Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 19.9.2018, 04:00
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Taina dezvaluita a celor trei zile petrecute de Iisus la templu


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2, 3, 4  Next
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 9
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 05:29 View PostDownload Post

Capitolul 9
Făgăduiala făcută de copilul Iisus judecătorului roman și mânia Preotului Superior.
Cum poate în realitate omul însuși să devină cuvântul cel viu al lui DUMNEZEU și astfel să ajungă a fi una chiar cu DUMNEZEU.
Combaterea argumentelor Preotului Superior de către copilul Iisus cu ajutorul catehismului popular.

Eu însă am privit cu prietenie la judecătorul roman și apoi am spus: Tu, deși ești un păgân, cu toate acestea ești un om drept și ai un suflet bun, care îți permite să înțelegi ceea ce este adevărat; trebuie să știi că atunci când va veni adevărata împărăție a lui DUMNEZEU pe pământ, tu și toată familia ta veți fi primiți în ea, și nu veți mai vedea niciodată moartea, în veci!

Judecătorul a spus: Cum poți tu să-mi faci mie o asemenea făgăduială?

Eu am spus: Nimic mai simplu! Căci, așa cum am arătat, Eu susțin că-l cunosc foarte bine pe acel copil-minune și sunt cel mai apropiat prieten al său. De aceea atunci când voi ajunge la El n-am să te uit, iar El te va binecuvânta, și binecuvântarea Lui nu va rămâne pentru tine fără urmări!.

La aceste cuvinte Preotul Superior s-a ridicat mânios și a spus: Este băiatul acela cumva un DUMNEZEU, ca să poată el binecuvânta, ca și cum ar fi el însuși DUMNEZEU? Oare tu nu știi că numai DUMNEZEU poate binecuvânta și înaltul Preot, după legământul făcut lui de către DUMNEZEU, de trei ori pe an?! Cum poți spune despre acel băiat, că poate binecuvânta un om, ba chiar toată casa sa?! Ce dascăli sunt prin părțile voastre, de vorbesc asemenea absurdități în fața școlarilor?

Eu am grăit: Mai întâi nu trebuie să uitați că voi ne-ați trimis asemenea dascăli, și dacă ei vorbesc absurdități, vina lor se întoarce atunci împotriva voastră, o absurditate produce o altă absurditate! Dar dacă este o absurditate ceea ce am spus despre copilul-minune, anume că el binecuvântează, pe oamenii care merită această și care-i sunt prieteni adevărați, atunci voi de ce predicați ca părinții să-și binecuvânteze copiii și copiii să-și binecuvânteze părinții?

Voi știți că Noe nu a fost un DUMNEZEU, dar totuși a binecuvântat cu foarte bune rezultate pe cei doi fii ai săi, care i-au acoperit rușinea! Tot așa și bătrânul orb Isaac n-a fost DUMNEZEU, când l-a binecuvântat pe Iacob și i-a adăugat numele de Israel, ceea ce înseamnă: din tine să purceadă poporul lui DUMNEZEU! A rămas oare această binecuvântare a sa fără rezultat?!

Iar tu care spui și întrebi, în înfumurarea ta de slujitor al Templului, dacă acel băiat este una cu DUMNEZEU, ce zici, dacă-ți răspund: da, este, ba chiar mai degrabă merită să-ți amintești ceea ce este scris de voi: Domnul DUMNEZEU Savaot a vorbit dumnezeilor Lui (de fapt FIILOR Lui care erau UNA (pe deplin UNIȚI (FUZIONAȚI)) cu EL)! Așa că dacă voi sunteți dumnezei (în realitate această înseamnă FIII lui DUMNEZEU care sunt ÎNDUMNEZEIȚI, de ce atunci nu ar fi și acel băiat dotat cu o mulțime de calități dumnezeiești, mai ales că El se trage direct din David?!

Să nu uitați însă că cine aude cuvântul lui DUMNEZEU și ascultă totdeauna de el, în acela sălășluiește mereu viu și puternic cuvântul lui DUMNEZEU și astfel el devine, oricine ar fi el, în întreaga sa ființă, cuvântul lui DUMNEZEU, și atunci mintea și sufletul lui sunt inspirate și hrănite din DUMNEZEU!

Și, acolo unde se petrec cu adevărat asemenea lucruri, cine mai poate spune că întreaga ființă a acelui om nu este UNA (unită intim, FUZIONATĂ) cu DUMNEZEU? Și dacă atunci un om este pătruns în totalitate în ființa sa de Cuvântul cel viu al lui DUMNEZEU, de Mintea și Sufletul lui DUMNEZEU, atunci el fiind UNA cu DUMNEZEU nu, este chiar și el un FIU al lui DUMNEZEU, rămânând astfel un purtător al Dumnezeirii pe unde trece, așa încât să poată fi considerat Trimisul lui DUMNEZEU? Fiind UNA cu DUMNEZEU un asemenea om ÎNDUMNEZEIT devine astfel un FIU IUBIT al lui DUMNEZEU.

Preotul Superior a spus: Ceea ce spui tu aici este nu numai o absurditate ci și o mare blasfemie. Numai un nebun poate spune așa ceva! Pentru mine toate acestea sunt o vorbărie fără sens, de care un om cu mintea la cap nu poate decât să râdă! - Și zicând aceasta Preotul Superior a râs cu poftă.

Atunci Eu am spus: Ce numești tu de fapt absurditate? Dacă aceasta este o absurditate, atunci voi toți, preoți, înțelepți și învățați, creați și răspândiți așa ceva, și o să vă dovedesc imediat aceasta cât se poate de clar!

Preotul Superior a spus: Cum poți tu, porcar obraznic din Galileea, să ne dovedești nouă ceva?

Eu am spus: Aduceți-mi imediat aici catehismul popular!

Preotul Superior a întrebat: și ce vrei să faci cu el?

Eu am zis: Asta vei vedea! Deocamdată aduceți-Mi cartea!

Mi-a fost adusă cartea și apoi Preotul Superior a spus: Iat-o! Să vedem acum ce vei face cu ea?

Eu am spus: Vei vedea imediat! - Am deschis apoi cartea și am rugat pe judecătorul roman să citească cu voce tare pasajul indicat de Mine. El a făcut aceasta cu o bucurie vizibilă.

(Judecătorul roman a citit:) Cine aude cuvântul lui DUMNEZEU și îl urmează întru totul, aceia are atunci în sine (în FIINȚA SA) cuvântul cel viu al lui DUMNEZEU și prin aceasta a devenit el însuși, în întreaga sa ființă, cuvântul cel viu al Domnului, prin urmare, atunci, mintea (conștiința) să este hrănită și inspirată de la DUMNEZEU! Și, acolo unde se petrec cu adevărat asemenea lucruri, cine mai poate spune, că omul respectiv nu este în întregime din DUMNEZEU? Și dacă atunci un om este pătruns în întregime în ființa sa de cuvântul cel viu al lui DUMNEZEU, de Mintea (Conștiința) lui DUMNEZEU, atunci nu devine chiar el un Fiu al lui DUMNEZEU, fiind totdeauna un purtător al Dumnezeirii pe unde trece, așa încât el poate să fie considerat UNA cu DUMNEZEU?!

Judecătorul roman a spus apoi: Da, iată că acestea sunt chiar vorbele pe care cu puțin timp mai înainte respectabilul preot le-a declarat absurdități care sunt rostite de un porcar! După cum văd, această poveste începe să devină veselă! Chiar sunt curios acum să aflu, ce poate să iasă de-aici!
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 10
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 05:35 View PostDownload Post

Capitolul 10
Încercarea nereușită a unui cărturar și a unui bătrân de a justifica și de a face credibile afirmațiile Preotului Superior.
Amânarea discuției pentru ziua următoare.
Copilul Iisus și Simon sunt invitați la han, ca oaspeți ai judecătorului roman.

Auzind acestea Preotul Superior s-a supărat foarte tare.

Eu însă am spus: Ei bine, domnule superior al Templului, iată că acum v-am oferit dovada că, dacă tocmai ceea ce am susținut eu este o aberație - dar v-ați putut convinge cu toții că nu este - chiar voi sunteți cei care o alimentați și o răspândiți?! Dacă eu am spus cumva un neadevăr, poți să dispui să-mi pună lacăt la gură pentru îndrăzneala mea! Dar va fi foarte greu să faci acest lucru, fără să fii obligat să declari aberații ceea ce se află scris în catehismul nostru popular! Eu aș vrea acum să aud chiar de la tine motivul pentru care ai făcut acest lucru! Eu am spus ceea ce am avut de spus, acum este rândul tău ca să-mi răspunzi!

Preotul Superior avea o mină ridicolă și el era foarte jenat că să mai poată da un răspuns.

S-a ridicat însă imediat un alt cărturar și a spus: Înalt prea cinstită Domnia sa a vrut să te pună la încercare, pentru a vedea cât de bine cunoști catehismul popular, pe care tu te-ai priceput atât de bine să-l folosești pentru a-ți susține cauza ta! Hai să lăsăm această controversă acum și să vorbim mai bine amândoi despre cu totul altceva! Căci în cazul unor asemenea discuții în contradictoriu nu ieșim niciodată la capăt!

Eu am spus: Ia te uită ce deștept ai vrea tu să fii, dacă ai putea! Tu ai vrea cumva acum să-l ajuți pe preot să iasă din cloaca în care singur s-a vârât până peste cap; dar iată că nu se mai poate! Eu îmi dau foarte bine seama, că el nu-mi poate indica motivul pentru care el a numit aberație ceea ce am susținut eu și ceea ce el în calitate de Preot Superior ar fi trebuit de mult să știe, printre cei dintâi, și anume că toate aceste lucruri sunt scrise în catehism pentru oricine vrea să le citească; dar pentru că el nu le-a cunoscut, le-a numit aberații, și asta în condițiile în care el este Preot Superior, cărturar și bătrân al Templului!

Ceea ce ar trebui să dea oricui de gândit este situația în sine și anume, cum poate cineva în zilele noastre să ajungă să fie Preot Superior, fără să fie pătruns de Mintea (Conștiința) lui DUMNEZEU și fără să cunoască așa cum trebuie cuvântul lui DUMNEZEU! Nu este în această privință poruncă și în același timp datină, ca orice Preot Superior, care se află pe scaunul lui Moise și al lui Aaron, să cunoască foarte bine Scriptură în toate amănuntele ei, ca să poată lămuri prompt, așa cum se cuvine, pe oricine are vreo neînțelegere sau îndoială?!

Ce lămuriri și explicații poate însă să dea acest Preot Superior, care nu cunoaște nici măcar varianta prescurtată a catehismului popular, făcându-se astfel de râs și supărând pe un evreu adevărat și zelos, când datorită neștiinței sale totale numește aberație ceea ce orice copil evreu are datoria să afle citind catehismul, căci altfel nici un meșter cinstit nu-l acceptă ca ucenic în atelierul său!

Atunci un alt bătrân m-a apostrofat să fiu mai atent la cine este și ce este un Preot Superior.

Eu însă am spus: Atâta vreme cât spun doar adevărul curat, pot să jignesc pe vreun om adevărat?! Spuneți voi singuri dacă ceea ce eu vorbesc aici nu se află scris în cartea lui Moise, și dacă lucrurile nu se prezintă așa cum sunt ele în realitate. Din păcate, trebuie să recunoașteți că astăzi nu înzestrarea spirituală, ci averea acumulată primează în numirea unui om într-un post de conducere, unde de obicei, el devine în urma acestei avansări mai sărac spiritual, dar mai bogat material. Acum spuneți-mi singuri, dacă aceasta este cumva drept în fața lui DUMNEZEU?

Este de la sine înțeles că în asemenea condiții este greu de aflat o informație despre sosirea făgăduitului Mesia, de la cei care ar trebui să știe câte ceva, dacă tocmai aceștia sunt prea puțini cunoscători ai Scripturii sau chiar nu știu nimic despre existența unei scrieri emanate din Duhul Sfânt prin Moise sau prin alți profeți, dar care, cu toate acestea, stau cu mare emfază în scaunul lui Moise sau al altor profeți! Ei știu prea puțin sau nimic despre DUMNEZEU și despre cuvintele Sale și încă mai puțin despre cuvântul cel viu al lui Iehova (DUMNEZEU) în om, prin care acesta poate deveni el însuși un Fiu al lui DUMNEZEU, după cum susțin foarte clar principiile pe care chiar ei le-au elaborat pentru instruirea poporului! - Ce spui tu, judecătorule roman, ca păgân, despre astfel de lucruri și situații?

Judecătorul a spus: Eu nu pot decât să-ți dau dreptate în toate. Aici, între aceste ziduri și în această sală închisă tu poți vorbi orice dorești, dar ia aminte că în fața poporului n-ar fi cuviincios, ba chiar ar fi rău și eu sper că nu vei face așa ceva pentru că ești mult prea înțelept și îți dai seama ce urmări nefaste ar avea pentru zilele noastre toate acestea! Dar acum consider că este cazul să ne oprim și să mergem la cină! Tu și Simon sunteți astăzi și mâine oaspeții mei! Și spunând aceasta, judecătorul suspendă astfel discuția, amânând-o pentru ziua următoare.

În apropierea Templului era un han mare și acolo am servit cu toții o cină zdravănă, după care ne-am dus la culcare.

Acest han aparținea însă Templului și era întreținut de slujitori ai Templului.

Călătorii care rămâneau aici erau taxați, ca și cum ar fi rămas chiar în Templu. Adică se putea rămâne și la Templu, dar trebuia plătit dublu și nu primeai altceva decât pâine și apă.

Deci, când se spune că am rămas trei zile la Templu, trebuie luat în considerație și acest han al Templului.

Noi trei am dus-o bine la han și acolo fiecare dintre noi a putut dormi liniștiți.
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 11
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 07:13 View PostDownload Post

Capitolul 11
Consfătuirea secretă din timpul nopții

Dar domnii de la Templu n-au avut o noapte la fel de liniștită, căci Eu am considerat că asemenea soi de oameni plini de ei și dornici de mărire trebuie să fie speriați pentru a se îndrepta. Preotul Superior n-a putut să doarmă de răutate, supărare și teamă, căci îl deranja cumplit faptul că judecătorul roman mă luase împreună cu el ca pe un oaspete de seamă. Și de aceea el și-a pus imediat iscoadele pe urmele mele, să afle ce discutăm, numai că noi atunci n-am vorbit nimic.

În schimb membrii Templului au pălăvrăgit din plin și s-au consultat, cum ar putea în ziua următoare să mă prindă în capcană cu întrebările lor și să mă zăpăcească. Doar tânărul levit, care era pe punctul de a deveni fariseu și șef al unei sinagogi, care făcuse numeroase călătorii ca misionar, cu care ocazie văzuse și aflase multe, spuse celor adunați de-a dreptul în față:

Voi toți câți sunteți aici n-o s-o scoateți la capăt cu acest băiat! În Nazaret eu am auzit multe minuni referitoare la felul lui de a vorbi, și am aflat că până acum nu există nici un învățat care să fi câștigat înaintea lui! Vă spun deschis: cuvântul acestui băiat și puterea inexplicabilă a prietenului său sunt destul de mari, încât eu cred că poate să subjuge întreaga lume! Iar noi ne-am cam bătut singuri cuie-n talpă cu acest băiat, pe care acum n-o să le putem scoate fără a lăsa urme!

Dacă vreți să mă ascultați, părerea mea ar fi următoarea: să-l lăsăm să rămână cu convingerea lui, cum că acel băiat-minune ar putea fi sau ar putea să devină făgăduitul Mesia, pentru că, dacă privim așa cum trebuie, să recunoaștem totuși că prezicerile profeților trimit la el și la vremurile noastre!

Dacă o să-l tot contrazicem, nu vom ajunge prea departe, iar a-l supăra cu o amenințare mi se pare și mai puțin indicat, căci el cunoaște totul foarte precis, și chiar cele mai ascunse secrete ale noastre de la Templu nu par să-i fie deloc străine!

Ar fi pentru noi chiar foarte rău dacă va începe să dezvăluie secretele noastre mai deosebite lui Simon - care pare să-i fie foarte devotat - sau judecătorului roman. De aceea eu cred că ar fi mai înțelept să-l lăsăm să rămână cu părerea lui, ba chiar să i-o întărim, decât să încercăm să-i abatem de la ea.

În fond, ce ne afectează pe noi, care am aruncat de mult timp în marea uitării asemenea probleme de credință aflate în cărți, dacă există sau nu un Mesia?! Este mai bine să fim abili, să trăim și să profităm pe seama mulțimii celor proști și orbi, decât să urmărim să facem uz de o putere, pe care de fapt nu o avem, să ne umplem de griji, de care nu avem nevoie, sau de o teamă care apoi o să ne macine! Chiar ieri am acționat greșit, apărând plini de o înfumurare rigidă în fața romanului, iar întâmplarea cu Zaharia ne-a pus într-o mare încurcătură! Căci cu păgânii nu este deloc de glumit! Așa că mâine este suficient să ne purtăm lipsiți de blândețe cu băiatul, ca să ajungem să fierbem cu toții în oală romană!

Așa că trebuie să fim cât mai atenți și șireti ca vulpile, căci este necesar să încercăm să dregem greșelile de ieri, și procedând astfel pariez că romanul va trece cu vederea povestea cu Zaharia, pe care altfel o va folosi ca pe o armă ascuțită împotriva noastră! - Ce părere aveți de sfaturile mele? -

Superiorul sinagogii, cel veșnic treaz a spus: Da, da, sunt absolut de acord cu tine, așa ar trebui să facem! Trebuie deci să lăsăm băiatul să vorbească și să-i răspundem, pentru că și-a cumpărat acest drept, și acum n-avem ce face! Dar sunt de părere că pentru mâine să alcătuim - dintre noi un alt colegiu, care să-i fie mai favorabil în discuții decât i-am fost noi ieri! - Ce părere aveți?

Vorbitorul cel tânăr a spus: Nu sunt de aceeași părere! Un alt colegiu ar trebui să fie informat, pentru a înțelege corect cine se află de fapt în fața lor. Noi, însă, îl cunoaștem acum pe băiat și știm ce vrea, așa că vom putea conversa ușor cu el. Un alt colegiu ar sta mâine ca vițelul la poartă nouă și nu ar fi în stare să-i facă față, oricât l-am informa noi.

Apoi mai este ceva foarte important, ce trebuie luat în considerație, anume: putem noi ști, dacă băiatul nu se încăpățânează să discute tocmai cu noi? S-ar putea atunci să fim chemați de Simeon și de judecătorul roman, să facem față întrebărilor acestui băiat îngrozitor de viclean și abia în asemenea caz ne-am trăda față de roman, că în lupta noastră cu băiatul am ales calea cea mai scurtă!

Eu nu vreau și nu pot susține, că părerea însă este cea mai justă, dar este totuși sigur că ne putem aștepta la așa ceva, și cred că nimeni dintre noi nu dorește acest lucru!

Superiorul sinagogii a spus: Sunt absolut de acord cu tine și ne vom orienta chiar după sfatul tău cel bun; dar tu ce crezi, fiul meu, despre acest băiat îngrozitor de viclean?

Să-ți vină să înnebunești! Noi, demnitarii superiori din întreaga țară a iudeilor să fim nevoiți să ne lăsăm mânați de la spate de un porcar din Galileea! Să trebuiască să tremurăm în fața unui asemenea vierme ieșit din praful uliței și să facem tot posibilul, ca să scăpăm de el într-un mod onorabil. Nu, nu, așa ceva nu s-a mai întâmplat de când a fost făcută omenirea!

Deci, spune-mi, te rog, tu ce crezi despre băiat? Cum și de unde a putut acest băiat de 12 ani să-și însușească atât de deplin știința?

Tânărul vorbitor a spus: Iubitul meu stăpân și protector, după Mai-marele Preot cel mai important! Așa ceva nu este o noutate în Galileea! Toți în Galileea fac comerț și vin astfel în contact cu toate țările lumii, având astfel mii de experiențe de toate felurile, ei învață limbi străine și sunt în relații cu grecii, cu armenii, cu egiptenii și cu o mulțime de alte popoare. Este, deci, ușor de înțeles, că în orașele, târgurile și satele Galileii întâlnești adeseori copii cu o minte pătrunzătoare, care îi uimește pe mulți dintre oamenii din Ierusalim care vin cu treburi pe-acolo.

După cum se știe, și eu sunt născut în apropiere de Nazaret și la vârsta de doisprezece ani cunoșteam Sfânta Scriptură mai bine decât acum, când am mai uitat câte ceva, plus o mulțime de alte scrieri și învățături. Atunci, de ce nu ar fi la fel și acest băiat cu bucle blonde?! Pe mine să știți că nu mă uimește îndrăzneala lui, deși inteligența este atât de pătrunzătoare.

Superiorul spuse mai departe: Da, și eu cred că pentru un băiat talentat și instruit din timp nu este ceva cu totul deosebit, dar oare cum ajung oamenii aceștia în posesia scrierii sfinte, care este păstrată în sanctuarul Templului, și care nu poate fi citită decât de superiorul sinagogii, de înalți preoți și de cărturari?

Tânărul vorbitor a spus: Prea-bunule stăpân, acest lucru nu mai este adevărat încă de când romanii au cucerit imperiul nostru! Toate bunurile Templului și toate cărțile sale au fost prezentate cuceritorului. Trei ani la rând s-au făcut copiile cele mai fidele de pe tot ce există aici.

Iar acum există la romani și la greci o mulțime de asemenea copii în toate limbile, astfel că pentru câțiva arginți oricine își poate procura o copie, în orice limbă dorește. Așa stând lucrurile, de ce n-ar fi posibil să descoperi într-un băiat talentat din Galileea un adevărat cărturar non plus ultra?

Superiorul a spus: Îmi vii cu citate romane, când știi că sunt adversar de moarte a tot ceea ce este roman! - Ce înseamnă non plus ultra?

Tânărul vorbitor a spus: Prea-bunule stăpân, eu, ca locuitor al Galileii, cunosc pe lângă limba ebraică și pe cea a grecilor, și pe cea a românilor, deci înțeleg vorbele din Siria, Chaldeea, Armenia, Persia, ca și araba veche, pe care trebuie s-o cunoști ca emisar - de aceea, uneori, în cursul vorbirii, îmi vin pe limbă cuvinte străine!

Expresia non plus ultra este folosită printre noi, iudeii, datorită laconicității sale, pentru că altfel ne vine destul de greu să folosim expresia ebraică, care este lungă și plictisitoare. Ea ar însemna cam așa: acest băiat este un foarte bun cunoscător al Scripturii și nu poate fi întrecut de nimeni.

Superiorul a spus: Bine, bine, nu face nimic; din motive ușor de înțeles, eu nu sunt un prieten al românilor, deci nici al limbii lor; dar să lăsăm asta; spune-mi acum ce știi despre acel băiat-minune din Nazaret, pe al cărui tată îl cunosc, ca și pe mama sa!

Tânărul vorbitor a spus: Da, prea-bunule stăpân, aceasta este o problemă foarte delicată! Cred că l-am văzut acum câțiva ani în tovărășia mai multor copii, care semănau între ei de parcă erau gemeni.
Mi s-a spus atunci câte ceva despre ei, dar copiii se zbenguiau veseli și vioi, așa că mi-a fost greu să rețin pe vreunul dintre ei în centrul atenției mele. Pot spune, deci, că l-am văzut și totuși nu l-am văzut!

Băiatul, care ne dă nouă acum de furcă, a fost precis în grupul acela și era însoțit de un altul care-i semăna leit, dar - după cum îmi aduc acum aminte - avea o mină mult mai serioasă, și nu sărea la fel de vesel ca ceilalți. Părea că cei doi ar fi fost mai degrabă stăpâni peste ceilalți, deoarece ceilalți copii păreau să acționeze după dorința acestora.

Ce joc jucau atunci acei copii n-am putut să înțeleg, deoarece nu mai văzusem până atunci ceva asemănător. Oricum, jocul nu părea să se desfășoare la întâmplare, deoarece, dacă îi urmăreai mai mult timp, nu putea să-ți scape o anumită ordine. Dar ce semnificație avea nu a putut explica nimeni din cei prezenți. Mi s-a spus doar că băieții se jucau adeseori în acest fel, necunoscut până atunci în Nazaret; dar nimeni nu a înțeles ce însemnă, de fapt, acest joc.

Aceasta ar fi cam tot ce pot spune din proprie experiență despre acel băiat. Însă am auzit povestindu-se despre el lucruri extraordinare, aproape incredibile! Ca să povestesc tot mi-ar trebui cel puțin zece zile, de aceea voi spune doar câte ceva:

Toate elementele naturii ascultă de acest băiat, mai bine zis de băiatul acela; chiar soarele, luna și stelele se supun voinței lui; este destul ca el să vrea, ca soarele și luna să nu mai lumineze! Și dacă apoi spune cu seriozitate soarelui sau lunii: luminați mai departe, lumina lor reapare imediat.

Printr-un singur cuvânt el poate face pe un orb din naștere să vadă la fel de bine ca o pisică ce-și caută prada într-o noapte întunecoasă.

Pe un băiat, care zăcea mort, deoarece în timp ce se juca s-a urcat plin de îndrăzneală pe un acoperiș, de unde a căzut, făcându-se zob, l-a readus la viață doar prin cuvântul său, astfel că băiatul respectiv și-a revenit, fiind apoi sănătos tun și vesel, de parcă n-ar fi pățit nimic. Bineînțeles că băiatul-minune l-a dojenit serios pe cel înviat din morți, pe viitor să nu mai fie așa de neastâmpărat și neascultător, că n-o să-l mai ajute.

Se vorbește mai ales de minuni, de moralitate și despre cea mai înțeleaptă elocință care vine din partea acestui băiat. Doar un singur lucru pare puțin ciudat: el nu roagă niciodată pe nimeni pentru ceva, iar dacă cineva îi dă ceva, el nu mulțumește niciodată. Este întotdeauna foarte serios și adesea este văzut rugându-se, uneori plângând în timp ce se roagă pe tăcute, dar niciodată nu a fost văzut râzând!
Acestea ar fi, pe scurt, lucrurile mai deosebite pe care le-am aflat despre acel copil-minune. Mai mult nu cunosc; cum și prin ce mijloace reușește el să facă toate aceste minuni depășește puterea mea de înțelegere și știința mea. Aceste lucruri puteți să le explicați voi, cei mai bătrâni și mai înțelepți conducători ai Templului, eu am spus ce aveam de spus!

Preotul Superior a spus: Cu ce alte mijloace decât cele diavolești?! Căci DUMNEZEU nu face niciodată minuni prin intermediul unor copii și băieți oarecare, ci doar foarte rar și prin oameni copți la minte, pioși și devotați lui, cum suntem noi! Dacă la Nazaret un băiat de doisprezece ani poate face asemenea lucruri, este clar că diavolul și-a vârât coada! - Aceasta este părerea mea, iar dacă cineva poate da o explicație mai bună, să se ridice și să vorbească!

Un bătrân s-a ridicat și a spus: După părerea mea, acorzi prea multă putere diavolului! Între noi fie spus, diavolul (Belzebut) este doar un personaj alegoric, care întruchipează tot ceea ce este rău și stricat, datorită pervertirii sufletului omenesc.

Că apoi, prin acțiunea concertată a unui grup de oameni, ce sfidează bunele noastre legi, apare câte un așa-zis Belzebut, care împiedică manifestarea a tot ceea ce este bun, este un lucru arhicunoscut! Căci un astfel de spirit al răului este un fel de epidemie de ciumă morală, care otrăvește continuu inimile oamenilor ce trăiesc într-o asemenea societate, până nu mai rămâne aproape nimic bun în ei.
Dar nici în acest caz nu-i vorba de un spirit al răului, întruchipat de Belzebut, ci de educația greșită și dăunătoare a copiilor încă din leagăn. Acești oameni n-au idee de existența lui DUMNEZEU cel Atotputernic și înțelept, chiar și în alte probleme, de știință și cunoaștere, sunt cu mult în urma popoarelor civilizate, ceea ce face să fie ușor cuceriți de alții.

Dacă ne gândim acum la instruirea extraordinară a băiatului în discuție, la părinții lui, foarte pioși și instruiți - pe care îi cunoaștem destul de bine - și dacă ținem seama de Spiritul lui de binefacere, n-aș putea - eu, cel puțin - nici în cele mai negre coșmaruri ale mele, să-mi închipui și să susțin că un asemenea băiat s-ar afla în legătură cu mai-marele diavolilor, care n-ar permite niciodată să încolțească în cineva cel mai mic gând luminos!

Sau, poate, considerați că prin Spiritul răului se poate realiza și un lucru bun? Eu, cel puțin, n-am auzit până acum de așa ceva! Sau, poate, cunoaște careva dintre voi fapte bune și demne de laudă făcute de oameni răi? Sau că prin mijloacele cele mai rele și mai condamnabile se poate realiza ceva cu adevărat bun?

Prin urmare, dacă acest copil-minune, prin puterea pe care o are - chiar dacă ea este de neînțeles pentru noi, poate să facă fapte benefice, nobile și mărețe, cu urmări dintre cele mai bune, cum ar putea el atunci să se servească de mijloacele rele? La această situație vă rog să-mi dați o explicație plauzibilă!

Mai mulți dintre bătrânii și cărturarii prezenți au fost atunci de acord cu vorbitorul - numai Preotul Superior și cei câțiva susținători ai lui nu. Și la scurt timp după aceea Preotul Superior s-a ridicat, adresându-se apărătorului băiatului:

(Preotul Superior a spus): Vezi, din cuvântarea ta reiese că tu negi atât personalitatea lui Belzebut, cât și personalitatea diavolilor ce-i stau în subordine! Dacă ceea ce susții tu este adevărat, atunci explică-mi și mie, cine s-a luptat pe muntele Horeb trei zile la rând cu arhanghelul Mihail pentru corpul lui Moise, obținând chiar victoria!

Cine a fost acea făptură care a îndrăznit să se înfățișeze în fața tronului lui DUMNEZEU, cerând permisiunea de a-l tenta și a-l pune la încercare pe părintele Iov? Cine a fost șarpele tentator al Evei? Cine este duhul cel rău al lui Saul, care a alungat pe copilul David cu cântecul lui din harfă? Mai există de asemenea o mulțime de date în Scriptură, în special la Daniel, care pomenesc adeseori de marele dragon și de târfa cea mare a Babilonului! Tu, care ești un mare înțelept, cum îți explici toate acestea?

Bătrânul cărturar cel înțelept de mai înainte a spus: Pentru mine ar fi foarte ușor să explic toate acestea, dacă mintea ta ar avea nivelul de pătrundere necesar pentru a înțelege, dar în întunericul din mintea ta constat că nu pătrund deloc asemenea lucruri luminoase. Ar însemna să țin o predică zadarnică unuia care este orb și surd, fără ca aceasta să aibă nici un efect, așa că mai bine mă lipsesc.
Cine a vrut cu adevărat și a putut să mă înțeleagă, acela m-a înțeles deja. Dar să ții predică înțeleaptă unui încăpățânat e ca și cum ai pune o piatră de bazalt la înmuiat. N-ai citit oare niciodată marea Kabbală, care este opera unui mare spirit? În ea se găsesc explicații ample și pline de înțelepciune privind corespondențele tainice dintre imaginile scrise sau cuvintele vorbite și realitatea pe care acestea o reprezintă!

Preotul Superior a spus: Pe cea mică da, dar pe cea mare trebuie să recunosc că nu!

Vorbitorul a spus: Atunci află că îmi este imposibil să vorbesc cu tine, deoarece cea mică are un alt autor și nu poate fi considerată nici măcar un extras de calitate proastă al celei mari și vechi!
În fața lui DUMNEZEU nu există Satană și diavol, deci nici vreun alt spirit absolut rău, pentru că în realitate Lui trebuie să i se supună toate forțele, energiile și elementele, și așa cum le-a rânduit cu înțelepciune DUMNEZEU pe toate, nici unul nu poate acționa dincolo de sfera lor proprie de influență.

Nu este, după cum știm cu toții, focul un element ce include în cel mai înalt grad o forță rea și distructivă? Să-l considerăm oare un produs al Satanei, pentru că uneori distruge orașe întregi și le transformă în cenușă, când de fapt atunci ACȚIUNEA lui este rezultatul unei intenții rele sau al unei neglijențe demne de pedepsit?

Sau putem noi oare spune că Satana se află în apă, pentru că omoară oamenii și animalele ce cad în ea? Sau că se află Satana în pietre, ori în înălțimile munților, ori în animalele și plantele otrăvitoare, deci, pe scurt, în orice ne poate provoca moartea, dacă nu suntem înțelepți și foarte atenți asupra proporției utilizate și a modului cum le folosim? - Reține: tot ceea ce există în aer, în apă, pe pământ sau în pământ poate fi pentru noi binecuvântat sau blestemat, după cum omul folosește tot ceea ce există cu înțelepciune sau cu ignoranță!

Ce a fost de fapt vestita luptă a Satanei cu arhanghelul Mihail pentru corpul lui Moise?

O parte dintre evrei, și anume cei pioși, care îi venerau pe Moise ca pe un DUMNEZEU, considerau că Moise ar trebui să fie și trupește nemuritor, deoarece se spune: Cei care respectă cu strictețe legile lui DUMNEZEU, aceia niciodată nu vor muri, ci vor trăi în veci, iar trupul lor nu va fi devorat de viermi! Dar Moise a fost în cele din urmă slab și de aceea el a murit ca orice muritor de rând..
Printre evrei se aflau în acele vremuri un înțelept și un doctor.

Înțeleptul a spus: Duceți corpul neînsuflețit pe vârful unui murite înalt unde adie vântul cel mai curat și atunci sigur Moise va învia și-și va conduce poporul în Țara Făgăduită și mult lăudată!
Dar medicul fiind mai realist a spus: Nici un corp care a fost părăsit de sufletul său n-a înviat vreodată!

Înțeleptul a spus: Dacă trupul lui Moise, care va fi dus pe vârful muntelui, nu învie în termen de trei zile, ci rămâne mai departe mort, atunci tu ai repurtat o victorie asupra mea și asupra credinței mele, iar eu voi deveni după aceea sclavul tău pentru tot restul vieții mele.

Medicul, însă a spus: Știu dinainte că voi învinge. De aceea nu accept să-mi promiți așa ceva, astfel eu voi rămâne ceea ce sunt, iar tu vei fi mai departe ceea ce ești, și vei vedea că prințul sau duhul morții își păstrează victima și n-o lasă niciodată să-i scape.

Și apoi Moise a fost dus cu mare pompă pe vârful muntelui Horeb. Multe mii de israeliți dintre cei mai distinși, au însoțit atunci mortul. Iar când, cu multă greutate, vârful muntelui a fost atins, Moise a fost expus în bătaia vânturilor și timp de trei zile la rând sau făcut tot felul de încercări spirituale și materiale pentru a-l readuce la viață, dar în final s-a constatat că totul a fost zadarnic: ochii marelui profet nu s-au mai deschis pentru a vedea lumina acestei lumi.

În a patra zi înțeleptul fiind foarte dezamăgit, s-a adresat poporului: Privește, popor ales de DUMNEZEU, ce înseamnă puterea Satanei! Trei zile la rând s-a luptat Mihail (puterea cerească) cu Satana (puterea morții) pentru corpul profetului și iată că în final Satana l-a învins; atunci s-a auzit glasul arhanghelului Mihail care a spus: DUMNEZEU te va judeca pentru aceste cuvinte!
Aceasta a fost o cuvântare rostită în fața poporului, ce-i drept simbolică, dar totuși necesară și care, în fond, era în felul ei foarte adevărată.

Când medicul s-a aflat între patru ochi cu înțeleptul și-a amintit că a avut dreptate, înțeleptul a spus:

Din păcate am constatat că ai avut dreptate. Dar, oricum, este trist pentru noi, oamenii, că DUMNEZEU nu face nici o excepție, nici măcar pentru cel mai mare profet al său și îl lasă să moară, ca pe orice vietate! Pe Moise măcar ar fi putut să-i păstreze viu, ca să arate astfel poporului că Satana nu are nici o putere asupra celor sfinți!

Medicul însă a spus: Tu nu-L judeci acum corect pe DUMNEZEU! El a trasat un drum pentru tot ceea ce este trup și un alt drum pentru Spirit: drumul trupului trebuie respectat cu strictețe, pentru ca drumul Spiritului să fie liber în veci.

În timp ce cei doi stăteau astfel de vorbă, a apărut între ei Spiritul lui Moise, care a spus: Pace vouă! Să știți că în realitate ordinea Domnului este intangibilă și tot ce face El este foarte bine! Chiar dacă corpul moare, Spiritul rămâne mai departe viu. Respectați Legile lui DUMNEZEU și nu vă faceți probleme pentru trupul meu, căci iată eu, Moise, trăiesc în veci, chiar dacă trupul, pe care l-am avut, ar muri de o mie de ori. După aceea Spiritul a dispărut imediat, lăsându-i pe cei doi împăcați.

Și acum să vedem, Iubitul meu frate în Abraham, Isaac și Iacob, ce spui de toate acestea, unde este de fapt acea personalitate a Satanei? Căci ceea ce ți-am spus eu acum este adevărul adevărat, iar cel descris în carte este doar o imagine, asemenea multor informații care sunt cuprinse în creațiile poetice, ce pot fi înțelese doar cu ajutorul științei corespondențelor (analogiilor) din natură. - Ei, ce-ai de spus acum, ca un cărturar mare ce ești?

Superiorul sinagogii a spus: Da, da, problema aceasta are multe aspecte și este plăcut să o asculți, dar să știi că ea se bazează, totuși, pe credință și nu prezintă nici o dovadă palpabilă. Dar eu cred că ceva tot trebuie să fie la mijloc, căci, chiar dacă se bazează doar pe credință, nu este atât de important, pentru că, în cele din urmă, este mai aproape de natura noastră să credem în ceva, decât să nu credem. - Dar eu zic să punem punct acum la această discuție! Noaptea aproape că a trecut și în curând va trebui să mergem în sala de adunare!

Tânărul semi fariseu a spus: Sunt foarte curios să văd ce întorsătură vor lua astăzi lucrurile! Pentru binele nostru aș vrea să vă rog să țineți seama de sfatul meu, de a lua în considerație ceea ce susține romanul; căci nu are de fapt prea mare importanță dacă acceptăm de formă ceea ce susține băiatul, atunci când suntem între noi, căci de vom proceda altfel, mai mult ca sigur că ne vom face din romani niște dușmani mai mari decât sunt acum!

Superiorul sinagogii a spus: Fii fără grijă, fiul meu! Nimic din ceea ce putem face nu va fi neglijat, căci astăzi punctul nostru de vedere ne este mult mai clar decât era ieri.
După aceste cuvinte un slujitor de la Templu a venit să anunțe - bineînțeles cu toată smerenia - că în sala de adunare se află deja comisarul roman cu băiatul, Simon din Betania și alte câteva persoane.
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 12
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 07:16 View PostDownload Post

Capitolul 12
Întrunirea colegiului de examinatori în ziua următoare, în sala de adunare.
Încercarea fără succes a slujitorilor Templului de a întrerupe ședința

La această veste întreg colegiul s-a grăbit spre sala de adunare, unde au fost salutați, după datină, de către cei prezenți, lucru ce a plăcut foarte mult fariseilor, dar câțiva dintre ei au observat pe dată că băiatul nu a schițat nici cea mai mică încercare de salut.

Tocmai de aceea un bătrân a venit la Mine și M-a întrebat, cu multă modestie, de ce Mă arăt așa de îndărătnic și nu salut pe nimeni.

Eu, însă i-am răspuns atunci scurt: Acest lucru se cuvine să-l faceți voi între voi, sau cu alții asemenea vouă, dar ce obligație are în această direcție un băiat de doisprezece ani?! De altfel nu uitați că nimeni dintre voi nu M-a salutat pe Mine, și atunci întreb cum aș putea Eu oare să întorc ceva, ce n-am primit niciodată?!

Și, de altfel, la noi în Galileea nici nu există acest obicei, iar pentru Mine nici atât! Căci voi vă lăsați tot timpul salutați și cinstiți peste măsură, pentru că lumea a făcut din voi niște stăpâni. Dar și Eu în felul Meu, sunt un stăpân deosebit, și atunci vă întreb de ce pe Mine nu M-ați salutat la fel de îndatoritor?!

O, credeți-Mă, Eu, care sunt un copil, știu prea bine pe cine trebuie să salut, dar aflați acum că vouă nu vă sunt dator nici un salut! Motivul adevărat - dacă vreți să-l aflați - vi-l poate spune romanul Meu. Dar să nu uităm că astăzi suntem după Sabat, când, ca și în ziua Sabatului, după regulile voastre, toate saluturile și onorurile sunt strict interzise, deoarece ele ar necinsti Sabatul și ar macula pe oameni pentru întreaga zi. De ce, dar, Îmi cereți ceva, care în realitate contravine regulilor voastre?

La aceste cuvinte templierii au tăcut, privindu-se unii pe alții cu ochi mari, iar tânărul levit a spus: Onorată asistență, este imposibil să faci față acestui băiat extraordinar! Partea frumoasă a situației este că el are răspuns la toate și nu poate fi deloc combătut!

Superiorul sinagogii s-a adresat atunci comisarului roman: Mărite judecător, de drept și după merit! Acest băiat te-a indicat pe tine să ne vorbești despre unul dintre motivele pentru care nu ne-a salutat. Ai vrea să fii amabil, să ni-l spui și nouă?

Judecătorul a răspuns: De ce nu? Poate chiar mai mult! Dar mă îndoiesc că ceea ce veți auzi vă va face plăcere.

Toți au strigat: Poți să vorbești, căci astăzi suntem bine dispuși și putem suporta multe lucruri pe care altfel nu le-am suporta!

Judecătorul a spus: Cum credeți, și dacă spuneți că este așa atunci ascultați! Acest băiat este chiar acel copil-minune din Nazaret, pe care ieri el doar se făcea că-l reprezintă! Cum vă place acum această poveste? Cine va îndrăzni să se atingă de el va avea de-a face cu mine!

La auzul acestor cuvinte, membrii colegiului s-au speriat foarte tare, și au început să tremure!

După o tăcere îndelungată, Preotul Superior a spus: De ce nu ne-ai spus chiar ieri acest lucru? Dacă am fi știut asta de ieri, am fi vorbit, desigur, altfel cu Tine și ți-am fi dat cu totul alte răspunsuri, care, poate, ți-ar fi plăcut mai mult decât cele de ieri!

Eu am răspuns: O, sunt sigur de asta. Dar pentru că Eu nu doresc să fiu lingușit, ci vreau să aflu adevărul, M-am purtat așa cum ați văzut! Și dacă aș mai fi și astăzi cel care am fost ieri, din nou n-aș obține de la voi nici un cuvânt adevărat, pentru că voi vă temeți de roman și atunci v-ați sfătuit peste noapte să vă prefaceți că acceptați cele povestite de mine despre existența lui Mesia, încercând astfel să Mă îmbunați și, prin Mine, și pe judecător, din cauza întâmplării cu Zaharia. Dar, pentru că acum Eu nu mai sunt apărătorul băiatului-minune, ci chiar băiatul-minune în persoană, vă simțiți dezorientați de această întorsătură a lucrurilor, care vă zădărnicește planul și iată că stați în fața Mea plini de teamă și spaimă, neștiind încotro s-o luați. Acum, spuneți, cum vă place această poveste?

Toți stăteau ca împietriți, iar Preotul Superior a spus cu o mină aparent prietenoasă: Ei, tu, băiat-minune, care pari să știi răspunsul la toate, aș vrea să mai aflu acum de la tine, cui anume dintre noi i-a venit în minte un asemenea sfat?

Eu am răspuns: Chiar cel căruia Eu i-am șoptit sfatul! Este cel mai tânăr dintre voi și este născut de asemenea în Galileea: numele lui este Barnabe!

Și acest răspuns a fost ca un trăsnet printre farisei, pe care i-a prins o mare teamă: căci mulți aveau conștiința pătată și se temeau că păcatele lor ascunse vor fi date la iveală în fața romanului.

Preotul Superior a șoptit atunci la urechea unui fariseu: Să-i dăm lui Simon banii înapoi și să punem capăt discuției cu băiatul-minune care este susținut de DUMNEZEU, și care ne mai poate prilejui multe neplăceri! Sau să nu-l mai întrebăm nimic! Iar dacă el ne întreabă pe noi, să-i dăm un asemenea răspuns, ca nici dracul să nu-l priceapă! Nu, băiatul acesta nu poate fi mai deștept ca noi! Privește cu ce ne-am pricopsit! Ieri era unul și astăzi este cu totul altul!

La aceste cuvinte, un fariseu, care se credea foarte șiret, l-a tras deoparte pe Preotul Superior spunându-i: știi ceva? Acestui travestit nu-i suntem datori cu nici un fel de discuție sau cu vreun răspuns! Cel de astăzi nu mai este aceeași persoană cu cel pentru care s-a plătit ieri, pentru cel de astăzi n-a plătit nimeni, așa că noi nu-i suntem datori cu nici o discuție și nici cu un răspuns! - Ce părere ai?

Preotul Superior a spus: Prietene, numai DUMNEZEU putea să-ți dea un asemenea gând! Când nevoia este stringentă, ajutorul venit de sus este cel mai potrivit. Așa că acum putem declara sistarea conferinței și a concesiunii (permisiunii de a discuta), deoarece am aflat că băiatul de astăzi nu este același cu cel de ieri, pentru care s-a plătit!.

După care salvatorul Templului a pășit înainte și apoi a rostit cu un patos foarte oficial: Având întreaga împuternicire din partea conducerii Templului lui DUMNEZEU, declar sistate discuțiile, pe motiv că băiatul de astăzi nu este același cu cel pentru care s-a plătit ieri acea taxă mare, prin urmare, noi nu vom mai sta la discuții cu acest băiat-minune pentru care nu s-a plătit nici o taxă.

La aceste cuvinte judecătorul s-a ridicat în picioare și a rostit plin de gravitate: ședința continuă, iar voi veți rămâne în continuare la discuții! Băiatul de astăzi este exact același pentru care s-a plătit o taxă atât de mare, numai personalitatea lui este, alta pentru voi, pentru că n-ați bănuit acest lucru. Dar după legile noastre, această împrejurare fericită nu schimbă nimic din drepturile băiatului, așa că sentința mea definitivă este: ședința continuă, fără nici o schimbare astăzi și mâine, indiferent ce se va întâmpla! Că întrebați sau că răspundeți nu contează! Dixi!
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 13
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 07:18 View PostDownload Post

Capitolul 13
Continuarea ședinței. Întrebarea copilului Iisus către slujitorii Templului:
Ce-ați face dacă totuși Eu aș fi Mesia?
Răspunsul precaut al talmudistului Joram referitor la Mesia.

La această replică energică a judecătorului roman toți și-au reluat locurile, vizibil nemulțumiți și au tăcut o vreme.

Deoarece nu Mi s-a mai adresat nici o întrebare m-am dus Eu la ei și le-am spus: Ascultați, pentru că nu vreți să Mă mai întrebați nimic, Mă consider liber să vă pun Eu o scurtă întrebare: Spuneți-mi - dar absolut sincer - ce ați face dacă Eu aș fi într-adevăr făgăduitul Mesia, în jurul căruia s-a purtat ieri toată discuția!

Băiete, băiete, fii atent la ce vorbești, și asta pentru că ești chiar în Templul lui DUMNEZEU, un lăcaș care este atât de sfânt! Ferește-te de a face o asemenea fărădelege!

Atunci Eu i-am replicat: Mai bine ai grijă tu și voi toți să nu faceți din casa Domnului un mormânt ucigaș! Dacă vă întreb ce-ați face dacă eu aș fi totuși acel Mesia făgăduit, nu înseamnă că profanez Templul, pentru că orice om poate să vă pună o asemenea întrebare, fără sfială și fără a păcătui! - Iar voi puteți acum să-mi dați un răspuns condiționat, așa cum și întrebarea mea pentru voi a fost una condiționată!
Atunci se ridică bătrânul talmudist și cabalist cu numele de Joram, care a spus: La DUMNEZEU orice este posibil: dar noi, oamenii, trebuie să fim cu mare atenție și să considerăm ca împlinită o prorocire atât de însemnată, doar dacă toate condițiile privind realizarea făgăduinței sunt îndeplinite și clare pentru toată lumea.

Iar tu, dragă băiatule, ai găsit la profetul Isaia câteva versuri care se potrivesc cu nașterea ta; dar câte lucruri a prorocit acest profet în legătură cu venirea acelui făgăduit Mesia și care ți se potrivesc ție la fel de puțin ca și mie, deși și eu pot susține că sunt un descendent al lui David, înrudit pe departe chiar cu tatăl tău, Iosif, și mai pot să spun că datorită mie Maria, care se afla atunci la Templu, a devenit soția lui. Eu n-am mai văzut de 11 ani pe soții aceștia, pe care-i prețuiesc foarte mult, iar pe tine chiar nu te-am văzut niciodată și presupun că ești primul născut al lui losif din cea de-a doua căsătorie. Așa că eu nu știu despre tine decât ceea ce am auzit ieri din gura ta și de la levitul nostru Barnabe, care este el însuși din Nazaret, ceea ce privește puterea ta deosebită, care, după unele relatări demne de toată încrederea, depășește cu mult tot ceea ce s-a realizat vreodată prin puterea voinței și a credinței, ea este desigur de natură să atragă în mod special atenția asupra ta: dar că această putere neobișnuită ar fi dovada a ceva, nu se poate spune cu precizie, deși - după cum s-a spus - ea nu poate trece nebăgată în seamă atât de oameni, cât și de preoți.

În orice caz, noi știm că Mesia va fi un om ca și noi, doar calitățile și aptitudinile sale vor fi de natură divină, în ceea ce privește aptitudinile tale încă de la această vârstă, ele sunt de asemenea natură că ar putea să facă pe cineva să creadă că vei deveni cu timpul ceva deosebit. Dar, privește, eu sunt deja un om bătrân și am aflat multe în viața mea; de multe ori am descoperit copii cu trăsături și aptitudini ieșite din comun, care mă făceau să zic: Iată, prin acest copil DUMNEZEU ne-a trimis, precis, un nou mare profet. - Dar, pe măsură ce copiii respectivi înaintau în vârstă, toate aceste aptitudini deosebite dispăreau ca și cum n-ar fi existat niciodată, ori se pierdeau pur și simplu, iar copilul respectiv ajungea până la urmă un om absolut obișnuit, ca noi toți, care cunoaștem doar ceea ce am reușit să învățăm și să ne însușim, cu multă osteneală, în ani mulți de muncă obositoare!

Astfel, în cazul meu, ca și în cazul multor alți semeni ai noștri, s-au adeverit cuvintele: Îți vei câștiga pâinea cu sudoarea frunții tale și este posibil ca și ție să-ți se întâmple la fel, iubitul meu văr - după cum s-ar putea și să nu ți se întâmple, noi, oamenii, nu putem ști, nici nu putem hotărî aceasta dinainte. Omului îi trec multe gânduri prin minte, dar să nu uităm că DUMNEZEU este cel care dirijează totul! - Ei, acum iubitul meu văr mai tânăr, poți să-ți continui mai departe observațiile, iar eu îți voi sta cu plăcere la dispoziție!

Eu am răspuns: Dintre toți membrii colegiului, tu îmi ești cel mai simpatic, și știu că azi-noapte ai spus părintelui superior câteva cuvinte frumoase și cinstite despre Mine, ceea ce a deschis puțin ochii părintelui superior în ceea ce privește personalitatea Satanei, făcându-l astfel să înțeleagă - ce-i drept pentru prima dată în viața lui, și destul de vag - teoria atât de importantă a corespondențelor tainice precum și ideea că asemenea fapte bune nu sunt niciodată posibile cu ajutorul unei forțe malefice!

Tu vezi acum că Mie nu-Mi este străin ce ai discutat în secret cu Preotul Superior, așa că poți să-ți închipui, că știu de asemeni foarte bine ce gânduri îi trec acum prin cap Preotului Superior, care se teme că voi da la iveală unele lucruri neplăcute pentru el. Teama lui este, însă, nefondată.

Dacă faptele Mele ar fi săvârșite cumva cu ajutorul lui Belzebut, ei bine, atunci el ar fi fost demult trădat, ba chiar judecat, dar pentru că Eu sunt ajutat în faptele Mele bune de puterea și forța lui DUMNEZEU, care vrea întotdeauna doar binele și niciodată ceva rău, Preotul Superior n-are de ce se teme de Mine, căci, să știți, din partea Mea nu o să i se clintească nici un fir de păr!

Dar, uite, că am pierdut timpul pălăvrăgind tot felul de lucruri inutile, în loc să continuăm să discutăm problema de bază!

Joram a întrebat: Și care ar fi aceasta? Spune tot ce ai de spus, și noi vom încerca să dăm o sentință ușoară pentru că și în spusele tale am descoperit multă. ușurință!
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 14
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 07:21 View PostDownload Post

Capitolul 14
Mărturia copilului Iisus despre sine, ca fiind adevăratul mesager al lui DUMNEZEU.
Atitudinea lui Joram care susține: să așteptăm ca timpul să decidă!
Iisus arată că în el se află mereu prezentă Atotputernicia lui DUMNEZEU.
Refuzul lui Joram.

Eu am spus: Aici în fața voastră se află, în persoana Mea, adevăratul "mesager - un nume al fiului unei femei-profet despre care vorbește Isaia. Ieri am vorbit despre venirea lui Mesia. Eu însumi v-am fost prezentat ca atare, pe baza textelor din profetul Isaia, care mi se potrivesc întocmai. Voi, însă, ați negat acest lucru.

Ieri am vorbit despre Mine ca despre o altă persoană. astăzi, însă, stau în fața voastră fără urmă de teamă, nici față de voi, nici față de oricine altcineva din lume, pentru că sunt pe deplin conștient de puterea și forța invincibilă ce sălășluiesc în Mine, nu că forțe străine, ci că forțe proprii Mie, și abordez din nou aceeași temă, de aceea te întreb pe tine, Joram, ce părere ai!
Dar și tu să vorbești fără sfială și teamă, absolut sincer! Este adevărat că nici ție nu o să ți se clintească nici măcar un fir de păr pentru asta!

Joram a spus: Da, prea-iubitul meu văr (să nu-mi iei în nume de rău, că te numesc astfel, pentru că sunt, într-adevăr, înrudit îndeaproape cu tatăl tău) a fost și rămâne o problemă foarte delicată să spui: Tu ești cel făgăduit! Ar fi fost foarte îndrăzneț din partea noastră să afirmăm acest lucru, pentru că au mai existat asemenea copii, care au dat dovadă din fragedă copilărie de talent și de unele aptitudini extraordinare, care au uimit mase întregi de oameni, însă mai târziu ei au devenit niște oameni obișnuiți, la care n-a mai rămas nici urmă din talentul și puterea lor de mai înainte!

Prin urmare noi considerăm că și acum, cu un asemenea personaj, ne-am putea confrunta în cazul de față, deși nu neapărat, așa că mi se pare că ne-am pripi, dacă am susține imediat că în tine se află acel făgăduit Mesia, lucru pe care tu, cu inteligența ta deosebită, ar trebui să-l înțelegi! Pentru că mie mi se pare la fel de lipsit de înțelepciune să afirm sau să neg în mod apodictic (de necontestat) că tu ai fi cel făgăduit, plecând doar de la nașterea, originea ta și de la capacitățile tale ieșite din comun! De aceea, eu recomand, atât pentru tine, cât și pentru noi, să așteptăm și să vedem ce ne mai aduce viitorul! Spuneți-mi acum dacă am sau nu dreptate!

Eu am răspuns: Da, după logica pământenilor ai perfectă dreptate! Dar totodată în inimile oamenilor se mai află un focar care este etern, profund și luminos; acesta ar putea să-ți indice chiar acum dacă Eu fac parte din rândul acelor copii care își pierd talentele și puterea în anii maturității. Atâta vreme cât în Mine se află puterea de a crea orice sau de a distruge la voință, cum aș putea atunci să vreau să Mă distrug pe Mine însumi?

Tot atunci I-am spus: De puterea Spiritului Meu nemuritor depinde existența tuturor lucrurilor. Eu pot să fac imediat să se producă tot ceea ce Eu vreau, așa cum ți-am mai spus deja prin gura altor martori, nu numai prin Mine. Și dacă tu ai aflat deja de calitățile și puterile Mele, cum crezi că o să le pierd vreodată?!

Dacă vreodată ar fi astfel, ce-aș mai fi atunci Eu?

Joram a spus: Da, dar asta este deocamdată doar o presupunere, nu o dovadă! Același lucru, pe care-l spui tu despre tine, aș putea la fel de bine să-l spun și eu despre mine; dar pentru că așa ceva ar fi prea îndrăzneț, tocmai de aceea oricum n-o să auziți așa ceva de la mine, pentru că atunci aș fi considerat nebun și luat în râs sau dus la închisoare! Tu ești un băiat isteț, la o vârstă încă crudă, și, se pare, ești dotat cu un mare talent poetic încă din naștere, de aceea noi doar zâmbim ascultându-te!

Gândește-te acum și tu, iubitul meu copil! Unde s-a mai pomenit ca un om să spună despre sine: Tot ce vedeți este creat prin puterea Spiritului meu?! Așa ceva poate spune doar Spiritul Atotputernic al lui DUMNEZEU, care după cum știm este prezent în tot ceea ce există! Cred că te-ai lăsat furat prea mult de imaginația cu Mesia! Să rămânem mai bine cu picioarele pe acest pământ, pe care să-l cultivăm cu străduința cuvenită, ca să culegem de pe el hrana care ne este necesară! În acest fel o vom duce cu siguranță mai bine decât dacă ne dăm drept ceea ce nu suntem și nici nu putem ajunge vreodată!

Dacă Mesia va veni vreodată, atunci El va veni ca un om desăvârșit, nu ca un DUMNEZEU! Dar există la voi, iudeii pe jumătate greci, deci și pe jumătate păgâni, obiceiul de a spune imediat despre cineva cu niște aptitudini mai deosebite, c-ar face parte dintre zei, și chiar pe voi înșivă vă considerați uneori ca atare. Acest lucru n-ar trebui să se întâmple, căci încalcă porunca lui DUMNEZEU, care spune: Numai eu sunt DUMNEZEUL și stăpânul vostru și alți zei în afară de mine să nu aveți! Dar se pare că în Galileea nu se prea ia în seamă această poruncă, altfel nu ți-ar fi dat prin minte să te crezi DUMNEZEU!

Așa că, în cele ce urmează, noi te sfătuim, mai bine lasă-te de asemenea idei și rămâi credincios lui DUMNEZEU, cu toate talentele și aptitudinile pe care le ai, lasă pe păgâni să fie păgâni și o să-ți meargă bine pe acest pământ! Căci ce poate să însemne forța cea mai mare a unui om - chiar uriaș - în comparație cu forța reunită a mii de oameni și cu atât mai puțin înseamnă atunci forța unui copil? Când chiar David spune: "Ca nimicul sunt toți oamenii în fața Ta, Doamne!" cum - poate să-i treacă prin minte unui puști să spună că el ar fi DUMNEZEU prin Spiritul său, prin care au fost create toate lucrurile?! Vezi și tu că ai sărit cam mult peste cal!

Preotul Superior a spus: Da, iată o nouă lecție sănătoasă, care a fost ținută cu multă măsură! - Este drept și adevărat ceea ce s-a spus pentru că stă scris, că din țara Galileii nu se va ivi niciodată un profet, tocmai de aceea acești semi păgâni au ajuns să se declare ei singuri direct zei! Iar acest băiat pare să aibă o anumită predilecție în acest sens! Da, dragul meu copil, să știi că nu este așa de ușor să ne faci să-l luăm pe alfa drept omega! Așa ceva se poate întâmpla la Nazaret doar la voi, în Ierusalim!
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 15
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 07:25 View PostDownload Post

Capitolul 15
Obiecțiile lui Joram și ale profetului la convingerea că este Mesia a copilului Iisus și combaterea lor.

Eu am spus: În felul vostru și în conformitate cu gradul vostru de înțelegere voi ați vorbit foarte bine, pentru că, în realitate mintea și noțiunile voastre nu ajung mai departe de-o aruncătură de băț. Dacă ați fi în stare să gândiți mai profund și la un nivel superior, atunci M-ați privi cu totul altfel, cu alți ochi și M-ați judeca într-un alt mod. Dar, pentru că vi se pare scandalos ceea ce am spus despre Spiritul Meu interior, atunci explicați-Mi ce Spirit a fost de fapt acela care vorbea prin intermediul profeților!

Joram a spus: Acela a fost Spiritul lui DUMNEZEU, același prin care au fost făcute toate lucrurile și ființele!

Bun, am spus Eu, dacă Spiritul care vorbea prin intermediul profeților a fost Spiritul lui DUMNEZEU, de ce atunci Spiritul meu interior nu ar fi tot Spiritul lui DUMNEZEU, de vreme ce Eu pot realiza fapte cu mult mai deosebite decât toți profeții de la Enoh încoace?! Căci sfera lor de acțiune era limitată la un anumit domeniu, Eu însă iată că sunt nemărginit, fac ceea ce vreau și imediat se realizează ceea ce Eu vreau! Dacă toate acestea sunt pentru Mine posibile, atunci cum puteți spune voi că Spiritul Meu interior este altul decât cel care a vorbit prin profeți?!

Joram a spus: Bine, bine, foarte bine, toate astea ar fi posibile, dacă tu n-ai fi din Galileea! Dar în carte stă scris că din Galiileea nu va ieși nici un profet, așa că, îți place, nu-ți place, trebuie să accepți, că noi nu putem pune semnul egalității între Spiritul tău interior și acela al profeților!

Eu am spus: Sunt Eu oare născut în Galileea?! Nu este Betleem vechiul oraș al lui David, locul unde M-am născut?! Căutați în registrele voastre, să vedeți dacă nu este așa! Sau puteți spune despre Isaia că n-a fost un profet adevărat, doar pentru că a venit în Galileea, prorocind acolo, în apropierea vechiului oraș Casarea Pilippi?! - Vedeți, dar, ce orbi sunteți și cât de lipsită de temeinicie este judecata voastră!

În Scriptură scrie că nici un galilean nu poate ajunge profet. Dar atât tatăl meu adoptiv, cât și mama mea Maria, și cu atât mai puțin Eu, nu suntem galileeni prin naștere, părinții mei trăiesc acolo ca emigranți doar de nouă ani, așa că, de ce nu s-ar putea ca Spiritul lui DUMNEZEU să sălășluiască în Mine, la fel ca în oricare alt profet?!

Preotul Superior a spus: Dar nu stă scris, de asemenea: <Privește, îngerul meu va merge înaintea ta ca să-ți pregătească drumul și să-ți netezească potecile!, Iar mai înainte va veni Ilie, care va pregăti oamenii în vederea măreței sosiri a lui Mesia?!" Poți tu spune că este așa și în cazul tău? Unde este atunci îngerul Domnului și unde este Ilie?

Eu am răspuns: Pentru oamenii ca voi, care nu văd pădurea din cauza copacilor, desigur că n-au venit nici îngerul domnului, nici profetul Ilie; dar pentru cei care văd, acest lucru s-a împlinit deja acum doisprezece ani! Dar voi n-ați văzut și n-ați recunoscut nici îngerul, care a vorbit lui Zaharia, nici pe fiul lui, conceput în mod miraculos, căci voi nu observați decât ceea ce vine cu foc, cu fulgere și cu tunete asurzitoare! Când Ilie, care se afla în peștera să, a primit poruncă să fie atent că va trece DUMNEZEU prin fața peșterii sale, el a văzut trecând mai întâi o pală de foc, dar DUMNEZEU nu se afla în ea. Apoi a trecut o furtună puternică, dar nici acolo nu se afla DUMNEZEU. În cele din urmă prin fața peșterii a trecut un foșnet și o boare abia perceptibilă - și exact acolo se afla DUMNEZEU!

Vedeți, în acest fel indică marele profet sosirea lui Mesia!

Voi v-ați așteptat la foc și la furtună, situații care s-au și întâmplat, fără ca DUMNEZEU să se afle în ele. Acum prin fața voastră trece un foșnet și o boare lină, în care cu adevărat se află DUMNEZEU, dar iată că urechile voastre surde și ochii voștri orbi nu-L sesizează, și nici nu-L veți sesiza - decât la sfârșitul vieții voastre, dar atunci nu vă va mai fi de prea mare folos! Dați-mi la toate acestea un răspuns, după înțelepciunea voastră de slujitori ai Templului!
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 16
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 07:30 View PostDownload Post

Capitolul 16
Întrebarea batjocoritoare a lui Barnabe.
Răspunsul dojenitor și replica Domnului.
Jena și scuzele lui Barnabe.
Minunea cu apariția urechilor de măgar și cu materializarea măgarului viu.

Barnabe a cerut atunci de la înalții farisei permisiunea de a vorbi cu Mine, deoarece i-a venit o idee grozavă: I s-a dat permisiunea și el a început să vorbească în felul următor:

Ascultă aici, micuțul meu Mesia ceresc din Nazaretul Galileii ceea ce, desigur, nu spune prea mult! Ne-ai prezentat aici câteva minuscule dovezi, dintre care noi, cu urechile noastre înfundate și cu ochii noștri legați, am început în cele din urmă să înțelegem, că tu ești totuși făgăduitul Mesia, dar abia acum ne aflăm ca vițelul la poartă nouă! Ce vom face acum? Sau ce trebuie să facem noi acum?

Ziua de astăzi este pe sfârșite și tu, conform sumei achitate, mai ai drept la cuvânt doar mâine, chiar dacă ești Mesia! De aceea, eu consider că ar fi timpul să începi să dai dispoziții, ce să se facă în continuare cu noi și cu Templul, acum când te-am recunoscut! Rămâne totul cum a fost sau trecem la reorganizare? Tu ești acum Mesia cel făgăduit și trimis la noi printr-un foșnet și o boare, ceea ce nu mai putem tăgădui: dar ce va fi de acum încolo? - Vorbește și acționează chiar de-acum, tinere Mesia - humano ceresc - bineînțeles de la înălțime!

Eu am spus:, Pentru niște glume atât de proaste nu era nevoie să-și caști botul atât.de tare, ca să demonstrezi că îți dorești tare mult ceva, dar că îți lipsesc mijloacele materiale și spirituale care îți sunt necesare în acest sens! Ai înțeles: hamal al lui Bileam?! Dar, pentru că M-ai întrebat ce se va întâmpla de acum încolo cu voi și cu Templul, trebuie să-ți dau un răspuns corect!

Privește, este scris: "Când Mesia va veni, el nu va anula Legea lui DUMNEZEU - și nu va modifica nici un firicel din ea - ci o va respecta și o va pune în aplicare cu o exactitate maximă!" El nu va înlătura Templul, nici pe slujitorii săi, dar le va tempera îndărătnicia care este contrară Legii lui DUMNEZEU, iar pe leviții care se cred foarte deștepți, îi va însemna, ca să fie recunoscuți pentru glumele lor proaste!

Pentru tine, discuția referitoare la Mine, chiar atunci când este bazată pe texte ce trimit incontestabil la Mine, este o nebunie, da? Fii atunci bun și dovedește-Mi, că n-aș fi Eu cel prorocit de profeți! Dar, de vreme ce nu ești în stare să-Mi dovedești acest lucru, pentru ce Mă batjocorești?! - Ei, așteaptă - o să-ți pun acum o întrebare, la care va trebui să-Mi răspunzi! Dacă răspunsul tău nu-Mi va apărea ca fiind satisfăcător, atunci află că o să joci pentru Mine rolul unui Midas al păgânilor! (Midas a fost regele Frigiei. Tot ce atingea el se transforma imediat în aur; pentru că, la o întrecere muzicală, l-a preferat pe Marsyas lui Apollo, și atunci i-au crescut urechi de măgar.)

Spune-Mi, glumețule superficial ce ești, ce înseamnă numele: Ierusalim?! Ce se ascunde în el? Ca levit care este pe cale de a deveni fariseu, ar trebui să știi, din cărțile lui Moise, ca și din cartea lui Enoh, pe care Noe a salvat-o de la înec, și care are drept titlu Războaiele lui DUMNEZEU (vezi lucrarea intitulată Haushaltung Gottes); Eu am acum dreptul să-ți pretind o explicație, căci multe lucruri depind de înțelegerea corectă a acestui nume! Vorbește!

Tânărul levit n-avea idee de limba ebraică veche. De aceea el Mi-a cerut să-i las puțin timp de gândire, ceea ce Eu am și făcut. El s-a strecurat atunci până la un învățat bătrân, rugându-l să-i explice, dar nici acesta nu știa, și l-a trimis la cabalistul Joram. Iar acesta, la rândul lui, a ridicat neștiutor din umeri, șoptindu-i după o vreme:

(Joram a spus:) Da, în cărțile foarte vechi există un fel de explicație etimologică a cuvântului, de asemenea în Kabbala este dată o explicație, dar ea este expusă prin formulări atât de mistice, încât în comparație cu ele Cântarea Cântărilor a lui Solomon este un joc de copii! Eu, personal, n-am înțeles nici pe una, nici pe cealaltă, așa că îmi este imposibil să te ajut să ieși din această situație!

De altfel, trebuie să-ți fac observația că ar fi trebuit să vorbești mult mai indulgent cu băiatul acesta, având în vederea atât inteligența lui eminentă, cât și pe protectorul său roman, mai ales că tu ești acela care ne-a atras atenția asupra felului cu totul ieșit din comun al acestui băiat! N-ai văzut cum știa cuvânt cu cuvânt, tot ce-am discutat în timpul nopții în cel în cel mare secret?! Eu n-am spus nimic, dar acest lucru deja m-a convins că în acest băiat sălășluiește un Spirit înalt pentru care este o nimica toată să afle până la cele mai mici amănunte tot ceea ce ascundem în noi. De aceea, te sfătuiesc să ceri scuze băiatului, pentru ofensa adusă, altfel nu garantez că n-o să-ți joace o festă de toată frumusețea! Du-te la el și urmează-mi sfatul!

Barnabe a spus: Da, dreptul de a vorbi și l-a dobândit, dar iată că de glumă nu prea înțelege, așa nu-mi rămâne altceva de făcut decât să merg și să-mi cer scuze! Dar că nimeni de aici nu poate explica etimologia denumirii orașului, mi se pare totuși ciudat pentru niște slujitori ai Templului!

După care Barnabe a venit din nou la Mine și Mi s-a adresat cu o mină prietenească: Copil drag și minunat! Mi-am dat seama ce greșeală grosolană am făcut cu glumele mele proaste și necuviincioase, de aceea te rog din inimă să mă ierți: de asemenea te mai rog să ne explici chiar tu de unde provine numele de Ierusalim! Căci nimeni dintre noi nu poate s-o facă. El este tradus de. obicei cu expresia Orașul sfânt sau Orașul lui DUMNEZEU - dar cum anume este această expresie cuprinsă în cuvântul Ierusalim nu știe nici unul dintre noi!.

Se spune că ar fi existat aici o localitate cu numele Șăleni unde locuia un rege mare și puternic, căruia toți prinții de atunci îi plăteau zeciuială - căci regele Melchizedec era atunci pentru toți oamenii de pe pământ singurul și adevăratul Preot Superior al lui DUMNEZEU - clar, altfel, se știe prea puțin despre acest Preot Superior, despre înălțăturile și faptele sale, ca și despre personalitatea sa! Dacă tu știi mai mult de atât, fii bun și spune-ne și nouă!

Eu am spus: Norocul tău este că acum te prezinți astfel la Mine altfel ai fi fost însemnat într-un anume fel care ți-ar fi făcut prea puțină plăcere! Semnele cu care urma să fie împodobit capul tău se află la picioarele tale. Ridică-le și învață tot ceea ce ai de învățat de aici, căci Eu strunesc ironia ușuratecă la orice om și, cu atât mai mult, când acesta se află într-un lăcaș, unde se pune problema celei mai mari seriozități de pe pământ, unde glumele proaste și ieftine n-au ce căuta! - Privește mai întâi gluma pe care ți-o pregătisem pentru ironia ta de prost gust, apoi îți voi onora și cea de-a doua rugăminte!

La aceste cuvinte, Barnabe a privit în jos și apoi s-a aplecat și a ridicat de jos, de lângă picioarele sale două urechi de măgar absolut naturale, care erau executate desăvârșit, și, firește că atunci s-a speriat foarte tare, mai ales că ele erau atât de reale de parcă atunci ar fi fost tăiate de la un măgar adevărat.

Câțiva dintre cei prezenți - în special Simon al nostru și judecătorul roman - au izbucnit atunci în râs, dar slujitorii Templului nu s-au simțit deloc în largul lor, și au început să se întrebe unii pe alții, cum se poate întâmpla așa ceva în realitate. S-au tot sfătuit între ei, dar n-au reușit în final să găsească o explicație plauzibilă.

Atunci Barnabe a spus: Degeaba ne tot sfătuim, este clar că întâmplarea aceasta este o adevărată minune și nimic altceva! Căci, ca să presupunem că băiatul le-ar fi avut dinainte la el, ar însemna să presupunem că știa dinainte că voi face o glumă proastă împotriva lui! Și asta ar fi atunci o minune și mai mare! Dar băiatul a vrut să ne dea o dovadă a priceperii sale chiar înainte de aceasta, când ne-a redat cuvânt cu cuvânt discuția noastră secretă din timpul nopții și a vrut să dezvăluie gândurile cele mai ascunse ale Preotului Superior! Cine poate așa ceva, acela fără îndoială poate face și alte lucruri în același mod de neînțeles pentru noi! În acest băiat se ascunde, incontestabil, ceva extraordinar! Eu am început deja să cred că el va ajunge cândva Mesia!

Preotul Superior a spus: Vorbești exact ca orbul care laudă culorile! De câte ori nu ne-au surprins magii persani cu vrăjitoriile lor, iar ghicitul gândurilor nu este ceva nou pe la noi! Cine nu cunoaște oracolul grecesc?! Acolo, ghicitul gândurilor devenise o practică curentă, astfel că, în cele din urmă nimeni nu mai îndrăznea să se apropie de el!

Da, dragul meu, când este vorba de o problemă atât de importantă trebuie să privim lucrurile cu alți ochi și să reflectăm mai mult asupra aparențelor! Abia după ce toate aspectele au fost analizate cu toată atenția, putem începe să ne facem o părere, dar întotdeauna cu multă precauție! Despre o părere definitivă nu poate fi vorba, decât dacă toate semnele și împrejurările constatate nu mai permit nici un fel de dubiu.

Aceasta este spre învățătura ta, dragul meu Barnabe, căci este un defect mai vechi al tău să crezi cu ușurință ceva, deși altfel ai cunoștinte foarte solide!

Barnabe a spus: Nu este adevărat! Dacă aș crede cu ușurință orice, n-aș fi ajuns la acest nivel de cunoștințe, care nu se pot dobândi dacă tratezi superficial lucrurile. Mă pricep să analizez atent o situație sau un fenomen, pot să deosebesc pe alfa de omega, dar vă mărturisesc că acest caz depășește puterea mea de înțelegere și toate cunoștințele și consider că experiența mea de până acum s-a dus pe apa Iordanului!

Cunosc foarte bine vrăjitoriile persanilor, ca și multe altele, dar până acum n-am mai văzut ca cineva să poată scoate așa, din senin, o pereche de urechi de măgar absolut reale. De asemenea, îmi sunt cunoscute maximele inteligente ale oracolelor, atât cele ale vechiului oracol din Dodona, cât și acelea din Delphi, ca și faptul că uneori putem ghici gândurile cuiva. Dar nimic din tot ceea ce știam nu cu cazul de față. Acest băiat a prezentat cuvânt cu cuvânt, ceea ce am vorbit noi între noi în cel mai mare secret!

De aceea, rămân la părerea pe care mi-am exprimat-o și repet fără reținere: în acest băiat se ascunde mai mult decât am putea noi înțelege vreodată! Nu vreau să susțin că, datorită aptitudinilor sale extraordinare, el este incontestabil Mesia: dar, oricum, mai degrabă poate fi El decât oricare dintre noi, cei care suntem prezenți aici!

Dar, acum, dragul meu compatriot mai tânăr, aș vrea să auzim explicația promisă despre, Ierusalim și Melchizedec, înainte de a se face seară!

Eu am spus: Voi face acest lucru pentru tine, pentru că ai vorbit atât de bine în favoarea Mea. Dar, mai întâi, apucă strâns cu mâna cele două urechi de măgar de partea lor cea mai ascuțită și ține-le cu degetele la oarecare înălțime și o să vedem acum dacă și magicienii persani pot face acest lucru!

Barnabe a ascultat, iar Eu am zis: La aceste urechi de măgar o să se adauge imediat și un corp de măgar, viu și sănătos!

În aceeași clipă, în mijlocul adunării se și afla un măgar zdravăn!

Atunci, toți cei prezenți s-au speriat foarte tare de puterea Mea și se vedea pe fața lor că voiau s-o ia la fugă. Dar, judecătorul roman și Simon n-au permis acest lucru și au zis: Trebuie să respectăm termenul stabilit, iar acum acest copil-minune ne va explica cele două cuvinte!

Slujitorii Templului s-au așezat din nou, privind stupefiați la măgar și nici unul nu îndrăznea să scoată o vorbă sau să-și dea cu părerea cum de este posibil așa ceva.
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 17
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 07:32 View PostDownload Post

Capitolul 17
Dispariția miraculoasă a măgarului.
Minunea cu piatra.
Uimirea judecătorului roman în fața puterii băiatului.
Cuvintele lui Iisus despre venirea Împărăției lui DUMNEZEU.

Eu, însă, am spus: Pentru a vă demonstra acum ce putere am, și pentru a vă elibera de teama pe care o aveți față de acest animal nenatural, am să fac imediat ca el să dispară tot așa cum a și apărut!
În aceeași clipă animalul respectiv a dispărut complet, că n-a mai rămas din el nici măcar un firicel de păr. Toți cei de față s-au mirat atunci și mai tare, neștiind ce să zică.

Doar foarte inimosul judecător roman a spus: Dragul meu, este evident că în tine trebuie să se află însuși DUMNEZEU sau vreo altă zeitate mare! Dacă ai vrea, ai putea distruge și un animal natural sau chiar oameni adevărați?
Eu am spus: O, da, nu numai oameni și animale, ci chiar pământul întreg! Dar aflați că în realitate menirea mea, pe care nimeni nu a recunoscut-o, este: să mențin tot ce există și să nu distrug nimic. Dar, ca să-ți dai seama, că nu sunt un lăudăros și că tot ceea ce spun sunt în stare să și fac, aduceți-Mi chiar acum o piatră, cât vreți voi de mare și de grea, și așezați-o pe masă!

Destul de repede a fost adusă pentru Mine o piatră dură, mai grea de 100 de funți, care a fost așezată cu grijă pe masă.

Când piatra a fost pe masă Eu am zis: Dizolvă-te imediat și transformă-te în eter, care este elementul tău originar!

Și instantaneu piatra a dispărut, de n-a mai rămas din ea nici măcar un firicel de praf.

Judecătorul roman a spus: Este clar că asemenea lucruri le poate face numai DUMNEZEU și în nici un caz un om, oricât de talentat ar fi el, de aceea eu am ajuns la concluzia, prea iubite copil, că ești mult mai bine să fim cu tine în relații de prietenie, decât de dușmănie. La ce ne-ar folosi toate legiunile noastre, cu cei mai viteji soldați, într-o luptă împotriva ta? Căci este destul ca tu să vrei, ca toate să aibă soarta acestei pietre și să se transforme în aer și eter chiar în momentul vrerii tale! Așa că eu declar că pentru mine, tu ești negreșit un adevărat Mesia al poporului tău și nici o altă putere nu trebuie să se mai lase antrenată într-o luptă cu tine, căci atunci vă este sortită de la început eșecului!

Eu am spus: Să nu-ți faci nici o grijă în această privință! Căci Eu nu am venit în această lume pentru a mă declara regele ei sau pentru a întemeia un imperiu lumesc al evreilor, ci pentru a aduce tuturor oamenilor cu inima bună calea care conduce la Împărăția lui DUMNEZEU, și care este viața veșnică, și să nimicesc împărăția Satanei, care este răul, suferința și moartea pe pământ. Așa că toate imperiile lumești vor putea exista și prosperă în continuare, dacă vor cuprinde în ele Împărăția lui DUMNEZEU, pe care o voi crea Eu pe pământ!

Așa că acum poate să dispară frica voastră față de puterea Mea Dumnezeiască, pentru că Eu voi rămâne supusul vostru până la transformarea corpului Meu, când Mă voi întoarce la locul de unde am plecat. Acum, însă, să încheiem ziua explicând cele două cuvinte!

Barnabe, foarte bucuros a spus: Slavă Domnului! Numai cuvinte, fără alte minuni - că ți se face și frică văzându-le!

Eu l-am întrebat: De ce frică? Doar ai asistat de atâtea ori la ședințe de magie persană, indiană sau egipteană, și niciodată nu ți-a fost frică: de ce te-a apucat frica tocmai acum?

Barnabe a spus: Pentru că acelea erau realizate pe căi pe care eu mi le puteam explica, pe când acestea n-au la bază altceva decât voința ta! Deosebirea este uriașă!

Eu am spus: În acest caz trebuie să-ți mai povestesc ceva, înainte de a trece la explicarea celor două cuvinte!
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 18
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 07:36 View PostDownload Post

Capitolul 18
Minunile celor 27 de magicieni din Damasc, povestite de Iisus.
Jena și uimirea lui Barnabe.
Secretul atotștiinței lui Iisus.

(Băiatul Iisus a spus:) Se împlinesc acum exact doi ani de zile de când ai fost la Damasc. Atunci au venit acolo vreo 27 de magicieni din India. Ei au anunțat cu mare vâlvă, cum că în ziua a treia după lună nouă, vor face mari minuni în dumbrava din afara orașului.

Printre aceste minuni preconizate de ei era și următoarea: Cinci dintre magicieni vor scoate din pământ, doar cu ajutorul degetelor și fără vreun efort fizic deosebit, un stâlp greu de peste 1000 de funți, care era înfipt în pământ la o adâncime de peste șapte picioare, deci mai mult din jumătatea lui, pe care apoi îl vor lăsa să plutească liber în aer timp de câteva clipe. Același lucru urmau ei apoi să facă cu o bucată de stâncă mai grea de 10.000 de funți, o greutate care, altfel, n-ar fi putut fi nici măcar clintită din loc de 300 de bărbați dintre cei mai puternici, doar cu forța mâinilor lor. La sfârșit urma să fie readusă la viață, pentru câteva clipe, o cămilă moartă, ba chiar mai trebuia să fie însuflețită o statuie, timp de câteva clipe.

Bineînțeles că, în urma acestor anunțuri, întreg Damascul se afla în dumbrava respectivă în ziua anunțată, ca să asiste la toate aceste minuni. Tu ai fost printre primii, erai în apropierea magicienilor și ai putut vedea totul foarte bine și te-ai minunat foarte tare. Multe dintre numerele cu care ei au început îți erau deja cunoscute de mult, dar când ultimele au fost executate cu o precizie surprinzătoare, ai căscat gura și ochii de uimire și-ai bătut din palme deasupra capului strigând: Este nemaipomenit - încă nu s-a mai întâmplat așa ceva! Aceștia nu sunt oameni, aceștia sunt zei, la care ar trebui să ne închinăm!" Tu te-ai exprimat astfel, mai mult pentru că de față se aflau mai mulți păgâni de vază, veniți în număr mare la această manifestare; dar de fapt te gândeai totuși la Belzebut, de aceea, în sinea ta, ți se făcuse frică!

Acum spui că și în fața minunilor Mele te-a cuprins teamă! Ce deosebiri găsești între minunile Mele de acum și cele văzute de tine acum doi ani în Damasc?

La aceste cuvinte, Barnabe s-a jenat foarte tare și a răspuns abia după o vreme: Dar spune-mi, băiat minunat și misterios, de unde cunoști tu toate acestea?! Tu nu te aflai atunci în orașul acela și, după câte știu, nici altcineva din ținutul tău! Și nici eu nu am povestit nimănui acea încâlceală de minune, cu excepția câtorva colegi de la Templu. Cum ai ajuns, deci, tu să cunoști un secret atât de bine ascuns al meu?

Eu am spus: Poți să fii liniștit - căci nimic nu-mi rămâne necunoscut, dar nu pun nimănui bețe-n roate, căci în realitate fiecare este și rămâne liber să acționeze conform Legilor lui DUMNEZEU sau împotriva lor. Urmările faptelor lor nu depind de puterea voinței Mele, ci de ordinea și sfințenia Legilor lui DUMNEZEU care există atât în natură, cât și în sfera moralității oamenilor.

Dar felul în care eu iau cunoștință despre toate acestea rămâne deocamdată un secret asupra căruia se va arunca o rază de lumină abia peste vreo douăzeci de ani, ca, de altfel, și asupra celorlalte fapte ale Mele. Dacă veți crede că în Mine se află Spiritul lui Mesia în deplinătatea lui, atunci veți înțelege mai repede cum și de unde îmi vine o asemenea putere. Câtă vreme, însă, nu sunteți în stare să acceptați și să credeți, va trebui să așteptați timpul stabilit! Atunci veți înțelege precis, dar cu toate acestea nu veți putea fi asemenea Mie!
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Crestinism
   -> Biblioteca - Creștinism, Jakob Lorber - "Scribul lui Dumnezeu"
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 2 of 4  [ 35 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2, 3, 4  Next
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !