Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 14.10.2019, 03:36
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 2) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2, 3 ... 17, 18, 19 ... 27, 28, 29  Next
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 170 - Rugămintea stupidă a lui Adam, adresată lui Enoh de a ține un discurs referitor la Domnul, care a dispărut de puțin timp. Răspunsul corect al lui Enoh.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 6.3.2018, 05:42 View PostDownload Post

Capitolul 170
Rugămintea stupidă a lui Adam, adresată lui Enoh de a ține un discurs referitor la Domnul, care a dispărut de puțin timp. Răspunsul corect al lui Enoh.
(7 octombrie 1842)

1. Abia după un timp considerabil și-au mai revenit patriarhii, privind în jur dacă Iehova nu mai este cumva vizibil pe undeva.

2. Dar efortul lor s-a dovedit zadarnic, căci Iehova s-a ascuns din nou în lăcașul lui sacru, nemaifiind vizibil decât în fața ochilor iubirii pure din inimă.

3. După o vreme, Adam s-a îndreptat către Enoh și i-a spus: „Enoh, vorbește-ne despre El, căci ochii noștri nu mai sunt demni de a-L vedea. Vorbește-ne despre El, ca să nu ne mai simțim atât de abandonați.

4. Căci nimic nu este mai dureros pentru inimă decât dispariția obiectului iubirii ei. Cu atât mai dureroasă este pierderea Celui care este unica viață a inimilor noastre, și implicit unicul subiect al iubirii noastre supreme.

5. Haide, Enoh, vorbește-ne! Vorbește-ne despre El, numai despre El, căci inimile noastre tânjesc după El.

6. Nu ne vorbi de lucruri care au doar o oarecare legătură cu El, ci vorbește-ne direct despre El. Nu ne reaminti însă de felul în care a pășit El printre noi, plin de iubire, compasiune și grație, învățându-ne și ghidându-ne cu atâta blândețe, și arătându-ne calea sacră a iubirii pentru El, pentru tatăl nostru cel bun și atât de plin de iubire.

7. Haide, vorbește-ne despre El, dragă Enoh! Amin”.

8. Enoh i-a răspuns pe loc venerabilului părinte al umanității: „Dragă tată, dorința ta este la fel de pură ca și apa care izvorăște de sub piatra albă de colo. Gândește-te însă ce înseamnă să vorbești despre El și numai despre El!

9. Privește marea Lui operă care ne înconjoară. Noi înșine suntem creația Lui, și oriunde am privi, nu putem vedea decât Cuvântul lui Dumnezeu.

10. Iar acum îmi ceri mie să vorbesc despre El, dar fără nici o legătură cu creația Sa?

11. Spune-mi, dragă tată, cum ar putea fi posibil acest lucru? A vorbi despre El fără a spune nici un cuvânt despre opera Sa este o imposibilitate în sine.

12. Ar însemna să-i rostesc la infinit numele, dar cu ce v-ar ajuta acest lucru?

13. Crezi oare că această repetare la infinit a numelui Său, chiar dacă acesta se referă la obiectul suprem al iubirii noastre, poate fi considerată un discurs demn de acest nume?

14. De aceea, venerabile părinte, va trebui să-ți schimbi dorința inimii, cu siguranță foarte pură, dar absolut imposibilă, iar eu ți-a voi îndeplini cu siguranță”.

15. Adam a realizat atunci prostia sa și i-a spus lui Enoh: „Da, da, fiul meu, ai dreptate, dorința mea este absolut imposibilă; de aceea, fă așa cum îți spune inima, care este atât de apropiată de iubirea Tatălui preasfânt, iar eu mă voi bucura de orice ne vei spune în legătură cu El. Amin”.

16. După care, Enoh le-a adresat celor prezenți următorul discurs, foarte scurt: „Părinți și frați! Nu ați observat niciodată cum arată luna în prezența soarelui și cât de mare este diferența dintre lumina ei și cea solară?

17. Văd că mă priviți cu uimire, neînțelegând ce doresc să spun prin asta.

18. O, ascultați-mă, și veți înțelege cu siguranță.

19. Când lumina puternică a soarelui coboară asupra noastră de pe firmamentul cerului, luna se retrage rușinată, căci un simplu nor strălucește mai puternic în lumina astrului solar decât luna, cu toată splendoarea ei nocturnă. Abia când soarele a apus complet începe astrul nopții să lumineze puternic cu lumina sa rece, punând în umbră micuțele stele.

20. Același lucru se întâmplă acum cu mine. Orice discurs pe care l-aș tine acum referitor la Tatăl ceresc ar părea precum lumina lunii în prezența soarelui. Când se va lăsa însă seara și va veni noaptea, luna mea va străluci din nou, ca și cum ar avea o lumină a ei proprie, lăsând și celelalte stele să strălucească pe lângă ea.

21. Atâta vreme cât lumina atotputernică a Cuvântului lui Dumnezeu strălucește încă în noi toți, palida mea lumină nocturnă pare o glumă; de aceea, îngăduiți-mi deocamdată să nu țin acest discurs și scăldați-vă în lumina puternică ce strălucește încă înlăuntrul nostru.

22. Căci acum, discursul meu nu ar face decât să întunece această lumină solară. De aceea, haideți să păstrăm lumina zilei atât timp cât ea va dura în mod natural.

23. Abia când această zi se va încheia, și numai atunci, căutați lumina lunii, părinți și frați ai mei! - Iar acum, haideți să mergem acasă, căci soarele se pregătește deja să apună. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 171 - Umplerea miraculoasă a hambarelor lui Seth.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.3.2018, 07:28 View PostDownload Post

Capitolul 171
Umplerea miraculoasă a hambarelor lui Seth.
(11 octombrie 1842)

1. După scurtul discurs al lui Enoh, toți patriarhii, inclusiv cei patru veniți din regiunea de miazăzi, s-au ridicat și au plecat la casele lor. Ajunși acolo, Adam i-a invitat pe Enoh, pe Abedam cel cunoscut și pe cei patru să rămână peste noapte și să împartă cina cu el.

2. Oaspeții i-au mulțumit lui Adam cu iubirea pe care numai copiii o au față de părinții lor, după care au intrat cu toții în coliba lui Adam.

3. Adam i-a poruncit imediat lui Seth să pregătească masa, iar acesta a trecut la treabă.

4. El s-a grăbit către locuința lui și le-a spus copiilor lui să pregătească trei coșuri de mărime medie pline cu fructe, lapte, suc de mure, apă, pâine și miere.

5. Copiii lui Seth au alergat pe loc la marele hambar al acestuia, pentru a împlini voința tatălui lor, dar, spre imensa lor stupefacție și tristețe, au descoperit că acestea erau goale!

6. Auzind acest lucru, Seth s-a dus personal să verifice, dar a constatat că afirmațiile copiilor săi erau cât se poate de adevărate.

7. „Ce să fac acum?” și-a întrebat el inima, dar aceasta a rămas tăcută și nici un sfat nu a venit din interiorul ei.

8. De aceea, el și-a părăsit întristat casa și s-a întors în coliba lui Adam.

9. Ajuns aici, el le-a comunicat celor prezenți - cu o mină deplorabilă - starea demnă de milă a hambarelor sale.

10. Auzind acest lucru, Adam, căruia i se făcuse cu adevărat foame, s-a întristat. El s-a întors atunci către Enoh și l-a întrebat dacă hambarele sale erau mai bine aprovizionate decât cele ale lui Seth.

11. Enoh i-a răspuns: „Dacă hambarele părintelui Seth se află într-o stare atât de deplorabilă precum cea pe care ne-a descris-o, sunt absolut convins că ale mele sunt ceva mai bine aprovizionate.

12. Cred, totuși, că de data aceasta, în marea lui dorință de a ne fi de folos, părintele Seth nu a căutat cu suficientă ardoare în propria sa casă. Adevăr vă spun: hambarele lui Seth sunt pline ochi și este suficient ca el să le verifice din nou pentru a constata acest lucru.

13. Căci deși Abba Iehova a dispărut în forma sa vizibilă din ochii noștri, iubirea și compasiunea lui față de noi nu s-au diminuat cu nimic. De aceea, slăvit fie de-a pururi numele Lui. Amin”.

14. Seth a spus: „Enoh, ai rostit adevărul: să-i acordăm toată iubirea și adorația noastră Tatălui preasfânt și preaplin de iubire, căci și-a dovedit din nou imensa Sa compasiune față de noi. Iată, hambarele mele erau complet goale, iar acum s-au umplut până la refuz!

15. După care, Seth s-a întors acasă la el, unde a fost imediat întâmpinat de soție și de copii, care strigau: „Tată, tată! Hambarele noastre sunt pline ochi cu cele mai delicioase mâncăruri!”

16. Seth a căzut atunci cu fața la pământ, dornic să se roage la Dumnezeu, plin de recunoștință; dar o voce i-a strigat din cer: „Seth, mult iubitul Meu frate, Eu te cunosc și tu Mă cunoști. De aceea, ridică-te și îngrijește-te de Adam și de oaspeții săi, în numele iubirii Mele! Amin”.

17. Auzind vocea atât de dragă, Seth a sărit în sus și a privit în toate părțile, dornic să îl mai vadă o dată pe Abba cel sfânt.

18. Dar vocea i-a vorbit din nou: „Seth, de ce îți arunci privirile în jur? Oare nu este inima omului sălașul Meu? Haide, du-te și servește-ți oaspeții! Amin”.

19. Iar Seth s-a grăbit pe loc să îndeplinească voința divină, slujindu-și frații și povestindu-le ce s-a întâmplat.

20. Enoh a adăugat: „Într-adevăr, așa stau lucrurile: urechea este mai aproape de viață decât ochiul; dar numai inima este sălașul etern al vieții. De aceea, să-i consacram Tatălui preasfânt, Părintele întregii vieți, inimile noastre! Amin”.

21. În continuare, Adam și-a binecuvântat oaspeții, i-a mulțumit, alături de ei, lui Dumnezeu, după care s-au odihnit cu toții.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 172 - Prima biserică de pe pământ. Cei șapte mesageri coborâți din munți au ajuns în palatul lui Lameh din orașul lui Enoh.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.3.2018, 07:34 View PostDownload Post

Capitolul 172
Prima biserică de pe pământ. Cei șapte mesageri coborâți din munți au ajuns în palatul lui Lameh din orașul lui Enoh.
(12 octombrie 1842)

1. Am petrecut astfel șapte zile pe înălțimile sacre alături de copiii lui Dumnezeu, am fost martorii stabilirii primei biserici de pe pământ, în prezența vizibilă a lui Iehova, urmărind fiecare faptă și fiecare cuvânt al acestuia. Am primit astfel explicații cuprinzătoare referitoare la cele șase zile ale creației de care vorbește Moise în Biblie, care nu se referă la altceva decât la crearea primei biserici de pe pământ. De aceea, putem părăsi pentru o vreme înălțimile sacre, revenind în orașul lui Enoh pentru a afla ce s-a petrecut acolo și ce schimbări au avut loc în intervalul ultimei săptămâni.

2. Ei bine, am coborât. Ce se petrece aici?

3. Iată, chiar în acest moment Kisehel, Sethlahem și un alt frate al lor pe nume Joram sunt pe punctul de a intra în palatul lui Lameh.

4. Care este intenția lor, ce urmează ei să facă și ce orori le vor vedea ochii? - Ascultați și veți înțelege!

5. După sosirea lor grăbită în orașul lui Enoh, cei șapte mesageri s-au adresat de mai multe ori lui Lameh. Acesta le-a arătat toate avuțiile sale, inclusiv nenumărate fete frumoase, care i-au înconjurat din toate părțile, asumându-și cele mai lascive poziții și făcând cele mai obscene gesturi. Patru dintre mesageri erau aproape complet prinși în mrejele fetelor, motiv pentru care, în ziua dezbaterilor, l-am trimis la ei pe îngerul Abel, ceea ce explică absența lor de astăzi. Cei trei despre care am amintit nu au fost încă primiți de Lameh.

6. De data aceasta, ei sunt foarte hotărâți să intre în camera lui Lameh, cu orice preț. Aceasta este intenția cu care au venit la palat.

7. Ce doresc ei de la Lameh, care nu acceptă să-i primească, încercând doar să-i ademenească cu ajutorul unui nou lot de sclave și curtezane, pe care tocmai l-a primit?

8. V-am povestit mai devreme cum a procedat Lameh cu numele lui Iehova. Ei bine, intenția celor trei este să-l determine pe rege să sape cu propriile mâini groapa cu deșeuri umane și să curețe tăblița cu numele Domnului!

9. Să vedem, așadar, ce s-a petrecut mai departe.

10. Odată intrați la parterul palatului, ei au găsit o sumedenie de femei, care mai de care mai voluptoasă, complet dezbrăcate. Acestea i-au implorat pe cei trei mesageri să le salveze, căci urmau să fie ucise cu cruzime, întrucât cu o zi înainte nu reușiseră să-i prindă în mrejele lor pe ei, dușmanii cei mai cumpliți ai lui Lameh, pentru a-i preda gărzilor regelui în vederea unei răzbunări crunte.

11. Cei trei și-au dat însă seama că lamentările fetelor erau doar un alt șiretlic al lui Lameh. De aceea, Kisehel s-a adresat fetelor goale: „Ascultați-mă, cuib de vipere! Dacă veți muri în chinuri, nu din cauza lui Lameh se va întâmpla acest lucru, ci datorită biciului lui Iehova!

12. Veți fi duse în afara orașului, aruncate în mlaștini și mărăcini, iar buboaiele, arsurile și puroiul vă vor mânca de vii! Facă-se voia atotputernică a lui Iehova, acum și de-a pururi! Amin”.

13. Instantaneu, circa 60 de femei dezbrăcate au fost acoperite cu buboaie și cu răni cumplite. Înnebunite de durere, ele au alergat prin tot orașul, ieșind în afara acestuia și aruncându-se în mlaștinile pomenite de Kisehel, pentru a se răcori.

14. Acolo, ele s-au infectat imediat, făcând tot felul de abcese pline de puroi, iar carnea a început să li se desprindă de pe oase, intrată deja în putrefacție și urât mirositoare, deși fetele nu muriseră încă.

15. Astfel a fost curățat parterul palatului. Când mesagerii au ajuns la următorul etaj, au fost întâmpinați de un spectacol și mai odios, căci și acesta era plin cu femei dezbrăcate, sfârtecate însă de biciurile gărzilor personale ale lui Lameh.

16. Kisehel le-a poruncit pe loc soldaților: „Încetați să le mai biciuiți și conduceți-le la mlaștinile din afara orașului. Acolo, ele își vor întâlni tovarășele întru desfrâu și vor împărtăși aceeași soartă ca și ele!

17. Cât despre voi, mâinile voastre nu se vor mai atinge niciodată de bici. În caz contrar, veți avea parte de aceeași soartă ca și aceste campioane ale viciului! - Facă-se voia atotputernică a lui Iehova, acum și de-a pururi! Amin”.

18. Pe loc, soldații lui Lameh au aruncat biciurile, au luat femeile pe umerii lor și le-au dus la mlaștinile din afara orașului. Abia acum au început acestea să urle, înspăimântate, văzând cumplita soartă pe care o împărtășiseră tovarășele lor.

19. Soldații le-au lăsat pe marginea mlaștinii, iar femeile, înnebunite, s-au aruncat în apă, unde au pierit într-o manieră similară cu cea descrisă mai sus.

20. După ce gărzile s-au întors la palat, mesagerii Domnului le-au recomandat să își întoarcă inimile către Iehova și să nu mai intre niciodată în palat, ci să plece, împreună cu soțiile lor, în ținutul unde se stabilise Farak și unde îi aștepta un destin diferit.

21. Și astfel, cei o sută de soldați au părăsit palatul, iar cei trei mesageri au trecut la următorul nivel al clădirii, pentru a-l curăța și pe acesta.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 173 - Cel de-al treilea nivel al palatului lui Lameh; obstacolele de pe acest nivel în calea celor trei mesageri.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.3.2018, 07:39 View PostDownload Post

Capitolul 173
Cel de-al treilea nivel al palatului lui Lameh; obstacolele de pe acest nivel în calea celor trei mesageri.
(14 octombrie 1842)

1. Când cei trei au ajuns pe cel de-al treilea nivel al palatului, nu au putut să nu se minuneze în sinea lor de marea viclenie a lui Lameh, căci nu erau deloc pregătiți pentru așa ceva.

2. Am preferat Eu însumi să nu le șoptesc nimic în inimile lor, pentru a profita de această ocazie extraordinară folosindu-se de puterea de discernământ cu care i-am înzestrat la plecare. Cum credeți că a blocat Lameh acest al treilea nivel?

3. Ei bine, fiecare metru pătrat era ocupat de copilași sugari și de mamele lor, cu sânii plini de lapte și cu părul despletit. Copiii erau legați cu frânghii, iar mamele erau prinse în lanțuri.

4. Văzându-i pe cei trei mesageri, mamele au început să blesteme, după cum urmează:

5. „Din ce iad cumplit ați apărut pentru ca noi să fim torturate într-o manieră atât de odioasă, numai pentru a vă bloca vouă accesul către infamul Lameh?

6. Vă spuneți mesagerii lui Iehova! O, blasfemiatori fără inimă! Dacă și Iehova este la fel ca voi, monstrul de Lameh pare o briză blândă de primăvară prin comparație cu el, cu toată răutatea lui inumană!

7. Ce v-au făcut sărmanele fete, puse de Lameh să se prostitueze și să-i satisfacă poftele, de le-ați alungat în mlaștinile din afara orașului ca să moară în cele mai cumplite chinuri, deopotrivă trupești și sufletești?

8. O, mesageri mizerabili ai iadului cel mai de jos, așa cum ni l-a descris cândva Farak, - cum îndrăzniți să vă numiți mesagerii lui Iehova, în pofida faptelor voastre odioase, pe care nici chiar cei mai cumpliți dintre demoni nu ar fi îndrăznit să le comită?

9. Lameh și-a măcelărit cei doi frați, așa că ar merita să fie ucis de două ori.

10. Dar Iehova i-a spus lui Lameh: ,Oricine va îndrăzni să se atingă de Lameh, va fi ucis de 77 de ori!'

11. La fel ca și noi, acele sărmane fete nu au ucis nici măcar o muscă, iar voi, pretinși mesageri ai iubirii lui Iehova, le-ați ucis în maniera cea mai crudă și mai odioasă cu putință, făcând din ele niște martire. Căci tot voi le-ați permis soldaților lui Lameh să le târască de păr până în acest palat, pentru a le da apoi pradă morții, în timp ce soldaților le-ați permis plecarea și chiar le-ați promis un trai fericit!

12. O, mesageri infernali ai lui Iehova, dacă intenționați să-l convertiți pe monstrul Lameh și să-l convingeți să se întoarcă la Iehova, de ce nu le-ați convertit mai întâi pe sărmanele fete, înainte de a le ucide cu atâta cruzime?

13. Este evident că nu Iehova vă preocupă, ci puterea voastră personală, cu care doriți să domniți asupra oamenilor sărmani într-un mod discreționar!

14. Priviți-ne în față! Din cauza voastră am fost torturate și supuse celor mai mari presiuni cu putință de către Lameh! Ce o să faceți? O să ne spuneți și nouă că mințim și o să ne aruncați în aceleași mlaștini din afara orașului?

15. Dacă doriți să faceți așa ceva, mizerabililor, cel puțin scoateți-ne aceste lanțuri, căci pentru o mamă plină de iubire nici o moarte nu poate fi mai umilitoare decât aceasta.

16. Dacă nu doriți să ne scoateți lanțurile, cel puțin lăsați-ne să murim aici și pășiți peste cadavrele noastre și ale sărmanilor noștri copilași pentru a ajunge la camera lui Lameh, pentru a-l converti într-un demon chiar mai rău decât este la ora actuală!

17. Blestemată fie ziua în care am primit această viață de câine! Blestemați fie părinții noștri și Creatorul care ne-a făcut numai pentru a trăi într-o asemenea suferință, și blestemați fiți de-a pururi voi, cei care ați venit pentru a amplifica această suferință până la cote insuportabile!

18. Dacă vă stă în puteri, distrugeți-ne pentru totdeauna; dar nu ne mai torturați, căci am fost destul de chinuite!”

19. De data aceasta, cei trei mesageri au dat înapoi, nemai știind ce să facă, întrucât țipetele și blestemele femeilor chinuite și plânsetele copiilor le-au emoționat inimile.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 174 - Sethlahem le vorbește despre căință femeilor decăzute de pe cel de-al treilea nivel. Fetele de pe primele două nivele povestesc despre salvarea lor miraculoasă.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.3.2018, 07:44 View PostDownload Post

Capitolul 174
Sethlahem le vorbește despre căință femeilor decăzute de pe cel de-al treilea nivel. Fetele de pe primele două nivele povestesc despre salvarea lor miraculoasă.
(15octombrie 1842)

1. La început, cei trei au rămas uimiți de viclenia lui Lameh, care le-a blocat calea pe cel de-al treilea nivel al palatului într-o manieră atât de eficientă.

2. Uimirea lor se datora în primul rând imaginii din fața lor, deopotrivă oribilă și emoționantă. Auzind lamentările femeilor, în conștiința lor au apărut scrupule legate de pedeapsa cruntă pe care le-au aplicat-o fetelor de pe primele două nivele.

3. De aceea, cei trei s-au deplasat în spirit, prin puterea care le-a fost conferită, până la mlaștinile din afara orașului, le-au ridicat pe fete, le-au curățat de răni și le-au adus în fața femeilor care se lamentau. La rândul Meu, le-am deschis acestora inimile, pentru a putea asculta discursul adresat de mesagerii Mei. De data aceasta, Sethlahem a fost cel care a luat cuvântul:

4. „O, femei păcătoase, priviți-vă tovarășele întru viciu! Ele stau în fața voastră, tremurând, dar absolut sănătoase! Toate erau moarte în mlaștini. Cine credeți că le-a salvat, le-a ridicat din morți, le-a curățat de răni și le-a adus aici, complet tefere?

5. Fetelor, povestiți-le acestor femei păcătoase cine v-a salvat din ghearele morții, cine v-a curățat și cine v-a mântuit sufletele?”

6. Iar cele peste 160 de fete au răspuns într-un glas: „O, ascultați-ne, nefericite sclave ale poftelor lui Lameh și ale acoliților acestuia, căci i-au rămas destui, deși acum trei zile principalul lui slujitor, pe nume Horadal, l-a părăsit împreună cu trupele sale de elită pe înălțimile sacre ale copiilor lui Iehova!

7. Eram complet moarte în mlaștini. Sufletele noastre mizerabile rătăceau pe deasupra acestora, când am văzut trei figuri luminoase venind către noi, iar în ele i-am recunoscut pe cei trei mesageri ai lui Iehova.

8. Iar acești mesageri ne-au strigat cu o voce puternică: ,Treziți-vă și deveniți martore-le misiunii noastre divine!' Atunci, trupurile noastre au fost ridicate din mlaștină și curățate, iar sufletele noastre s-au unit cu ele, după care am fost conduse aici de o putere invizibilă, iar acum depunem mărturie în fața voastră că acești trei oameni sunt cu adevărat mesagerii lui Iehova!”

9. După care, Sethlahem a luat din nou cuvântul: „Ei bine, femei păcătoase, copile ale dragonului cel rău, ce aveți de spus? Spuneți-mi, cine l-a sfătuit pe Lameh să ne blocheze calea în această manieră? Oare nu ați făcut-o chiar voi?

10. Nu l-ați sfătuit voi să răpească acești copii de la mamele lor pentru intenția voastră plină de răutate? Nu i-ați legat chiar voi pe acești copii sărmani, după care v-ați prins singure mâinile și picioarele în lanțuri, fără ca Lameh să vă ceară acest lucru, lăsându-vă pline de voluptate sânii la vedere și acoperindu-vă cu suc roșu, ca să pară că sunteți pline de sânge?

11. Iehova ne-a împiedicat pentru câteva momente să vedem dincolo de aparențele create de voi, dar acum ne-a deschis ochii și ne-a permis să vă vedem așa cum sunteți în realitate, în toată plenitudinea răutății voastre! Ce alte plângeri mai aveți?

12. Ne-ați întrebat mai devreme din ce iad am ieșit. Acum vă întreb eu același lucru, căci i-ați blestemat deopotrivă pe Dumnezeu și pe Lameh!.

13. Ai cui copii sunteți voi, de vreme ce îi blestemați simultan pe Iehova și pe Satana?

14. Ce se mai poate face cu voi, căci până și casa dragonului este mult prea bună pentru voi? - Haideți, rostiți-vă singure verdictul!”

15. Dar femeile au început să țipe: „O, prieteni ai Celui pe care limbile noastre de vipere nu mai îndrăznesc să-L numească și pe care nu îl vor mai blestema niciodată de acum înainte! Distrugeți-ne, distrugeți-ne complet, căci pentru noi, orice existență, oricât de mizerabilă ar fi, ar însemna o grație nemeritată!”

16. Dar Sethlahem le-a răspuns: „Ridicați-vă, luați copiii și duceți-i înapoi la mamele lor; apoi duceți-vă la mlaștini, curățați-vă trupul cu noroiul de acolo și căițivă până la sosirea noastră. Abia atunci vă vom da răsplata cuvenită, în funcție de sinceritatea cu care v-ați căit!

17. Căci la ora actuală sunteți prea rele pentru orice pedeapsă și pentru orice iad. Haideți! Ridicați-vă și plecați! - Cât despre voi, cele salvate din mlaștină, duceți-vă în camerele voastre și îmbrăcați-vă; apoi întoarceți-vă și conduceți-ne în camera lui Lameh. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 175 - Discursul lui Lameh și sarcina pe care le-a dat-o fetelor salvate. Cei trei mesageri își continuă drumul către camera lui Lameh. Furia neputincioasă a lui Lameh.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.3.2018, 07:48 View PostDownload Post

Capitolul 175
Discursul lui Lameh și sarcina pe care le-a dat-o fetelor salvate. Cei trei mesageri își continuă drumul către camera lui Lameh. Furia neputincioasă a lui Lameh.
(17 octombrie 1842)

1. Femeile păcătoase au părăsit imediat nivelul, luând copiii cu ele. Cât despre fetele salvate, acestea s-au dus în camerele lor și s-au îmbrăcat cuviincios, după care s-au întors la cei trei mesageri, s-au prosternat în fața lor și și-au cerut iertare pentru răutatea cu care au acționat mai devreme, mai mult obligate decât din proprie inițiativă. Apoi le-au mulțumit pentru bunătatea cu care le-au salvat și le-au cerut o ultimă binecuvântare, care să le întărească. Iar cei trei le-au binecuvântat și le-au liniștit în numele Meu. După această acțiune, Sethlahem s-a adresat fetelor:

2. „Ascultați-mă, voi i-ați slujit timp de cinci zile lui Lameh, sau mai bine zis servitorilor acestuia, căci de la pierderea celor trei femei ale sale, Lameh nu s-a mai atins de vreo femeie, blestemând întreaga parte femeiască!

3. Ați fost curățate și eliberate, și ați primit prin intermediul nostru binecuvântarea lui Iehova. În acest fel, nu mai sunteți acum slujitoarele iadului, ci ați devenit copilele cerului.

4. De aceea, de acum înainte purtați-vă ca atare, pentru a vă putea bucura de-a pururi de această binecuvântare.

5. Primul pas pe calea către viața eternă este ascultarea. De aceea, dacă doriți să obțineți această viață eternă, ascultați fiecare cuvânt pe care îl veți auzi din gura noastră și faceți tot ceea ce vă vom cere, din inimă și în numele iubirii pe care ați ajuns să i-o purtați lui Iehova! Dacă veți face acest lucru, puterea voastră va continua să crească, iar voi veți deveni niște eroine adevărate, de data aceasta nu ale depravării, ci ale vieții divine, și implicit ale bunăvoinței eterne, a lui Dumnezeu!

6. Primul lucru pe care vi-l cerem este să ne conduceți către camera lui Lameh.

7. După aceea, mergeți în afara orașului și adunați lemne uscate. Așezați aceste lemne în stive, în locuri lipsite de umezeală, și așteptați venirea noastră.

8. Dacă femeile de acolo, care se spală cu noroi, sau alte persoane vă vor întreba de ce faceți acest lucru, dați-le următorul răspuns:

9. Noi, mesagerii lui Iehova, v-am cerut să faceți această activitate. Și vai celui care va îndrăzni să se opună sau să se atingă de stivele de lemne!

10. Acum ați aflat tot ce trebuie să știți deocamdată. De aceea, conduceți-ne la camera lui Lameh. Amin”.

11. O parte din fete au luat-o înainte, în timp ce altele i-au urmat pe cei trei mesageri. Când au ajuns la ușa camerei lui Lameh, le-au arătat-o, spunând: „Aceasta este camera. Ușa este închisă, așa că nu știm dacă Lameh se află înăuntru sau nu. - Iehova fie de-a pururi cu voi, și cu noi!”

12. Sethlahem le-a lăudat pentru credința lor și le-a spus să meargă și să adune lemne.

13. În continuare, Kisehel a atins cu mâna ușa grea, blocată cu zăvoare grele, iar aceasta s-a deschis ca prin farmec. În spatele ei se afla Lameh, care stătea pe un tron, roșu de furie, înconjurat de o mie de gărzi de corp și de slujitori.

14. Cuvintele sale de întâmpinare au fost următoarele: „Gărzi, prindeți animalele coborâte din munți și aruncați-le în lanțuri, astfel încât să le pot sfârteca cu propriile mele mâini. În acest fel, sângele lor va răzbuna sângele celor două soții ale mele, Ada și Zilla, precum și al frumoasei mele fiice Naeme! Haideți, îndepliniți voința mea atotputernică!”

15. Dar Kisehel și-a ridicat instantaneu mâna și a vorbit cu o voce de tunet: „Opriți-vă! - Nici un singur pas mai departe!

16. Cel care va îndrăzni să își miște o singură mână sau un picior va fi ucis pe loc!”

17. Văzând că nimeni nu mai îndrăznește să se miște, Lameh a smuls el însuși o suliță din mâinile unui soldat și s-a aruncat orbește asupra celor trei. Dar sulița a devenit pe loc incandescentă, iar Lameh a aruncat-o blestemând. A smuls o altă suliță, dar și aceasta a început să ardă.

18. Văzând că nu are nici un rost să se împotrivească, el i-a întrebat pe cei trei, tremurând încă de furie:

19. „Ce doriți de la mine, animale coborâte din munți? Vorbiți, iar Lameh vă va plăti tributul dorit! Haideți, vorbiți, vorbiți!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 176 - Discursul ferm adresat de Kisehel înrăitului tiran. Încăpățânatul Lameh este silit de Kisehel să asculte.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.3.2018, 07:55 View PostDownload Post

Capitolul 176
Discursul ferm adresat de Kisehel înrăitului tiran. Încăpățânatul Lameh este silit de Kisehel să asculte.
(18 octombrie 1842)

1. Dar Kisehel și-a ridicat din nou mâna și i-a adresat următoarele cuvinte furibundului Lameh:

2. „Lameh, rege odios al tuturor depravărilor, ororilor și al nedreptăților cele mai cumplite! Îți vorbesc în numele atotputernicului Dumnezeu: noi nu îți cerem ca tribut nici măcar o pietricică din pavajul celei mai murdare străzi a orașului tău! De altfel, după ce vom părăsi aceste ținuturi de jos, primul lucru pe care îl vom face va fi să ne ștergem picioarele de praful adunat pe ele!

3. Cât timp ne-am aflat aici nu am luat nici un singur fruct produs în aceste ținuturi, hrănindu-ne doar cu aer și cu apa cea pură, căci am primit de la Altcineva tot ce avem nevoie. Cred că ai înțeles deja că nu ne aflăm aici pentru a lua vreun tribut de la tine.

4. Îți cerem totuși un mare tribut, dar nu unul material, ci unul faptic; mai exact, cerem de la tine tributul ascultării tale.

5. În calitatea ta de rege, le-ai cerut tuturor să te asculte, sub amenințarea celor mai crunte pedepse, dar tu nu ai cunoscut niciodată ce înseamnă această ascultare!

6. De aceea, pentru prima oară în viața ta va trebui să-ți pleci grumazul bine hrănit sub jugul greu al obedienței, făcând tot ceea ce îți vom cere în numele lui Iehova!

7. Dacă vei asculta de bunăvoie, cu atât mai bine pentru tine. Dacă vei opune însă rezistentă, vei simți biciul greu al lui Dumnezeu pleznindu-ți dur grumazul regal și gros, până când acesta va consimți să se plece și să asculte de voința lui Iehova. Ai aflat acum care este tributul pe care ți-l cerem”.

8. Auzind acest lucru, Lameh s-a repezit orbit de furie asupra lui Kisehel, pentru a-l sfârteca în bucăți. Dar Kisehel l-a prins cu ușurință de părul său lung, l-a scuturat puțin, după care l-a ridicat de la sol și l-a întrebat pe tonul cel mai serios cu putință: „Lameh, vierme mizerabil, care abia mai reușești să te târăști prin praf, neajutorat și slăbit, spune-mi, cât timp mai intenționezi să te opui?

9. Puterea cu care ne-a înzestrat Dumnezeu te poate spulbera ca pe un fulg, iar tu dorești să opui rezistență acestei puteri?

10. Spune-mi, ce vei face dacă îți voi da drumul din nou? Te asigur că picioarele tale nu vor mai atinge solul până când nu vei afirma cu toată seriozitatea ce intenționezi să faci în continuare!

11. Cred că ți-ai dat seama cât de folositoare îți sunt gărzile în fața noastră. Haide, vorbește!”

12. În cele din urmă, scrâșnind din dinți, Lameh a spus: „Dați-mi - cel puțin - trei zile de reflecție, ca să mă reculeg și să meditez la cele spuse de tine. Căci îmi dau seama că nu am cum să mă lupt cu niște dușmani ca voi. De aceea, voi reflecta și voi stabili cum pot să ascult de voi.

13. Iar acum, pune-mă din nou jos și spune-mi ce trebuie să fac!” - Iar Kisehel i-a dat drumul lui Lameh.

14. De îndată ce s-a văzut liber, Lameh s-a repezit la tronul său, și-a refăcut morga regală și a întrebat cu toată seriozitatea: „Spune-mi, ce trebuie să facă marele rege și conducător al cerului și al pământului?”

15. Auzind această întrebare prostească, Kisehel i-a răspuns: „Mai întâi de toate, marele rege și conducător al cerului și al pământului trebuie să coboare imediat de pe tron, dacă nu dorește să se prăjească instantaneu”.

16. Într-adevăr, tronul a devenit din ce în ce mai încins, iar Lameh a fost nevoit să renunțe la el, blestemându-l pentru prima oară în viața sa.

17. Apoi, Kisehel a continuat: „În continuare, marele rege detronat ne va însoți la mlaștinile din afara orașului, urmat de garda sa de corp. Ajuns acolo, el va primi un alt ordin și va afla ce trebuie să facă!

18. Haide, urmează-ne în numele lui Iehova, Dumnezeu cel atotputernic! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 177 - Cuvintele pline de forță adresate de Kisehel lui Lameh. Conduși de cei trei mesageri, Lameh și garda sa de corp ajung la locul de execuție.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.3.2018, 07:59 View PostDownload Post

Capitolul 177
Cuvintele pline de forță adresate de Kisehel lui Lameh. Conduși de cei trei mesageri, Lameh și garda sa de corp ajung la locul de execuție.
(19 octombrie 1842)

1. Lameh i-a spus lui Kisehel: „De ce îmi ceri să te urmez împreună cu slujitorii și cu gărzile mele? Nu te-am rugat să îmi acorzi trei zile de reflecție?

2. De ce refuzi să mi le acorzi? Răspunde-mi!”

3. Kisehel i-a răspuns: „Pentru că aceasta este voința lui Dumnezeu. Noi nu facem nimic din propria noastră voință, ci respectăm întru totul voința lui Dumnezeu, al cărui nume l-ai dezonorat în cea mai odioasă manieră cu putință.

4. Așa se explică de ce nu ți se poate acorda nici o perioadă de reflecție. Dumnezeu ți-a acordat până acum suficient timp pentru reflecție și meditație, dar tu l-ai folosit numai pentru mârșăviile tale. De aceea, nu mai ai dreptul la nici o perioadă de reflecție, căci știm că unicul lucru pe care l-ai face în ea ar fi să complotezi la noi și noi ticăloșii! 5. De aceea, nu mai pune răbdarea lui Dumnezeu la încercare și urmează-ne pe loc, dacă nu dorești să cunoști chiar acum pedeapsa cuvenită!

6. La ce ți-a folosit încăpățânarea până acum?

7. Cât timp a trecut de când Meduhed te-a părăsit, iar Tatahar, pe care l-ai trimis împotriva lui, a fost distrus, împreună cu armatele sale?

8. Cât timp a trecut de când curajosul Sihin te-a părăsit pentru totdeauna cu mica lui trupă de luptători?

9. Cât timp a trecut de când ți-ai pierdut femeile?

10. Ce ai realizat împotriva lui Hored, căruia i-ai dat în mod perfid mâna fiicei tale?

11. Cu numai câteva zile în urmă doreai să dai foc întregului pământ. Ai reușit?

12. Ce s-a întâmplat cu Horadal, pe care l-ai trimis, împreună cu o armată numeroasă, ca să-i distrugă pe copiii lui Dumnezeu? Ce ai câștigat cu asta?

13. La ce ți-au folosit toate aceste cruzimi? Te-au făcut ele mai bogat, sau mai puternic?

14. Gândește-te la tot ce ai încercat împotriva lui Dumnezeu și la rezultatele acțiunilor tale!

15. Adevăr îți spun: nu ai reușit nimic altceva decât să te afunzi din ce în ce mai adânc în sclavia cea mai cruntă față de Satan, din care îți va fi extrem de greu să mai scapi vreodată! Te-ai autoconvins singur că ești Dumnezeu pe pământ. O, om fără minte, de ce nu ai încercat să creezi un om, sau cel puțin să-i învii pe cei pe care i-ai ucis, pentru a vedea cum stau lucrurile cu divinitatea ta?

16. Așa că nu mai refuza să ne urmezi, căci noi suntem ultima rază a grației lui Iehova pentru tine.

17. Dacă accepți să o primești, poți scăpa de judecata lui Dumnezeu. Altminteri, ea se va transforma într-o rază a judecății supreme, care te va arunca în ghearele morții eterne. - Așa că urmează-ne!”

18. Furibund, Lameh a întrebat: „Și ce trebuie să fac acolo, în mlaștini?”

19. Kisehel i-a replicat: „Acolo vei recunoaște puterea lui Dumnezeu și vei înțelege că El nu le joacă feste ființelor de teapa ta. Căci Domnul este un Dumnezeu cinstit, și nu își bate joc de umanitatea pe care a creat-o!”

20. Aceste cuvinte, rostite cu multă putere, l-au convins în sfârșit pe Lameh să îi urmeze pe cei trei mesageri, împreună cu gărzile sale înarmate până în dinți.

21. Văzând ciudata procesiune, oamenii din oraș au crezut că cei trei au fost prinși de Lameh, fiind conduși acum către locul de execuție.

22. De aceea, ei au început să se vaite: „Vai nouă! Vai nouă! Puterea lui Lameh a învins puterea celor din munți! Astăzi îi ucide pe ei, iar mâine ne va veni nouă rândul!”

23. Dar Kisehel le-a strigat cu o voce puternică: „Urmați-ne și vedeți cu ochii voștri ce se întâmplă. Abia apoi lamentați-vă și deplângeți soarta noastră și a voastră!”

24. Cel care ne-ar fi învins pe noi, L-ar fi învins simultan și pe Dumnezeu. Iar dacă Dumnezeu ar fi învins, acest pământ de sub tălpile noastre nu ar mai exista! Căci pământul, la fel ca și cerul, îi aparține lui Dumnezeu. De vreme ce pământul continuă să existe, este evident că nici Dumnezeu nu a dispărut, iar prin puterea Lui, nici noi nu am fost învinși!

25. Haideți, urmați-ne și constatați cu propriii voștri ochi cât de stupidă a fost teama voastră”.

26. Iar alaiul a fost îngroșat de o mare mulțime de oameni, care l-a urmat până la mlaștini.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 178 - Judecata aspră a curtezanelor lui Lameh.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.3.2018, 08:09 View PostDownload Post

Capitolul 178
Judecata aspră a curtezanelor lui Lameh.
(20 octombrie 1842)

1. Când alaiul a ajuns la mlaștini, Lameh și-a văzut curtezanele. O parte dintre acestea se frecau cu noroi pe corp, în timp ce altele adunau lemne uscate. Speriat, el s-a îndreptat către Kisehel, pe care l-a întrebat:

2. „Spune-mi, animal de la munte cu picioarele lungi, ce oroare intenționezi să comiți în acest loc? Ce ai de gând să faci cu mine și cu întreaga mea casă regală?”

3. Kisehel i-a răspuns însă cu o voce puternică: „Ascultă-mă, sălaș viu al lui Satan, chintesență odioasă a întregului iad, anus viu al diavolului! Toate faptele tale ți-au revelat această natură diabolică. De aceea, răspunsul la întrebarea ta îți va fi dat tot de fapte. Deocamdată taci și nu mai pune întrebări inutile, iar dacă totuși dorești să vorbești, fă-o cu o voce umană, nu cu limba despicată a dragonului!”

4. Auzind acest răspuns, Lameh a tăcut. El a înțeles că vocea sa nu îi poate intimida pe cei trei, la fel cum armele nu îi pot folosi la nimic împotriva acestora.

5. Văzând că pe Lameh l-a părăsit curajul, Kisehel s-a întors către fetele care adunau lemne și le-a spus:

6. „Ascultați-mă, ființe purificate. Ați făcut așa cum v-am spus și ați adunat o cantitate suficientă de lemne uscate. Dacă doriți însă să fiți complet libere, dați foc acestei grămezi de lemne”.

7. Iar fetele au alergat și s-au întors în curând cu torțe aprinse în mâini.

8. În timp ce fetele stăteau în jurul grămezii de lemne cu torțele aprinse în mâini, Kisehel s-a întors către femeile care își ungeau trupul cu noroi și le-a spus:

9. „Acum ascultați și voi! Abia acum este corpul vostru pregătit pentru iad, căci arată la fel ca și sufletul vostru. De aceea, urcați-vă pe aceste ruguri și ardeți în ele, pentru ca flăcările lor să pună capăt existenței voastre mizerabile și pentru a vă primi astfel răsplata cuvenită! Așa să fie!”

10. Auzind aceste cuvinte, femeile păcătoase au început să urle, să plângă și să se vaiete: „O, voi, emisari puternici ai unicului Dumnezeu, dați-ne orice altă pedeapsă, iar noi o vom îndeplini cu credință în timpul vieții care ne-a mai rămas, la fel cum am ascultat porunca de a ne unge trupurile cu noroi! Îngăduiți-ne însă puțina viață care ne-a mai rămas, pentru a nu fi pierdute pentru totdeauna!

11. Iar dacă totuși trebuie să murim, lăsați-ne cel puțin să murim altfel, nu în această manieră îngrozitoare!

12. Vă implorăm în numele compasiunii atotputernicului vostru Dumnezeu!”

13. Iar Kisehel le-a răspuns: „Ascultați-mă, acest lucru nu depinde de noi. Noi nu vă putem judeca, nici mântui, căci nu suntem decât executorii voinței divine.

14. De aceea, prosternați-vă în fața lui Dumnezeu și implorați-L pe El să vă mântuiască. Puteți fi sigure că noi vom face ceea ce ne va cere Dumnezeu în inimile noastre”.

15. Iar femeile păcătoase au început să se roage lui Dumnezeu, cerându-i să le scape de groaznica tortură.

16. Atunci, o voce mai puternică decât cea a tunetului s-a auzit din ceruri, spunând: „Numai focul vă mai poate elibera!”

17. Iar Kisehel le-a spus femeilor, care erau deja pe jumătate moarte de frică: „Ați auzit cu propriile voastre urechi ce aveți de făcut. Haideți, nu mai întârziați și săriți în mijlocul flăcărilor, în numele lui Dumnezeu cel atotputernic, singurul vostru judecător!”

18. Atunci, femeile s-au ridicat încet de la sol, plângând, și au început să se cațere pe rugurile mari.

19. Când au ajuns în vârf, Kisehel le-a poruncit fetelor cu torțele să dea foc rugurilor.

20. Albe la față și tremurând din toate încheieturile, fetele au făcut ceea ce li s-a cerut.

21. Focul a cuprins lent rugurile. O vreme, din mijlocul fumului greu s-au mai auzit strigăte de durere, după care s-a lăsat tăcerea și moartea a pus capăt sinistrului spectacol.

22. Orbit de furie, Lameh l-a întrebat pe Kisehel: „Ce ați câștigat, voi și Dumnezeul vostru, prin această oribilă execuție a femeilor?”

23. Kisehel i-a răspuns: „Nu ți s-a dat voie să vorbești neîntrebat!

24. Dar tu oricum nu asculți de nimeni. De aceea, unicul răspuns pe care îl vei primi va fi sub formă de faptă!”

25. După care, Kisehel a strigat cu o voce puternică: „Voi, femei purificate prin foc! Ridicați-vă din cenușa trupurilor voastre păcătoase și depuneți mărturie în fața lui Lameh!”

26. Instantaneu, femeile arse s-au ridicat din cenușă, transfigurate, în trupuri de slavă, L-au lăudat pe Dumnezeu și au depus mărturie că cei trei erau cu adevărat mesagerii lui Dumnezeu cel atotputernic. În plus, au adăugat că pedeapsa purificării prin foc pe care au fost nevoite să o suporte a fost de-a dreptul insignifiantă prin comparație cu fericirea pe care o simțeau acum, în noua viață care li s-a acordat.

27. De data aceasta, Lameh a început să reflecteze serios la miracolul nemaivăzut la care asistase.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 179 - Kisehel pune la încercare pretinsa divinitate a lui Lameh, care este redus la smerenie.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.3.2018, 08:15 View PostDownload Post

Capitolul 179
Kisehel pune la încercare pretinsa divinitate a lui Lameh, care este redus la smerenie.
(25octombrie 1842)

1. După acest miracol, Kisehel s-a întors către Lameh și l-a întrebat: „Lameh, tu, care pretinzi că ești nu doar un rege, ci și un Dumnezeu pe pământ, spune-mi: știu că ai ucis mii de oameni în maniera cea mai crudă cu putință. Ai ridicat însă vreodată pe cineva din morți, în virtutea divinității tale?

2. Știm cu toții foarte bine că ți-ai regretat de multe ori propriile fapte.

3. De pildă, ți-ar fi plăcut să-ți readuci la viață frații pe care i-ai măcelărit, precum și pe alți câțiva, dar cu toată pretinsa ta divinitate, nu ai reușit niciodată.

4. Haide, spune-ne, de ce nu ai reușit acest lucru, de vreme ce ai fost atât de convins că erai un Dumnezeu atotputernic?

5. Oare nu ai vrut să faci acest lucru, sau nu ai putut? Sau poate ai considerat sub demnitatea ta divină să faci așa ceva?”

6. Plin de orgoliu, Lameh i-a răspuns: „Da, am considerat sub demnitatea mea să fac așa ceva. De aceea, nu mi-am propus niciodată acest lucru”.

7. Kisehel a insistat însă: „Bine, atunci spune-ne ce fapte consideri tu că țin de demnitatea unei divinități”.

8. Lameh i-a replicat însă cu mânie: „Chiar sunt obligat să îți răspund la fiecare întrebare?”

9. Kisehel i-a răspuns cu asprime: „Da, ești obligat să îmi răspunzi la fiecare întrebare, în caz contrar, vei primi de sus o lovitură de bici. Haide, răspunde la ceea ce te-am întrebat”.

10. Citind pe fața lui Kisehel că nu glumește, Lameh s-a grăbit să răspundă la întrebare:

11. „De vreme ce tot trebuie să răspund, îți pot spune că unicul lucru pe care îl consider de demnitatea unei divinități este să creeze lumi, numai pentru a le distruge apoi.

12. Orice altă acțiune este comparabilă cu opera unui țânțar și poate foarte bine să fie realizată de spiritele din subordinea ta.

13. De pildă, răzbunarea și judecata sunt demne de un Dumnezeu, în timp ce iubirea, compasiunea, răbdarea, iertarea și celelalte slăbiciuni de acest fel sunt trăsături ale ființelor comune”.

14. Kisehel și-a continuat interogatoriul: „Bine, îți voi accepta deocamdată răspunsul; dar trebuie să-mi demonstrezi că ești un Dumnezeu atotputernic.

15. Căci îmi este greu să cred că nu ai ridicat din morți numai pentru că nu ai dorit acest lucru; pentru atotputerea unui Dumnezeu nimic nu este imposibil!

16. Afirmi deci că ai putea trezi morții la viață, la simpla ta dorință?

17. Bine, te provoc să faci chiar acum acest lucru, ca să ne convingi de divinitatea ta. Căci noi nu îți recunoaștem divinitatea numai ca urmare a crimelor și distrugerilor tale, de vreme ce și fiarele din pădure pot face acest lucru.

18. Iată, ai în față foarte multe femei și toți servitorii tăi. Ucide pe cineva, iar apoi trezește-l din nou la viață, și poți fi convins că îți vom recunoaște divinitatea și te vom adora inclusiv noi, cu toată smerenia, ca unic Dumnezeu al cerului și al pământului.

19. Haide, nu te mai gândi, ci dovedește-ne chiar acum marea ta putere!”

20. De data aceasta, Lameh nu a mai știut ce să spună, și cu atât mai puțin ce să facă.

21. Dar Kisehel i-a spus pe tonul cel mai serios cu putință: „Ascultă, Lameh, dacă nu faci imediat dovada divinității tale, așa cum ți-am cerut, te voi forța lipindu-ți torțe aprinse pe spinare să sapi cu propriile tale mâini regale groapa cu fecale și să cureți personal tăblița pe care o cunoști atât de bine, pe care ai scris numele lui Iehova numai pentru a-l pângări cu murdărie, pentru a-l blestema și a-l arunca în groapa cu gunoaie! După ce o vei curăța cu mânuțele tale, îți vei primi adevărata penitentă, care constă în a adora tăblița respectivă și a te închina în fața Numelui sfânt toată viața ta!”

22. Auzind aceste cuvinte, Lameh s-a umplut de furie, căci știa foarte bine cât valora așa-zisa lui atotputere și ce era capabil să facă.

23. Incapabil să găsească vreo soluție, el a recunoscut - plin de mânie - că divinitatea lui era un fel de titlu de noblețe și nu acoperea nici o realitate.

24. Atunci, Kisehel i-a spus: „În acest caz, de ce ai spurcat în felul acesta numele adevăratului Dumnezeu? Vorbește, sau te voi sili pe loc să îți îndeplinești pedeapsa amintită mai devreme!”

25. Lameh aproape că și-a pierdut mințile de furie, dar a preferat să păstreze tăcerea.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Crestinism
   -> Biblioteca - Creștinism, Jakob Lorber - "Scribul lui Dumnezeu"
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 18 of 29  [ 281 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2, 3 ... 17, 18, 19 ... 27, 28, 29  Next
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !