parte, dacă Dumnezeu este o persoană, la fel ca și noi, fiind în același timp etern și continuând să lucreze în spațiul infinit prin puterea Lui nemărginită, apare o altă întrebare: poate umple acest Dumnezeu personal întreaga infinitate a spațiului cu forța Lui?

14. Personal, acest lucru mi se pare de-a dreptul imposibil, căci infinitul nu va putea fi umplut vreodată.

15. Dacă totuși Dumnezeu este o persoană, se mai poate pune și o altă întrebare, respectiv: dacă nu cumva în profunzimile insondabile ale spațiului infinit mai există o altă Divinitate atotputernică, apoi o a treia, o a patra, și așa mai departe, la infinit...”.

16. Auzind aceste cugetări, cei din jur au început să se bată din nou cu pumnii în piept, lamentându-se: „Tribihal, Tribihal, ce ai spus?

17. Dacă așa ar sta lucrurile, ce conflict ar provoca toți acești Dumnezei dacă s-ar ciocni unii de alții cu forța lor imensă, chiar dacă în profunzimile spațiilor infinite!”

18. De data aceasta, Abedam s-a ridicat, i-a chemat la El pe acești cugetători și le-a spus: „O, nebunilor, ce prostii o să mai inventați? Adevăr vă spun: sper să nu mai repetați vreodată asemenea lucruri aberante!

19. Pentru a vă smulge din această visare prostească, M-am decis să vă ofer o nouă lumină inimilor voastre întunecate. De aceea, ascultați-Mă: ceea ce voi numiți spațiul infinit nu este altceva decât Spiritul Voinței Mele, care a creat dintotdeauna acest spațiu infinit, umplându-l cu ființe de toate felurile. Acest Spirit are un punct central în care este focalizată întreaga sa putere infinită, iar acest centru de forță al Spiritului Divin este Iubirea, care este însăși viața acestui Spirit. Iar Eu sunt și am fost din eternitate această Iubire.

20. Deși Spiritul lui Dumnezeu se poate manifesta activ pretutindeni, el nu se poate manifesta în calitate de persoană fără iubire. Când Dumnezeu se manifestă totuși în persoană, în fața unor ființe finite, așa cum sunteți voi, El o face prin intermediul iubirii Sale, care reprezintă însăși esența Sa și punctul central al întregii puteri a Spiritului Său infinit.

21. Iată, aceasta este adevărata esență a lui Dumnezeu, și ea nu poate fi pătrunsă vreodată cu intelectul, ci numai cu inima.

22. Urmăriți să înțelegeți acest lucru în inimile voastre, și vă asigur că războiul dintre divinității va dispărea rapid din creierele voastre încinse! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Crestinism
   -> Biblioteca - Creștinism, Jakob Lorber - "Scribul lui Dumnezeu"
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 14 of 29  [ 281 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2, 3 ... 13, 14, 15 ... 27, 28, 29  Next
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !