Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 14.10.2019, 04:08
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 2) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2, 3 ... 20, 21, 22 ... 27, 28, 29  Next
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 200 - Demascarea falsei Naeme.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.3.2018, 07:17 View PostDownload Post

Capitolul 200
Demascarea falsei Naeme.
(28 noiembrie 1842)

1. Știind prea bine că este vorba de o tentație, Kisehel i-a privit cu fermitate în ochi pe Lameh și pe Thubalkain, iar în cele din urmă le-a spus:

2. „Chiar credeți că această apariție a lui Naeme este adevărată?”

3. Întrerupându-l pe loc, Lameh i-a răspuns cu vehemență: „Crezi cumva că nu îmi mai recunosc propria fiică? - Pe de altă parte, ce avantaj ar putea avea ea mințindu-mă? Naeme este fiica mea autentică și nu m-a mințit niciodată! Ce scop urmărești atunci cu întrebarea ta?”

4. Kisehel: „Bine, dacă sunteți de părere că aceasta este adevărata Naeme, rămâneți la părerea voastră.

5. În acest fel, nu veți mai avea însă acces la munții sacri și nu o veți mai putea revedea pe adevărata Naeme; templul nu va mai fi construit, iar tăblița sacră nu va mai rămâne în casa voastră, căci o voi lua personal și o voi duce în munți.

6. Așadar, aveți de ales: puteți să ne credeți pe noi, sau pe această Naeme! Lucrurile se vor derula apoi în funcție de credința voastră, în clipa aceasta vă sunt deschise atât porțile vieții, cât și cele ale morții. Dacă ne veți accepta pe noi, veți accepta viața. Dacă veți rămâne cu această Naeme, veți cădea astfel pradă morții eterne!

7. Nu depinde decât de voi. Facă-se voia voastră. Amin”.

8. De data aceasta, Lameh l-a tras de mânecă pe Thubalkain și i-a spus în șoaptă: „Ascultă, dragul meu fiu! Ce-i drept, această Naeme mă cam nedumerește, căci până acum, ea nu a îndrăznit să mă privească deloc în față, așa cum nu te-a privit nici pe tine. În plus, văd că scâncește și acum, cu fața la pământ, ca și cum ar avea ceva de ascuns.

9. Aș zice că înainte să o rupem definitiv cu acești mesageri atât de puternici, ar fi recomandabil să o verificăm pe această Naeme, care mi se pare cam ciudată.

10. Cel mai bun lucru ar fi să îi spun să se ridice de la sol și să elibereze tronul de această tăbliță, astfel încât să ne putem așeza din nou pe el, eu și cu ea. Dacă nu va reuși să ridice tăblița, vom ști că nu este decât o fantomă imaterială, venită să ne tenteze, și ne vom putea lua rămas bun de la ea pentru totdeauna”.

11. Thubalkain a fost de acord cu propunerea tatălui său, căruia i-a spus: „Tată, mi se pare că gândești foarte înțelept. Haide, așadar, să procedăm așa cum ai spus!”

12. După care cei doi s-au îndreptat către Naeme. Lameh s-a aplecat și a atins-o cu degetele, după care i-a spus:

13. „Naeme, dacă ești într-adevăr fiica mea, ridică-te și arată-ți fața! Apoi du-te la tron și ia tăblița strălucitoare. Adu-mi-o, și în acest fel vom rupe puterea vrăjitorilor veniți din munți.

14. Voi redeveni atunci din nou regele care am fost mai înainte, iar tu vei fi mâna, mea dreaptă.

15. Căci în această tăbliță stă ascunsă întreaga putere a vrăjitorilor veniți din munți.

16. Dacă ești cu adevărat fiica mea Naeme, sunt convins că vei face acest gest, pentru salvarea bătrânului tău tată!”

17. Naeme a început însă să scâncească, pretinzând că este prea slăbită ca să se ridice în picioare.

18. De data aceasta, Lameh s-a înfuriat și i-a strigat: „Naeme! Îl cunoști foarte bine pe Lameh! - De ce eziți să îmi îndeplinești porunca?

19. Dacă ești slăbită, vorbește, căci mai am încă suficientă putere pentru a-ți procura hrana necesară. De altfel, la cât te vaieți de tare, mie nu mi se pare că ți-ar lipsi puterea pentru a îndeplini o sarcină atât de ușoară.

20. Haide, ridică-te imediat, sau cel mai cumplit dintre blesteme te va lovi pe loc!”

21. De data aceasta, Naeme s-a ridicat, iar cei doi au putut-o privi în față. Lameh și Thubalkain s-au înspăimântat, căci nu semăna deloc cu Naeme a lor.

22. Atunci, Lameh i-a spus: „Nu-ți recunosc fața, dar nu contează; du-te la tron și fă ce ți-am spus, iar în acest fel te voi recunoaște după faptă!”

23. Naeme a început din nou să tremure, după care s-a prăbușit în sine și a dispărut complet, devenind invizibilă! Kisehel l-a întrebat atunci pe Lameh: „Spune-mi, frate Lameh, cum ți-a plăcut această Naeme?”

24. Lameh și Thubalkain s-au prosternat la picioarele lui Kisehel fără să mai răspundă nimic, plângându-și orbirea, căci abia acum și-au dat seama cine era această Naeme și ce spirit îi dădea viață.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 201 - Discursul lui Kisehel referitor la frăția și la egalitatea dintre oameni. Despre adevărata regalitate.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 17.3.2018, 15:32 View PostDownload Post

Capitolul 201
Discursul lui Kisehel referitor la frăția și la egalitatea dintre oameni. Despre adevărata regalitate.
(29 noiembrie 1842)

1. Kisehel s-a aplecat însă, i-a ridicat de la sol pe Lameh și pe Thubalkain, și le-a spus: „Fraților, de ce vă prosternați în fața noastră? Credeți că suntem mai buni ca voi? Nu suntem noi frați între noi?

2. Pe viitor vă rog să nu mai faceți așa ceva, căci întreaga noastră devoțiune, venerație și iubire i-o datorăm exclusiv lui Dumnezeu.

3. Dacă dorim să devenim adevărații copii ai aceluiași Tată, va trebui să ne respectăm reciproc, fără să acceptăm vreodată ca unii să se prosterneze în fața celorlalți. Acest respect reciproc trebuie să se manifeste prin iubirea noastră unii față de ceilalți, născută din iubirea comună față de Dumnezeu.

4. Cine se consideră mai presus sau mai prejos de frații săi nu se integrează în ordinea lui Dumnezeu, păcătuind în acest fel.

5. Ați văzut cu siguranță exemple de oameni în fața cărora ceilalți se închină, deși nu sunt cu nimic mai buni decât ei.

6. Ce se întâmplă în urma acestui respect general?

7. Foarte rapid, aceștia încep să se considere mai buni și mai presus decât semenii lor, devenind orgolioși, aroganți, iar în final chiar tiranici! Nemai mulțumindu-se cu respectul obișnuit al semenilor lor, ei invadează curând alte regiuni, folosindu-se de devoțiunea exagerată a supușilor lor, forțând noi și noi popoare să li se supună, maltratându-i și chiar omorându-i pe cei care refuză acest lucru.

8. Mai devreme sau mai târziu, acești oameni vor sfârși prin a le cere fraților lor devotați să le plătească un tribut din cele mai bune roade ale muncii lor, ca urmare a respectului lor prostesc.

9. Și astfel, vor apărea tot felul de regi și de lideri politici plini de cruzime, care își vor strivi sub puterea lor frații care au căzut în capcana respectului exagerat, dintr-o umilință prost înțeleasă, plasându-se astfel în afara ordinii divine.

10. Să-i dăm lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu, iar semenilor noștri ceea ce le datorăm!

11. Întregul nostru respect, toată devoțiunea, adorația, recunoștința, iubirea și slava noastră le datorăm în întregime lui Dumnezeu. În ceea ce ne privește, suntem cu toții frați și avem datoria să ne iubim, dar nu mai mult și nici mai puțin decât ne iubim pe noi înșine. Aceasta este măsura după care ar trebui să ne ghidăm întotdeauna, singura capabilă să restabilească echilibrul: comportamentul față de ceilalți așa cum am dori să se comporte ei cu noi.

12. Când cineva încalcă acest principiu, el încalcă practic ordinea divină, oferindu-le semenilor săi ceea ce îi datorează exclusiv lui Dumnezeu.

13. Această încălcare a ordinii divine reprezintă sămânța care va atrage după sine toate dezastrele asupra acestui pământ.

14. Căci adevăr vă spun: nici un alt păcat nu atrage după sine o pedeapsă generalizată asupra pământului ca acesta, lucru pe care l-ați putut constata chiar sub domnia voastră!

15. Așadar, dragii mei frați, haideți să introducem alte reguli în ceea ce privește regalitatea: în regatul nostru, regele să fie ghidul și protectorul fraților săi, nu un stăpân și un tiran absolut.

16. Un asemenea rege va fi perfect integrat în ordinea divină și nu va avea nevoie de putere pământească, ci doar de puterea iubirii și înțelepciunii divine, care vor sălășlui în spiritul său și cu ajutorul cărora își va putea conduce cu ușurință frații către dreptate și adevăr.

17. Cumpăniți asupra cuvintelor mele și nu vă mai prosternați în fața noastră sau a altora, și în acest fel veți deveni o binecuvântare pentru semenii voștri. În mod similar, nu mai lăsați pe nimeni să se prosterneze în fața voastră, și în acest fel veți deveni o binecuvântare pentru poporul vostru.

18. Și acum, să trecem în sala de mese, căci festinul poate să înceapă.

19. Nu vă mai gândiți la tentația prin care ați fost încercați, căci cel victorios are datoria să se bucure de victoria sa, nu să se întristeze.

20. Haideți să mergem. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 202 - Festinul din sala de mese. Thubalkain își alege o mireasă și se căsătorește cu ea.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 17.3.2018, 15:37 View PostDownload Post

Capitolul 202
Festinul din sala de mese. Thubalkain își alege o mireasă și se căsătorește cu ea.
(1 decembrie 1842)

1. Și au trecut cu toții în sala de mese, unde totul era împodobit festiv. Nouă mese rotunde, frumos decorate, erau încărcate cu mâncare.

2. În centrul lor se aflau două mese principale, cu o formă ovală, pe care erau așezate mâncărurile din carne.

3. Oaspeții s-au așezat la masă, i-au mulțumit lui Dumnezeu pentru hrana oferită și au început să mănânce și să bea, plini de voioșie. După ce s-au servit din fructe, Kisehel s-a întors către Thubalkain și i-a spus:

4. „Frate Thubalkain, a sosit vremea să-ți alegi din aceste fete frumoase mireasa dorită, dacă nu cumva ți-ai schimbat dorința.

5. Iată, masa festivă este pregătită: un miel pentru tatăl tău și un vitei pentru tine și pentru mireasa ta”.

6. Aceste cuvinte l-au făcut fericit pe Thubalkain, care a spus: „Abia acum îmi dau seama cât de amăgitoare a fost tentația de dinainte, căci sunt convins că Naeme duce o viață mult mai fericită acum decât pe vremea când era silită să trăiască în opoziție față de Dumnezeul la care se gândea tot timpul.

7. Cu siguranță, dacă ar fi trăit în pierzanie, piciorul ei nu ar fi ajuns niciodată să pășească pe munții sacri, acolo unde sălășluiesc copiii lui Dumnezeu, iar Hored nu ar fi ajuns niciodată să o atingă! Dar toate acestea au fost posibile. Cum ar fi putut fi acea fantomă oribilă pioasa Naeme?

8. De aceea, acum sunt complet împăcat și îți voi urma sfatul cu inima deschisă.

9. Am înțeles în sfârșit că nu sunteți niște trădători, ci prieteni adevărați și emisari atotputernici ai lui Dumnezeu. Pentru acest lucru, îl voi slăvi de-a pururi pe Dumnezeu pentru grația Lui. Iar acum, facă-se voia ta!”

10. După care Thubalkain s-a ridicat și s-a îndreptat către fete, examinându-le pe rând, până când a găsit una pe gustul lui. A luat-o de mână și a dus-o în fața lui Kisehel. Pe drum însă, aleasa inimii sale s-a oprit, nemaidorind să înainteze.

11. Thubalkain a întrebat-o: „De vreme ce ai acceptat să fi aleasă de mine, de ce refuzi acum să mergi împreună cu mine la emisarul atotputernicului Dumnezeu, pentru a fi binecuvântați?"

12. Dar aleasa i-a răspuns cu aroganță: „La ce ne-ar folosi această binecuvântare? Câte femei nu au dat naștere unor copii de-a lungul timpurilor fără o asemenea binecuvântare? De ce am fi tocmai noi excepția?

13. Dacă vrei să fii binecuvântat și să devii de-a pururi sclavul lui Iehova, nu ai decât, dar eu prefer să rămân liberă și îți voi demonstra că pot da naștere la copii și fără această binecuvântare stupidă".

14. Uimit de această impertinență, Thubalkain și-a părăsit aleasa și s-a dus singur la Kisehel. Știind ce vrea să-i spună acesta, Kisehel i-a luat-o înainte:

15. „Frate Thubalkain, se pare că ai făcut o alegere proastă. Sfatul meu este următorul: fă următoarea alegere cu ajutorul lui Dumnezeu, și nu vei mai găsi o femeie care nu face parte din rândul celor virtuoase.

16. După cum vezi, femeia aleasă de tine nu este cu nimic mai bună decât fantoma lui Naeme! Haide, du-te și scuip-o în față, iar apoi fă o nouă alegere!” Iar Thubalkain a făcut exact ce i s-a spus.

17. Imediat, femeia cea necurată a dispărut, iar noua aleasă l-a urmat cu dragă inimă pe Thubalkain, slăvind numele lui Dumnezeu.

18. Kisehel i-a binecuvântat pe amândoi în numele lui Iehova, iar Thubalkain și-a găsit liniștea, alături de frumoasa sa soție, slăvind numele lui Dumnezeu și invitându-i pe toți cei prezenți la festin.

19. S-au așezat atunci cu toții la mesele festive, au binecuvântat mâncarea și s-au veselit, alături de miri.

20. Și astfel, Thubalkain și-a primit răsplata cuvenită, dublată de o binecuvântare divină.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 203 - Zvonurile din oraș. Discursul plin de forță al lui Kisehel adresat lui Lameh și nuntașilor speriați.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 17.3.2018, 15:40 View PostDownload Post

Capitolul 203
Zvonurile din oraș. Discursul plin de forță al lui Kisehel adresat lui Lameh și nuntașilor speriați.
(3 decembrie 1842)

1. În timp ce discutau cu toții, plini de voie bună, despre căile lui Dumnezeu, iar mesagerii le povesteau gazdelor câteva din miracolele petrecute pe munții sacri, precum și felul în care Domnul pășise alături de ei, vorbindu-le despre nemurirea spiritului și despre viața eternă, care este sinonimă cu iubirea pentru Dumnezeu din inima omului, dinspre porțile palatului s-au auzit strigăte puternice. În curând, acestea au putut fi distinse. Se pare că strigau: „Blestemat fie Lameh, împreună cu toții cei care îl urmează!

2. Moartea și distrugerea să cadă asupra acestui palat, căci ne-a trădat în favoarea animalelor venite din munți!

3. De aceea, moarte lui! Mase uriașe de războinici înalți coboară din munți cu gândul să ne distrugă!

4. Dar înainte de aceasta, vom avea grijă să te pedepsim pe tine, mizerabile Lameh, pentru că ne-ai predat cu nerușinare acelor criminali!

5. Gărzile tale coborâte din munți nu-ți vor mai fi de nici un folos, căci te vom distruge împreună cu ele!”

6. După aceste blesteme, mulțimea de rebeli a pătruns în palatul lui Lameh, înarmată cu bâte și alte arme. În curând, din camerele palatului puteau fi auzite tropăituri, blesteme, înjurături și zgomote de mobilier răsturnat. Iar tumultul se apropia din ce în ce mai tare de sala în care se desfășurau festivitățile.

7. Auzind zgomotul infernal, Lameh și Thubalkain s-au speriat de moarte. La rândul lor, fetele și femeile, inclusiv noua soție a lui Thubalkain, au început să țipe.

8. Atunci, Kisehel i-a spus cu o voce puternică lui Lameh: „Frate Lameh, de ce tremuri ca și cum pumnalul ar fi fost deja înfipt în gâtul tău?

9. O, oameni fără minte! Tot nu v-ați convins încă de inutilitatea puterii voastre împotriva noastră? Nu au fost siliți soldații voștri, transformați în stâne de piatră, să își arunce armele și să îndeplinească poruncile noastre?

10. Cum se face că vă speriați de o mulțime agitată, după ce ați experimentat direct puterea divină dinlăuntrul nostru?

11. Haide, reculegeți-vă și înveseliți-vă iarăși! Lăsați-i pe rebeli să vină și nu vă speriați de ei până când nu veți vedea cu ochii voștri că ne-au învins. Atâta vreme cât așa ceva nu s-a petrecut încă, păstrați-vă calmul și credința în Dumnezeu, căci puterea Lui este mai mare decât cea a tuturor rebelilor orbi de pe acest pământ! - Gata, păstrați-vă calmul! Amin”.

12. Auzind aceste cuvinte, Lameh și-a mai revenit în simțiri și a spus:

13. „O, prieteni! Nu vă supărați pe mine pentru că m-am temut atât de tare în prezența voastră. Toate zgomotele acestea sunt înspăimântătoare, mai ales dacă asculți și amenințările pe care le proferează! Noi nu suntem decât niște copii sărmani din ținuturile de jos, care se sperie ușor în asemenea ocazii. De aceea, nu vă supărați pe noi. Lameh vă promite că nimic nu-l va mai speria de acum înainte, nici măcar moartea!

14. De acum și până la sfârșitul zilelor mele mă voi opune morții și voi lupta pentru slăvirea glorioasei Naeme”.

15. Kisehel i-a răspuns: „Frate, abia acum te recunosc ca atare, căci cuvintele tale îmi demonstrează că ai devenit un frate perfect. Văd însă că rebelii continuă să se apropie. De aceea, îți propun să ieși și să îi înfrunți singur, pentru ca victoria ta să fie deplină!

16. Te asigur că îi vei risipi fără probleme în toate direcțiile, precum niște găini speriate. Haide, du-te! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 204 - Confruntarea cu rebelii.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 17.3.2018, 15:44 View PostDownload Post

Capitolul 204
Confruntarea cu rebelii.
(5 decembrie 1842)

1. De-abia a terminat Kisehel de rostit aceste cuvinte că rebelii au și spart ușile, urlând de furie.

2. Văzând fețele lor schimonosite și auzind blestemele lor, Lameh s-a înspăimântat din nou, astfel încât aproape că și-a pierdut cunoștința, căzând cu fața la pământ și șoptind: „Vai mie! Sunt pierdut!”

3. De data aceasta, Thubalkain și-a păstrat însă cumpătul și s-a opus mulțimii dezlănțuite, împingând-o înapoi.

4. Era însă imposibil să te opui multă vreme, așa că Thubalkain a strigat cu o voce de tunet: „Ce doriți de la noi? De ce ne atacați?”

5. Mulțimea i-a răspuns: „Nu dorim altceva decât viața voastră blestemată!”

6. Nemaiștiind ce să facă, Thubalkain și-a ridicat mâinile la cer și ochii către Mine, și a spus: „O, Dumnezeule atotputernic și drept, Părinte și Creator al tuturor lucrurilor! Revarsă asupra mea puterea necesară pentru a-i respinge pe acești rebeli, integrându-i din nou în ordinea divină!”

7. După această rugăciune plină de ardoare, Kisehel s-a îndreptat către el și i-a spus: „Ascultă, frate, Tatăl preasfânt și preaplin de iubire a ascultat rugăciunea ta și a acceptat-o. De aceea, nu te teme, căci vei experimenta în curând puterea Tatălui înlăuntrul tău și înlăuntrul nostru.

8. Acum ridică-te împotriva rebelilor și lovește-i în moalele capului prin puterea cuvântului tău! Amin”.

9. Conștient acum de puterea lui Dumnezeu manifestată prin el, Thubalkain s-a adresat din nou rebelilor, cu aceeași voce de tunet:

10. „Ascultați-mă, voi, care v-ați revoltat împotriva ordinii juste a lui Dumnezeu! Împotriva cui doriți voi să luptați? - Acțiunile voastre malefice sunt îndreptate împotriva lui Dumnezeu! Ați ridicat bâtele și armele împotriva Lui!

11. O, nemernicilor! Ați experimentat vreodată puterea atotputernicului Dumnezeu.

12. Văd că strigați: ,Nu, dar ce treabă avem noi cu El? Noi nu dorim decât viața voastră!' Dar eu vă spun: Cel împotriva căruia v-ați ridicat este Dumnezeu cel atotputernic, așa că gândiți-vă bine asupra cui ați ridicat armele voastre criminale!

13. O, adevăr vă spun, în numele lui Dumnezeu cel sfânt, dacă nu vă veți schimba imediat atitudinea, veți plăti mai scump decât cineva căzut în craterul încins al unui vulcan! Cel care își va ridica primul sulița împotriva noastră va fi transformat instantaneu în cenușă!

14. Acum știți împotriva cui ați declarat război și care va fi soarta voastră! Faceți ce doriți, căci aveți un liber arbitru, iar răsplata voastră va fi pe măsură!”

15. După aceste cuvinte, rebelii s-au revoltat și mai tare, scoțând asemenea răcnete încât l-au trezit până și pe Lameh din inconștiența lui.

16. De data aceasta, Lameh s-a înfuriat, auzind blestemele îngrozitoare ale rebelilor, așa că a strigat: „Frați și prieteni atât de puternici! Distrugeți-i pe acești nemernici însetați de sânge care se opun ordinii Iui Dumnezeu!”

17. Dar Kisehel l-a calmat: „Frate, nu-ți pierde cumpătul pentru ceea ce nu merită, căci Dumnezeu nu este precum un om, gata să își distrugă imediat opera, la cea mai mică enervare. Legea eternă a ordinii Sale spune clar: toate lucrurile create vor fi păstrate de-a pururi!

18. Thubalkain le-a dat însă un ordin acestor rebeli, explicându-le și consecințele încălcării sale, iar ordinul lui a fost binecuvântat din cer, devenind astfel lege. De aceea, oricine va acționa împotriva lui își va primi pe loc judecata. De aceea, liniștește-te. Amin”.

19. Chiar în clipa aceea, unul dintre rebeli și-a ridicat sulița și a îndreptat-o către pieptul lui Thubalkain. Instantaneu, el a fost cuprins însă de flăcări și s-a transformat în cenușă. Acest lucru a avut darul de a-i calma pe loc pe rebeli, care au început să se retragă în liniște.

20. Câțiva dintre ei mai blestemau încă, dar majoritatea i-a obligat repede să se căiască. În acest fel, revolta s-a încheiat la fel de brusc cum a început, iar pacea s-a instalat din nou în palat.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 205 - Lameh și Thubalkain îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru puterea revărsată asupra lor. Discursul lui Kisehel referitor la tentațiile la care este supus omul.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 17.3.2018, 15:49 View PostDownload Post

Capitolul 205
Lameh și Thubalkain îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru puterea revărsată asupra lor. Discursul lui Kisehel referitor la tentațiile la care este supus omul.
(6 decembrie 1842)

1. După potolirea revoltei și reinstaurarea ordinii, Lameh și Thubalkain au căzut cu fețele la pământ, mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru puterea revărsată asupra lor, implorându-L totodată să nu abată niciodată această putere împotriva lor, ci să îi însoțească de-a lungul întregii lor vieți, binecuvântându-i prin grația Sa pe descendenții lor și continuând să-i susțină prin puterea Sa infinită.

2. După această rugăciune de mulțumire, Kisehel i-a ajutat pe cei doi să se ridice și le-a spus:

3. „Prieteni și frați! Tatăl preasfânt și preaplin de iubire și-a găsit în voi o mare plăcere, căci ați făcut de trei ori dovada loialității voastre.

4. Credeți-mă însă atunci când vă spun că atâta vreme cât vom purta acest corp muritor alcătuit din carne, tentația nu va înceta nici o clipă să ne asalteze, astfel încât nu vom putea spune niciodată: gata, s-a terminat pentru totdeauna cu tentațiile!

5. Cu cât ne vom apropia mai tare de perfecțiune, cu atât mai grele vor fi încercările la care ne vor supune trupul nostru, lumea exterioară și ambițiile inimii noastre fizice, încercând să blocheze astfel trezirea spiritului către viața eternă, în speranța că el va cădea din nou în somnul cel greu al morții.

6. Trebuie oare însă să ne pierdem speranțele și buna credință?

7. Nici vorbă, dragii mei prieteni și frați! Căci tocmai în acest lucru constă imensa iubire și compasiunea Tatălui preasfânt față de noi. Prin asemenea încercări, El nu urmărește altceva decât să ne trezească mai întâi spiritul adormit, păstrându-l apoi treaz până la ivirea zorilor unei noi zile, eterne, în care somnul și tentațiile nu ne vor mai ispiti.

8. Cu siguranță, această stare beatifică va veni cândva, după ce ne vom părăsi acest înveliș trupesc. Ea poate veni însă chiar mai devreme, în timpul acestei vieți pământești, dacă vom adopta voința divină ca unică forță directoare în viața noastră.

9. Cum putem face acest lucru? - Cât se poate de simplu! Nu trebuie decât să privim lumea exterioară ca fiind inexistentă în sine, privindu-L pe Dumnezeu ca fiind Totul în toate. Nimic din ceea ce aparține lumii nu trebuie să ne capteze iubirea, căci avem datoria să îl iubim pe Dumnezeu mai presus de orice, privindu-i inclusiv pe semenii noștri ca pe niște frați și surori! Și astfel, în această manieră simplă, sarcina aparent atât de dificilă este rezolvată!

10. Dacă cineva mi-ar spune: ,Da, ușor de spus, dar greu de făcut!', i-aș răspunde pe loc: ,Prietene, ce lucru bun poți găsi în această lume exterioară, astfel încât să-i oferi iubirea și respectul tău, tânjind după el cu inima ta menită să devină nemuritoare?

11. Dacă o vei privi cu atenție, vei constata că lumea nu este altceva decât o continuă luptă pentru umplerea stomacului, pentru acoperirea trupului, și un conflict perpetuu între frați pentru cucerirea supremației urmate la scurt timp de o moarte dureroasă, deopotrivă temporară și eternă.

12. Acestea sunt marile ,avantaje' pe care ni le oferă această lume tranzitorie.

13. Spuneți-mi, merită ele toate sacrificiile pe care le fac oamenii ca să le dobândească?

14. Este atât de ușor să îi întorci spatele acestei lumi amăgitoare, urmând chemarea veselă a inimii către invitația Tatălui preasfânt și preaplin de iubire de a trăi viața eternă a iubirii și a beatitudinii!

15. Dacă ați avea un vis în care ați fi omagiați la fel ca un Dumnezeu, în care ați mânca cele mai alese bucate, după care v-ați desfăta cu cele mai voluptoase femei, ați mai regreta oare visul după trezirea la realitate?

16. Numai un prost ar face așa ceva. Un înțelept știe că nu a fost decât un simplu vis, așa că nu ar avea nici cel mai mic regret.

17. Același lucru este valabil și în cazul lumii exterioare; aceasta nu este altceva decât un vis lipsit de conținut, care dispare de îndată ce spiritul se trezește atunci când se ivesc zorii zilei. De aceea, nu vă mai atașați de această lume, care nu înseamnă nimic, și în acest fel veți cuceri cu ușurință toate tentațiile, la fel cum trezirea de dimineață alungă cu ușurință toate visele deșarte ale nopții.

18. Meditați asupra acestor cuvinte și acționați în consecință, iar răsplata voastră va fi viața eternă. Iar acum, să ne continuăm festinul cu aceeași veselie ca și mai înainte. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 206 - Îndoielile lui Lameh referitoare la natura dorinței și a tentației. Kisehel explică liberul arbitru al omului cu ajutorul unui exemplu.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 17.3.2018, 15:53 View PostDownload Post

Capitolul 206
Îndoielile lui Lameh referitoare la natura dorinței și a tentației. Kisehel explică liberul arbitru al omului cu ajutorul unui exemplu.
(9 decembrie 1842)

1. Și toată lumea s-a veselit din nou. Singur Lameh a rămas gânditor.

2. Observând acest lucru, Kisehel s-a apropiat de el și l-a întrebat: „Frate Lameh, la ce te gândești? Spune-mi deschis ce te frământă. Nu fi sfios, căci acum suntem frați și mințile noastre trebuie să fie la unison. Haide, spune-mi deschis ce anume te tulbură atât de tare. Amin”.

3. După ce a mai reflectat o vreme, Lameh a spus: „Prietene și frate atât de puternic! Nu te-ai înșelat nici de această dată, căci sufletul meu este într-adevăr asaltat de îndoieli puternice și nu prea știu cum să le fac față.

4. Cu siguranță, tu ești persoana cea mai indicată să mă scape de ele.

5. Dacă tot m-ai întrebat, îți voi răspunde:

6. Nu reușesc să înțeleg de ce suntem asaltați de atâtea tentații, care par să nu mai înceteze, și mă întreb: În viața mea am săvârșit atâtea crime; oare ce m-a determinat să le comit?

7. Răspunsul este simplu: pentru că nu am putut acționa altfel; inima mea, întreaga mea natură m-au determinat să le comit.

8. Fiecare acțiune a mea a avut la bază o dorință împotriva căreia nu m-am putut opune, la fel cum nu mă pot opune unei furtuni puternice a elementelor dezlănțuite.

9. Cine a creat în mine aceste dorințe malefice, aceste gânduri restrictive? Eu? Aș fi putut crea eu așa ceva? Eu nu înțeleg nici măcar în ce constă natura acestor dorințe și de unde provin ele.

10. Faptele mele sunt consecințele dorințelor mele; dar este oare greșeala mea că le-am comis? Oare nu am fost impulsionat cu putere de înseși dorințele mele, sinonime cu tentația?

11. Dacă omul este tentat de o putere atât de invincibilă, fiind incapabil - în slăbiciunea lui - să opună rezistentă acestor tentații, spune-mi, cine este vinovat că el cedează acestor dorințe?

12. Pe de altă parte, văzând că omul nu este capabil să se opună tentațiilor, la ce mai folosesc acestea? Care este scopul lor?

13. Iată, prietene și frate atât de puternic, acestea sunt gândurile mele. Clarifică-mi aceste îndoieli, și îți promit că de-a lungul întregii mele vieți nu le voi mai acorda atenție”.

14. Și iată răspunsul lui Kisehel adresat lui Lameh: „Frate Lameh, nimic nu este mai ușor pentru spirit decât să înțeleagă acest lucru.

15. Ascultă! Să spunem că ai fi capabil să creezi un om înzestrat cu liber arbitru. La simpla ta voință, el ar apărea în fața ta. L-ai înzestra probabil cu tot felul de talente și calități, după care i-ai spune:

16. ,Ei bine, omule creat prin puterea mea, ascultă ce îți spun: ești liber să faci orice dorești!' - Crezi însă că omul creat de tine ar fi cu adevărat liber? Nici vorbă! Căci el nu cunoaște încă ce înseamnă libertatea.

17. Mai mult decât atât, el nu va fi în stare să își folosească talentele și calitățile cu care l-ai înzestrat, ci va rămâne ca un vas plin cu apă, ce-i drept, o apă foarte pură. Ce poți face atunci ca să îl ajuți să devină liber? - Va trebui să îi inoculezi o dorință de a acționa.

18. Odată înzestrat cu această dorință, el va începe să acționeze în lumea în care se află, în funcție de dorințele sale. Nici aceste acțiuni nu vor fi însă libere, din perspectiva ordinii divine.

19. Ce este de făcut? Crezi că există o altă cale pentru ca acțiunile sale să devină libere și integrate în ordinea divină decât să-i dai anumite legi pe care să le respecte?

20. Dacă aceste legi vor fi prea stricte, omul își va pierde însă și bruma de libertate pe care o are, acționând la fel ca un animal.

21. Pe de altă parte, dacă legile vor fi prea blânde, fiind lipsite de sancțiuni, el nu le va asculta deloc, căci nu vor reprezenta o provocare pentru el.

22. Singura soluție este de a-i oferi legile împreună cu anumite sancțiuni, astfel încât omul să învețe din propriile sale greșeli să discearnă binele de rău, adică ceea ce aparține ordinii divine de ceea ce nu aparține acesteia.

23. Pentru ca el să devină un spirit activ și liber, va trebui să îi oferi în continuare anumite ocazii care să îi testeze inițiativa. Ei bine, aceste ocazii sunt tocmai acele tentații pe care ai tendința să le critici cu atâta asprime.

24. În acest fel, Dumnezeu trebuie să îi trimită omului tentații, tocmai pentru a-l deosebi de pietre, plante și animale.

25. Dumnezeu dorește însă ca noi să fim liberi, motiv pentru care nu încetează să ne supună acestor încercări, tocmai în dorința ca noi să le depășim și să ne dovedim astfel discernământul.

26. Aceste ocazii nu sunt altele decât tentațiile și dorințele noastre! După cum vezi, totul are o explicație. De aceea, liniștește-te și nu mai fi trist, căci nu vei putea dezlega această enigmă decât atunci când spiritul tău va fi suficient de matur.

27. Haide, veselește-te din nou alături de noi. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 207 - Lameh continuă să fie trist la gândul că omul nu poate face nimic care să aibă valoare în fața lui Dumnezeu. Kisehel explică faptul că singura cale care poate conduce la iubirea cea pură este umilința.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 17.3.2018, 15:58 View PostDownload Post

Capitolul 207
Lameh continuă să fie trist la gândul că omul nu poate face nimic care să aibă valoare în fața lui Dumnezeu. Kisehel explică faptul că singura cale care poate conduce la iubirea cea pură este umilința.
(10 decembrie 1842)

1. După discursul lui Kisehel, Lameh s-a mai înseninat, dar încercările sale de a se veseli semănau cu cele ale unui om pe care îl strâng pantofii și care încearcă să ascundă acest lucru.

2. Kisehel și-a dat seama de acest lucru, așa că i-a vorbit din nou: „Ascultă, frate Lameh, trebuie să-ți spun că sufletul tău nu este liber deloc.

3. Tot felul de lucruri continuă să te frământe și nu poți ajunge deloc la o concluzie. Spune-mi ce te macină și voi fi fericit să te ajut, cu ajutorul bunului Dumnezeu”.

4. Lameh i s-a adresat atunci din nou lui Kisehel, cu cea mai mare prietenie posibilă: „Prietene și frate atât de puternic! Îl slăvesc din toată inima pe Cel etern, a cărui putere este nesfârșită și a cărui împărăție nu se va sfârși niciodată.

5. Da, eu, Lameh, îl slăvesc și mă închin în fața Lui, a Celui prin comparație cu care toți cei puternici de pe pământ nu înseamnă absolut nimic.

6. Căci El acționează în conformitate cu voința Lui, folosindu-se atât de forțele cerești cât și de cele ale pământului, și nimeni nu se poate opune voinței Lui, întrebându-L: ,Ce faci, Atotputernice?'

7. El este singurul Domn și poate face orice dorește. Dacă dorește să pedepsească pe cineva, o poate face. Dacă dorește să umilească pe cineva, la fel. Dacă dorește să tenteze pe cineva, nimic nu îl poate împiedica.

8. Dacă dorește să ierte păcatele cuiva, El i le iartă fără rezerve. Dacă dorește să ucidă pe cineva, o face la timpul cuvenit, fără să trebuiască să-i spună: ,Mâine te voi ucide!', și nimeni nu îi poate cere socoteală și nu îl poate judeca, - căci El este deasupra tuturor cerurilor, inclusiv deasupra oamenilor de pe acest pământ!

9. Știu foarte bine toate aceste lucruri, frate, dar ele nu mă ajută prea mult, căci oricum aș da-o, rezultatul final este întotdeauna același: Dumnezeu este totul în toate, în timp ce noi nu reprezentăm absolut nimic prin comparație cu El!

10. Pentru noi, adorația Lui înseamnă totul, dar în fața esenței Lui divine, eternă și infinită, ea nu înseamnă nimic. De vreme ce toți oamenii și animalele de pe acest pământ, la fel ca și toate forțele cerești, nu înseamnă nimic în fața Lui, ce valoare mai pot avea iubirea noastră, slava și adorația adresate Lui?

11. Altfel spus, noi nu-L putem adora în adevăratul sens al cuvântului, - căci atunci când o facem, noi ne raportăm de fapt la propria noastră bunăstare interioară. Cine s-ar putea apropia cu adevărat de Dumnezeu, care este și rămâne dintotdeauna Cel Preaînalt?

12. Cine îl poate slăvi pe El, în fața căruia cerul și pământul la un loc nu înseamnă nimic? Putem noi să-L iubim cu adevărat pe El, care reprezintă Puterea infinită? Putem noi să-i aducem vreun sacrificiu, când El este stăpânul absolut al tuturor lucrurilor, din eternitate?

13. Pe scurt, tot ce facem noi pentru Dumnezeu facem de fapt pentru noi înșine, căci este imposibil să faci ceva pentru Dumnezeu în adevăratul sens al cuvântului.

14. Și totuși, eu doresc să-L ador de dragul Lui, nu pentru propria mea bunăstare interioară!

15. Cum ar putea fi însă posibil acest lucru?

16. Am înțeles acum că toate tentațiile se nasc din grația lui Dumnezeu, lucru pentru care nu putem decât să-i mulțumim, căci și-a adus aminte de noi, cei nevrednici în fața eternității Sale infinite!

17. Ceea ce îmi întristează însă inima este faptul că nu putem să facem nimic cu adevărat pentru El, în semn de recunoștință.

18. O, frate, tu nu poți simți cu adevărat ce simt eu, căci păcatele tale nu s-au comparat vreodată cu ale mele! Ai fost și tu un păcătos, dar nu de talia mea, așa că nu ai cum să simți ceea ce simt eu: ce înseamnă să datorezi cuiva ceva și să nu îi poți returna datoria.

19. Acum știi ce anume mă tulbură. Spune-mi, ce pot face?”

20. Acest discurs l-a emoționat pe Kisehel, care nu a știut inițial ce să răspundă, dar Spiritul Meu a coborât din nou asupra lui, învățându-l cum să aline suferința lui Lameh:

21. „O, frate Lameh, ne-am confruntat și noi cu aceeași dilemă ca și tine, și încă mai suntem tulburați, dar am aflat chiar din gura sfântă a Domnului că recunoștința noastră, dublată de sentimentul că nu însemnăm nimic în fața Lui, îi face o mare plăcere.

22. Atunci când nu mai găsești cuvinte prin care să-i mulțumești sau ofrande pe care să i le aduci, abia atunci devii un adevărat adorator al Tatălui preasfânt!

23. Aceasta este adevărata umilință, singura cale prin care te poți apropia de viața eternă, trăită întru Dumnezeu.

24. Acesta este începutul iubirii pure, - care nu este altceva decât viața însăși.

25. De aceea, bucură-te, căci tocmai ai primit în tine adevăratul spirit al vieții eterne.

26. O, Lameh! Frate! Imensă este bucuria pe care mi-ai făcut-o!

27. Rămâi în această stare și vei trăi de-a pururi! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 208 - Jurământul lui Lameh și contractul de iubire cu Domnul. Mărturia lui Kisehel în fața marelui dușman invizibil al vieții, Satan.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 17.3.2018, 16:03 View PostDownload Post

Capitolul 208
Jurământul lui Lameh și contractul de iubire cu Domnul. Mărturia lui Kisehel în fața marelui dușman invizibil al vieții, Satan.
(11 decembrie 1842)

1. Auzind explicațiile lui Kisehel, Lameh s-a bucurat peste măsură și i-a răspuns: „Prietene și frate atât de puternic! Îi consacru întreaga mea iubire și adorație lui Dumnezeu, Creatorul atotputernic al tuturor forțelor cerești, al acestui pământ și al ființelor care trăiesc pe el, în interiorul și în atmosfera lui, căci mare a fost grația Lui revărsată asupra mea prin cuvintele tale! Am înțeles în sfârșit cum stau lucrurile.

2. Abia acum pot spune că m-am liniștit.

3. De acum înainte, te asigur că Lameh își va petrece tot restul vieții încercând să își corecteze greșelile făcute și să îi ajute pe toți cei cărora le-a făcut rău.

4. Jur acum în fața ta și al numelui sfânt al Celui Preaînalt să fac acest lucru!”

5. Kisehel i-a răspuns astfel lui Lameh: „Ascultă, frate Lameh! Domnul nu ți-a cerut să faci un asemenea jurământ în fața Lui. De vreme ce ai făcut însă acest lucru în mod voluntar, poți spune că ai făcut un contract de iubire cu Tatăl preasfânt, care l-a acceptat. De aceea, El te va întări, dar nu va ezita să te încerce pe măsură. Vei avea astfel nenumărate ocazii să îți consolidezi loialitatea pe care i-ai jurat-o.

6. De aceea, rămâi credincios acestui contract, iar Domnul îți va arăta calea pe care trebuie să mergi în numele Lui sfânt.

7. Indiferent de greutățile prin care vei trece, nu le acorda importanță, ci acționează întotdeauna în strict acord cu voința Domnului, în acest fel, poți să fii absolut convins că Tatăl ceresc îți va binecuvânta toate demersurile făcute în numele Lui și îți va asigura succesul deplin.

8. După cum știi, nu a fost deloc o sarcină ușoară pentru noi să te salvăm din ghearele pierzaniei, dar Domnul a fost alături de noi! Și iată-te acum - cea mai frumoasă răsplată pentru eforturile noastre! Adevărata noastră luptă nu s-a dat cu tine, ci cu un dușman mult mai puternic: marele prinț - invizibil deocamdată pentru tine - al amăgirii, egoismului, vicleniei și ascunzișurilor, dușmanul declarat al lui Dumnezeu, care și-a dorit încă de la bun început să fie mai presus decât Dumnezeu.

9. Puterea lui Dumnezeu l-a încătușat; de aceea, el este plin de furie și nu se gândește la altceva decât la răul pe care i l-ar putea face lui Dumnezeu.

10. La ora actuală, acest mare dușman este încă foarte puternic, iar împărăția lui este imensă. Știind foarte bine cât de mare este iubirea părintească a lui Dumnezeu, el continuă să păcătuiască neobosit, căci grația lui Dumnezeu i-a îngăduit să își păstreze deopotrivă liberul arbitru și împărăția.

11. Acesta a fost, dragă frate, dușmanul pe care a trebuit să-l învingem înainte de a ne putea apropia măcar de tine pentru a te mântui. Te asigur că a fost o bătălie foarte grea, dar am dus-o la bun sfârșit, de dragul tău.

12. La fel va trebui să procedezi și tu, dragă frate. Vei avea multe bătălii de dat, dar amintește-ți întotdeauna de contractul sfânt pe care l-ai făcut cu Dumnezeu și nu uita să-l respecți. În acest fel, vei putea învinge toate pericolele, pătrunzând în cele din urmă în împărăția eternă a vieții, încoronat de laurii victoriei.

13. Primește acum binecuvântarea noastră. Grația, iubirea și compasiunea Domnului să fie întotdeauna cu tine și cu poporul tău!

14. Iar-acum, haide să îi mulțumim lui Dumnezeu, iar apoi să îi acordăm trupului odihna necesară”.

15. Au trecut apoi cu toții în camera tronului, unde s-au închinat în fața Numelui sacru, plini de smerenie și de iubire. S-au dus apoi să se odihnească, iar cei șapte mesageri și-au petrecut noaptea în anticamera lui Lameh.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 209 - Vizita la șantierul de construcție a templului. Eforturile binecuvântate de Dumnezeu ale lucrătorilor lui Thubalkain. Activitatea - un instrument de prezervare și de consolidare a vieții.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 17.3.2018, 16:10 View PostDownload Post

Capitolul 209
Vizita la șantierul de construcție a templului. Eforturile binecuvântate de Dumnezeu ale lucrătorilor lui Thubalkain. Activitatea - un instrument de prezervare și de consolidare a vieții.
(13 decembrie 1842)

1. Dimineața, înainte de răsăritul soarelui, toată lumea s-a trezit și s-a adunat în camera tronului, pentru a se închina în fața Numelui sacru.

2. După rugăciunea de adorație, care a durat până când soarele a răsărit complet, s-au dus cu toții în camera de mese, unde îi așteptau numeroase bucate.

3. După cuvenitul imn de slavă, toată lumea a trecut la masă.

4. În final, grupul i-a mulțumit lui Dumnezeu pentru grația Sa, iar Kisehel a spus: „Acum, dragii mei frați, haideți să mergem pe șantier și să vedem ce au făcut lucrătorii noștri.

5. Între timp, femeile și fetele vor pregăti o masă consistentă, pentru a le oferi acestora susținerea de care au nevoie”.

6. Ajunși pe șantier, Lameh și Thubalkain au rămas uluiți să descopere un adevărat munte de calupuri de aur rafinat, din care o bună parte fusese transformat deja în plăci, ce străluceau în soare de îți luau ochii. Nu mică le-a fost uimirea să constate și faptul că întregul șantier era perfect curat, căci rămășițele minereurilor nu se vedeau nicăieri.

7. Lameh s-a întors către Kisehel și i-a spus: „O, prietene și frate atât de puternic! Cum a fost posibil așa ceva? Acest lucru nu stă în puterea omului!

8. Că s-a obținut o cantitate atât de mare de aur, treacă-meargă! Dar nu pot să înțeleg unde au dispărut toate rămășițele minereurilor!

9. Spune-mi, cum a fost posibil așa ceva!?”

10. Kisehel i-a răspuns: „Lameh, știi cumva cum de a răsărit astăzi soarele?

11. Nu știi. Și totuși, acest lucru este infinit mai complicat decât dispariția rămășițelor minereurilor, dar nimeni nu își pune întrebări.

12. Nu știi că pentru Dumnezeu nimic nu este imposibil?

13. Ascultă, în noaptea de dinainte de Sabat, o furtună a spulberat un întreg munte din cristal, de o mare frumusețe!

14. Dimineața, locuitorii din munți au văzut cu tristețe cum toată acea minune a naturii fusese transformată în praf și pulbere, în locul ei rămânând doar un crater.

15. Și cu toate acestea, Domnului i-a fost de ajuns un singur gând, mai puțin decât o respirație, un cuvințel, pentru ca muntele să fie restaurat pe loc, ca și cum dezastrul nu s-ar fi produs niciodată!

16. După cum vezi, dragă frate Lameh, dacă Domnului îi este atât de ușor să creeze un munte, cu atât mai simplu îi va fi să facă orice altceva dorește.

17. Pentru Cel care a creat întregul pământ nu poate fi deloc dificil să curețe aceste deșeuri, dacă aceasta este voința Lui. Exact acest lucru s-a întâmplat în cazul de față! Ești mulțumit de explicațiile primite?”

18. Lameh i-a răspuns: „Prietene și frate, sunt cât se poate de mulțumit, dar mai doresc să te întreb ceva:

19. De ce îi lasă Dumnezeu pe oameni să facă atâtea eforturi, deși - la drept vorbind - El nu are nevoie de serviciile lor?”

20. Kisehel i-a explicat: „Există un motiv cât se poate de înțelept: în acest fel, întreaga viață născută din El poate experimenta puterea vitală fără de care ar dispărea!

21. Activitatea nu înseamnă altceva decât prezervarea și consolidarea continuă a vieții. Așa se explică de ce întreaga natură este activă, iar omul are datoria să depună cele mai mari eforturi, căci el a fost înzestrat de Dumnezeu cu cea mai intensă viață.

22. Pe de altă parte, având în vedere că omul este în principal o ființă spirituală, el are datoria să exerseze înainte de toate iubirea față de Dumnezeu; altminteri, își poate pierde viața!

23. Iată, acesta este motivul pentru care Dumnezeu ne îngăduie să acționăm.

24. Privește însă, muncitorii se adună din toate direcțiile pentru a contribui la construirea templului. De aceea, concentrează-te și organizează întreaga activitate așa cum se cuvine.

25. Dar înainte de începerea lucrului, toată lumea ar trebui să mănânce și să bea.

26. Apoi vor putea trece la treabă. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Crestinism
   -> Biblioteca - Creștinism, Jakob Lorber - "Scribul lui Dumnezeu"
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 21 of 29  [ 281 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2, 3 ... 20, 21, 22 ... 27, 28, 29  Next
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !