Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 15.10.2019, 18:54
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 2) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2, 3 ... 22, 23, 24 ... 27, 28, 29  Next
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 220 - În calitatea Sa de iubire și înțelepciune infinită, Dumnezeu este adevărul suprem. Destinul omului.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 18.3.2018, 02:58 View PostDownload Post

Capitolul 220
În calitatea Sa de iubire și înțelepciune infinită, Dumnezeu este adevărul suprem. Destinul omului.
(28 decembrie 1842)

1. După discursul lui Enoh, toți cei prezenți și-au lovit pieptul cu pumnii, spunând la unison: „Ce discurs, ce cuvinte!

2. O, adevăr etern și sacru, cât de dificilă este calea către tine pentru cel care nu te cunoaște!

3. Și totuși, atunci când ieși singur în întâmpinarea călătorului obosit, acesta te recunoaște pe loc, la fel cum ochiul recunoaște imediat soarele care răsare, alungând întunericul de dinainte!

4. Da, nu există nici o altă lege mai presus de aceasta!

5. Există un singur adevăr etern, iar acesta este Dumnezeu. Și nu există decât o singură relație care poate exista între El și oameni, iar aceasta este iubirea.

6. Ce altă relație ar putea găsi rațiunea, oricât de mult ar căuta?

7. De altfel, rațiunea nu poate face altceva decât să tulbure apele și să distrugă.

8. Noi nu facem altceva decât să căutăm, să încercăm, să construim, pentru ca apoi să distrugem la loc. Dorim întotdeauna ceva nou, ceva mai bun și mai perfect, dar uităm că nu ne putem depăși condiția și că toate planurile noastre nu pot fi mai presus de ceea ce a stat la baza lor: intelectul nostru.

9. Vedem întotdeauna nebunia altora, dar suntem incapabili să ne percepem propria nebunie.

10. Și totul numai din cauză că nu am cunoscut niciodată adevărul plenar.

11. Acum însă, acest prieten atât de puternic al lui Dumnezeu ne-a arătat adevărul pur. În lumina acestuia, ne-am putut realiza întreaga nebunie; căci iubirea este unicul lucru de care dispune omul care îl poate reunifica și consolida, singurul lucru care poate pune în mișcare motorul gândurilor sale!

12. Da, în mod evident iubirea este premisa fundamentală a oricărei stări existențiale și a oricărei deveniri. Mai mult decât atât, dacă o privim în adevărata ei lumină, ea devine existența în sine, unica realitate, și deci unicul adevăr! Cum am putut ignora acest adevăr timp de atâtea sute de ani?

13. Da, mărite prieten și mare preot al lui Dumnezeu, ai perfectă dreptate, căci iubirea este unica realitate, unica existență autentică, fiind simultan natura fundamentală a lui Dumnezeu și a noastră.

14. Ce altceva i-am putea oferi Lui decât unicul lucru care contează pentru El - iubirea noastră, de vreme ce orice altceva derivă din această iubire?

15. De aceea, fii convins că vom proceda în acest fel, din toate puterile noastre! Fie ca grația și compasiunea lui Dumnezeu să continue să se reverse asupra noastră!

16. Slăvit fie de-a pururi numele Lui sacru!”

17. Iar Enoh a adăugat: „Amin! Slăvit și adorat fie de-a pururi - de noi toți - Tatăl preasfânt, care ne-a iubit încă înainte de a ne naște; căci dacă nu ar fi fost așa, nimic nu ar fi putut fi creat!

18. Dumnezeu, Iubirea și înțelepciunea infinită, și deci Adevărul etern, a văzut încă de la începuturile eternității că lucrările Sale (ale Iubirii) sunt singurele care vor rămâne de-a pururi bune. Așa se explică de ce acest bătrân pământ continuă să ne poarte pe scoarța lui și de ce acest bătrân soare continuă să ne încălzească cu razele sale glorioase!

19. Omul a fost așezat în acest cerc strâmt pentru a atinge perfecțiunea. Deși cercul este strâmt, toată iubirea lui Dumnezeu este condensată în el.

20. De aceea, toți cei care vă aflați în cercul strâmt al iubirii, realizați că Dumnezeu este Iubire. Recunoașteți iubirea prin iubire, iar această iubire se va transforma într-un foc puternic, care va arde granițele cercului cel strâmt!

21. Abia atunci veți deveni liberi să pășiți în cercul infinit al iubirii, grației și compasiunii divine, ascultând de impulsul ceresc: ,Fiți la fel de perfecți ca și Mine, Tatăl vostru!'

22. Iar acum, haide să servim masa, frate Lameh. Uniți, așa cum suntem acum, vom împărtăși aceeași mâncare din aceleași farfurii.

23. Haide, condu-ne către sala de mese. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 221 - Masa comună. Este anunțată terminarea templului. Răsplata constructorului-șef. Discursul lui Enoh adresat meșterilor.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 20.3.2018, 22:24 View PostDownload Post

Capitolul 221
Masa comună. Este anunțată terminarea templului. Răsplata constructorului-șef. Discursul lui Enoh adresat meșterilor.
(29 decembrie 1842)

1. Toată lumea s-a îndreptat către sala de mese. Conform unui obicei din străbuni, servitorii lui Lameh erau obligați să aprovizioneze în permanență mesele cu fructe proaspete.

2. După ce toți cei de față și-au potolit foamea, Thubalkain a intrat în sala de mese, însoțit de Mura și de Curai, și s-a îndreptat direct către Lameh și Kisehel, pe care i-a anunțat cu o față strălucitoare că templul era gata. Mai mult decât atât, din aurul rămas a fost construită o poartă magnifică, astfel încât templul să poată fi încuiat în perioada în care nimeni nu avea dreptul să intre în el.

3. După acest anunț, Lameh i-a mulțumit lui Dumnezeu pentru puterea pe care a revărsat-o asupra constructorilor, astfel încât aceștia au putut termina clădirea într-un interval atât de scurt de timp, în condițiile în care până și construirea locuinței celui mai sărman dintre oameni dura câțiva ani buni.

4. După această rugăciune de recunoștință, Mura și Curai s-au îndreptat cu hotărâre către Lameh, căruia i-au spus:

5. „Mărite rege și stăpâne, știm că îți spui: ,Clădirea a fost construită la timp și este minunată. Spuneți-mi acum cât vă datorez pentru salariile muncitorilor'.

6. Acest lucru este însă inutil, mărite stăpâne, căci la fel cum clădirea s-a înălțat practic singură, într-o manieră miraculoasă, noi și toți muncitorii noștri ne-am primit din plin răsplata.

7. La mai puțin de o oră după terminarea lucrării au venit niște oameni care ne-au adus tot felul de animale de casă: boi, vaci, capre și oi.

8. Fiecare muncitor a primit câte zece asemenea animale, din fiecare specie, masculi și femele. Altfel spus, fiecare muncitor a primit câte zece boi și zece vaci, zece capre și zece țapi, zece oi și zece berbeci - în total 60 de animale. Eu și Curai, precum și toți meșterii principali, am primit de zece ori mai mult.

9. Pe scurt, ne-am primit din plin răsplata și nu mai avem nimic să îți cerem, exceptând bunăvoința ta de-a pururi față de noi!

10. Din pură recunoștință față de Dumnezeu, eu și Curai neam decis să pavăm întreaga curte interioară a templului cu dale albe, frumos șlefuite.

11. Am pavat deja mai mult de trei sferturi din curte, și în scurt timp vom încheia și această lucrare, astfel încât atunci când vei vizita templul, vei putea găsi totul în cea mai perfectă stare.

12. Iată cheia de la poarta templului și o cheie mai mică pentru poarta zidului exterior, placată și ea cu aur.

13. Poți păstra chiar acum marea cheie a templului. Cât despre cheia mai mică, aceasta îți va fi înmânată de către un servitor de îndată ce pavarea curții interioare va fi gata.

14. Iar acum, îngăduie-ne să mergem și să terminăm această sarcină pe care ne-am asumat-o voluntar! Amin”.

15. Veștile l-au copleșit complet pe Lameh. Fericirea lui era atât de mare, încât a rămas incapabil să mai spună ceva.

16. Atunci, Enoh a pășit în față și li s-a adresat lui Thubalkain, Mura și Curai:

17. „Eu sunt un nou mesager al Domnului, venit din munții sacri. Numele meu este Enoh și sunt marele preot al lui Dumnezeu.

18. În această calitate a mea, vă spun: nu vă bucurați atât de mult de răsplata primită, nici de terminarea lucrului, cât de imensa grație și bunăvoință a lui Dumnezeu. Recunoașteți-vă slăbiciunile, curățați-vă inimile, împliniți întotdeauna voința lui Dumnezeu, iubiți-L pe El mai presus de orice și pe semenii voștri la fel de mult ca pe voi înșivă, și în această iubire veți găsi răsplata supremă, care va consta în viața eternă trăită întru Dumnezeu!

19. Thubalkain, tu poți să rămâi cu noi. Ceilalți, Mura și Curai, duceți-vă și terminați lucrarea, apoi întoarceți-vă, căci am lucruri importante să vă comunic. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 222 - Respectul exagerat al lui Thubalkain față de Enoh. Discursul lui Enoh referitor la adevăratul respect și la căsătoria dintre rude. Noaptea sfântă petrecută pe muntele curățat.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 20.3.2018, 22:29 View PostDownload Post

Capitolul 222
Respectul exagerat al lui Thubalkain față de Enoh. Discursul lui Enoh referitor la adevăratul respect și la căsătoria dintre rude. Noaptea sfântă petrecută pe muntele curățat.
(30 decembrie 1842)

1. După scurtul discurs al lui Enoh, cei doi s-au înclinat adânc în fața lui și au plecat.

2. Thubalkain s-a repezit însă la el și și-a cerut iertare pentru faptul că nu și-a dat seama că printre ei se află un oaspete atât de înalt și că nu i-a arătat de îndată respectul cuvenit.

3. Enoh l-a ridicat însă pe Thubalkain de la pământ și i-a spus: „Frate, sărmanul meu frate! Ce faci în fața mea, care sunt fratele tău?

4. Chiar și Domnul, Dumnezeul și Tatăl nostru, cu toată sfințenia Lui absolută, ne-a interzis să ne închinăm în fața Lui în această manieră exterioară, spunându-ne că este infinit mai ușor ca omul să își îndoaie genunchii decât să își plece inima în fața lui Dumnezeu.

5. Îndoirea genunchilor nu poate conduce pe nimeni către viața eternă. Numai plecarea inimii poate face acest lucru!

6. De aceea, te asigur că un om care nu dorește să își plece inima în fața Domnului, purificând-o și smerindu-se, nu va obține nici un beneficiu, chiar dacă s-ar arunca în țărână toată viața lui.

7. În schimb, cel care își pleacă inima, purificând-o și umplând-o cu iubire, nu mai are nevoie să se arunce în țărână, căci spiritul său știe - în marea lui smerenie și iubire față de Tatăl preasfânt - că trupul aparține deja țărânei pământului și că se va întoarce în aceasta.

8. Dacă ai trăi într-o casă și ai primi vizita unei persoane de rang înalt, ce ai face ca să-ți arăți respectul? Ai distruge întreaga casă, prăbușind-o în praf, și ai construi-o apoi din nou pentru a-l primi cum se cuvine pe vizitatorul tău?

9. Bănuiesc că un asemenea comportament ți s-ar părea ridicol. Mai întâi de toate, vizitatorul nu îți cere așa ceva, iar în al doilea rând, el nu este interesat de respectul casei tale, ci de al tău - care ești adevăratul stăpân.

10. În mod similar, corpul tău nu este decât o locuință a spiritului, nefiind una cu el. Cât despre Tatăl preasfânt, Acesta nu privește decât ce face spiritul -

11. Respectiv iubirea și liberul său arbitru, nu ce face corpu1. De altfel, acesta nici nu poate face altceva decât să își urmeze instinctele naturale, care sunt supuse în întregime judecății.

12. La fel și tu, Thubalkain, comportă-te ca un adevărat frate al meu, întru spirit!

13. Apleacă-ți inima numai în fața lui Dumnezeu, iubește-L pe El mai presus de orice și pe mine, fratele tău, la fel de mult ca pe tine însuți, iar comportamentul tău va fi just în fața lui Dumnezeu și a lumii.

14. Ți-ai luat o soție, - lucru normal și firesc. Faptul că înainte ai conviețuit însă cu sora ta a fost o oroare în fața lui Dumnezeu. Acest lucru le-a fost permis exclusiv primilor copii ai lui Adam, într-o perioadă în care Dumnezeu nu separase încă sângele, deci când nu exista decât un singur sânge și un singur trup.

15. Pe măsură ce numărul oamenilor a crescut, Dumnezeu a separat sângele lor, pentru ca el să nu se deterioreze și să moară.

16. Din acest motiv, gradele de rudenie de sânge au devenit din ce în ce mai clar stabilite, iar oamenilor nu li s-a mai permis (cu excepția anumitor cazuri special permise de Dumnezeu) să se căsătorească cu rude de gradul întâi, ci doar cu rude de gradul al doilea, al treilea, etc. Cu cât gradul de rudenie este mai îndepărtat, cu atât mai potrivită este relația.

17. Acum, ți-ai luat o soție dintr-o ramură foarte îndepărtată de tine. Ai acționat corect, motiv pentru care poți să o aduci aici, pentru ca și eu să vă pot binecuvânta”.

18. Thubalkain și-a chemat atunci soția și i-a prezentat-o respectuos lui Enoh.

19. Enoh și-a ridicat mâinile asupra lor și i-a binecuvântat pe amândoi în numele Domnului.

20. În continuare, el i-a chemat pe Lameh și pe cei șapte mesageri, cărora le-a spus:

21. „Fraților! Ascultați-mă, căci aceasta este voința Tatălui: ,Deseară, după cină, lăsați-i pe ceilalți frați ai voștri din ținuturile de jos să meargă la culcare și binecuvântați-i în numele Meu.

22. În schimb, voi, inclusiv Lameh, urcați pe muntele pe care Kisehel l-a curățat în numele Meu și vegheați acolo până dimineața!

23. La primele semne ale zorilor, concentrați-vă în zona cea mai intimă a inimii voastre, căci la acea oră voi fi printre voi, mai întâi într-o formă perceptibilă, apoi într-una auzibilă, și în sfârșit într-o formă vizibilă!'

24. De aceea, haideți să facem așa cum ni s-a indicat, pentru a ne putea bucura împreună de această grație. Amin”.

25. După care, cei șapte frați, inclusiv Lameh, i-au binecuvântat pe cei de față și i-au trimis la culcare.

26. După ce toți au părăsit camera, nu înainte de a se fi închinat din nou Numelui sacru, Enoh, cei șapte mesageri și Lameh au părăsit palatul și s-au grăbit să urce pe muntele din apropiere (a cărui înălțime nu depășea 500 de metri).

27. Ajunși în vârf, ei s-au închinat la unison Tatălui, căruia i-au consacrat inimile lor pline de recunoștință. După care au început să mediteze la învățăturile primite de la Dumnezeu și la splendoarea marilor lucrări ale Acestuia. Cu deosebire Lameh era extrem de concentrat, iar starea lui de fericire depășea orice imaginație.

28. Văzând că se apropie zorii, Enoh le-a spus fraților săi:

29. „De acum, tăcere! Haideți să ne concentrăm adânc în inimile noastre, pregătindu-ne astfel pentru primirea sacră a Domnului, Dumnezeul și Tatăl nostru preasfânt, care se află deja în drum spre noi”.

30. Toți cei de față au rămas atunci tăcuți, iar Tatăl a venit la cei care îl așteptau.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 223 - Vântul puternic și marea de foc. Vocea Domnului se aude de deasupra cercului de foc. Răsare soarele și apare un nou vizitator venit din munți.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 20.3.2018, 22:34 View PostDownload Post

Capitolul 223
Vântul puternic și marea de foc. Vocea Domnului se aude de deasupra cercului de foc. Răsare soarele și apare un nou vizitator venit din munți.
(2 ianuarie 1843)

1. De-abia au apărut primele semne ale zorilor că s-a pornit un vânt puternic, care nu i-a speriat însă pe cei prezenți, ci dimpotrivă, a trezit în sufletele lor un sentiment plăcut de siguranță și seninătate.

2. Când întunericul nopții a început să se transforme, căpătând nuanțe roșiatice, vântul s-a potolit, dar vulcanii din apropiere și cei mai îndepărtați au izbucnit în flăcări cu atât mai violente.

3. În curând, toți munții din jur ardeau atât de puternic încât era imposibil să mai observi lumina soarelui care răsărea.

4. Pe scurt, întreaga regiune părea să se transforme într-o mare de foc.

5. Lameh a observat chiar câteva flăcări pe muntele pe care se aflau și a devenit puțin îngrijorat.

6. Era convins că acesta îi va fi sfârșitul, iar sufletul său a fost cuprins de îndoieli.

7. Pe măsură ce flăcările creșteau și deveneau din ce în ce mai violente, Lameh nu a mai putut păstra tăcerea și s-a adresat plin de respect lui Enoh:

8. „Mărite prieten al Domnului, văd că flăcările devastatoare se apropie din ce în ce mai tare! Crezi că este normal să mai rămânem aici?

9. Dacă ar fi după mine, aș prefera să părăsim acest loc”.

10. Enoh i-a răspuns însă cu fermitate: „Frate Lameh, crezi cumva că Cel Preasfânt va păși pe un sol impur?

11. Iată, aceasta este maniera în care își purifică El cărările atunci când dorește să vină la noi.

12. În mod similar, dacă cineva dorește să ajungă la Dumnezeu, el trebuie să pășească în focul iubirii, singura cale posibilă!

13. Atunci când coboară pe pământ, Domnul vine întotdeauna în focul iubirii Sale. El nu se identifică însă cu acest foc, nici cu vântul puternic care îl precede, fiind o briză blândă care alină și tămăduiește.

14. De aceea, nu te speria de acest foc, căci el nu-ți va pârli nici măcar un singur fir de păr! Așteaptă cu răbdare și plin de curaj, și mai ales ascultă, căci vei auzi în curând vocea Tatălui!”

15. Aceste cuvinte l-au liniștit complet pe Lameh, care s-a concentrat să audă vocea Tatălui.

16. Când flăcările s-au apropiat foarte tare de ei, de deasupra lor s-a auzit într-adevăr o voce care spunea:

17. „Pacea fie cu voi, inclusiv cu tine, Lameh! Căci astăzi voi intra în coliba pe care ai înălțat-o pentru Mine.

18. Numele Meu, Iehova, va locui de acum înainte în ea.

19. Cu excepția ta, nici un alt om nu are dreptul să intre în colibă în starea în care este.

20. Dacă cineva este atras însă de o mare iubire față de Mine, îi poți deschide porțile casei Mele, iar acest lucru este valabil pentru toate timpurile care vor urma!

21. Pe acest munte vei înălța pentru Mine un monument, conform tradiției voastre, pentru ca toată lumea să-și amintească de faptul că aici am vorbit cu tine.

22. Și iată acum legământul Meu, al lui Dumnezeu cel viu: dacă vreodată, copiii din munți și cei din ținuturile de jos vor uita de Mine, voi judeca din cauza lor întregul pământ, pe care îl voi îneca într-un potop năvalnic, care va acoperi toți munții și va ucide toate creaturile de pe pământ!

23. Acesta este legământul Meu, al Domnului și Dumnezeului tău, Lameh, care îți vorbește acum!”

24. Lameh s-a cutremurat și s-a prăbușit cu fața la pământ în fața Domnului, jurându-i credință veșnică.

25. Atunci, soarele a răsărit, iar Lameh s-a trezit ridicat de la sol de o mână puternică.

26. Când și-a deschis din nou ochii, el a constatat cu uimire că flăcările din jur dispăruseră! Pământul purificat strălucea glorios în lumina razelor blânde ale soarelui de dimineață. Lângă el, Lameh a văzut un tânăr frumos, puternic și cu o mină serioasă. El l-a întrebat:

27. „Ești și tu un vizitator venit din munții sacri?”

28. Necunoscutul i-a răspuns: „Da, nu te înșeli deloc! Și Eu am coborât din înălțimi, din înălțimile supreme!

29. Haide acum să coborâm către casa ta, și acolo vei avea posibilitatea să Mă cunoști mai bine. Enoh, Însoțește-Mă! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 224 - Discursul lui Enoh, plin de o iubire arzătoare față de Tatăl preasfânt. Tatăl preasfânt aprobă extazul plin de iubire al lui Enoh. Convertirea lui Lameh - o mărturie a puterii iubirii divine.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 20.3.2018, 22:38 View PostDownload Post

Capitolul 224
Discursul lui Enoh, plin de o iubire arzătoare față de Tatăl preasfânt. Tatăl preasfânt aprobă extazul plin de iubire al lui Enoh. Convertirea lui Lameh - o mărturie a puterii iubirii divine.
(3 ianuarie 1843)

1. Strălucind de iubire, Enoh s-a repezit la Tatăl și i-a spus (în inima sa): „O, Tată preasfânt și preaplin de iubire, ce fericire supremă i-ai pregătit inimii mele! Îmi îngădui mie, un om atât de slab de pe pământ, să Te însoțesc pe Tine?

2. Deși sunt marele preot numit de Tine, ce înseamnă acest lucru prin comparație cu Tine, Tatăl preasfânt și preaplin de iubire?

3. Dar nu eu am fost acela care m-am considerat demn de această poziție, ci Tu, Tată preasfânt, în grația Ta infinită!

4. O, dacă Te-aș putea iubi cu puterea cerurilor, ce fericire infinită m-ar copleși!

5. O, Tată, Iubire eternă, pură și sacră, nu lăsa inima mea să cedeze din cauza acestei fericiri insuportabile pe pământ!

6. Ce prostii pot să spun, din cauza extazului pe care îl trăiesc!

7. Totul se petrece conform voinței Tale divine; de aceea, facă-se voia Ta sfântă, acum și de-a pururi!

8. O, pământule, cutremură-te de atâta fericire, căci Creatorul care ți-a dat viață pășeș-te acum pe tine! O, soare sărman, cum îndrăznești să mai luminezi cu razele tale palide pă-mântul pe care pășește Cel care cândva ți-a dat viață, cu o simplă respirație a Sa?

9. O, dar vorbesc din nou ca un nebun, în marea mea iubire. Pământul tace, cuprins de o sublimă reverență, căci știe pe Cine poartă acum pe spinarea sa. Iar soarele își trimite ofranda sa de iubire prin razele blânde cu care ne încălzește.

10. Totul este cuprins de o tăcere sublimă, plină de devoțiune. Numai eu mă risipesc în cuvinte.

11. Cu siguranță, atitudinea mea nu este deloc plină de respectul cuvenit, dar nu mă pot opune, căci Te iubesc prea mult pentru a-mi putea reduce la tăcere inima ce debordează de iubire!

12. Ce fericire ar putea-o egala pe aceasta: să fiu alături de Tine, să pășesc la brațul Tău părintesc, atât de puternic și de blând totodată, să-mi fie îngăduit să Te iubesc mai presus de orice?

13. Dar acum păstrează tăcerea, inima mea, căci Tatăl pare că dorește să-mi spună ce-va.

14. O, bucură-te, ființa mea, căci vei auzi din nou gura sfântă a Tatălui rostind cuvin-tele vieții!”

15. În acest moment, cele nouă persoane au ajuns la baza muntelui, iar Domnul - aflat lângă Enoh - s-a adresat tuturor:

16. „Prieteni, haideți să facem un popas. Văd că unii dintre voi ați obosit, iar cel mai epuizat ești chiar tu, iubitul Meu Enoh, - căci inima ta M-a asaltat pur și simplu.

17. Adevăr îți spun: nemărginită este iubirea ta pentru Dumnezeu, Tatăl tău, dar dacă ai putea gusta din bucuria Tatălui în fața unei iubiri atât de mari a copilului Său față de El, și dacă ai putea vedea planurile pline de iubire pe care și le face El, în atotputerea Sa infinită, pentru a-l face pe acest copil fericit mai presus de orice, ai fi sufocat de măreția acestui gând divin!

18. Continuă cu această nebunie a iubirii tale pure față de Dumnezeu și te asigur că din ea se va naște cândva o realitate cosmică, ce îți va uimi spiritul în cea mai mare măsură”.

19. În continuare, Domnul s-a întors către Kisehel și i-a spus: „Kisehel, realizezi acum puterea infinită a iubirii Tatălui?

20. Îmi amintesc că atunci când te-am trimis în ținuturile de jos te îndoiai în sinea ta de succesului unei asemenea misiuni, spunându-ți:

21. ,Cu siguranță, puterea Domnului este atât de mare încât nici chiar cel mai perfect spirit din cer nu o poate înțelege, dar în ceea ce îl privește pe Lameh mă îndoiesc că se mai poate face ceva, cu deosebire pe calea iubirii!

22. Singura cale este uciderea lui Lameh și reînvierea lui cu un alt spirit. Orice altă abordare va da cu siguranță greș în cazul de fată'.

23. Dar iată, nu am avut nevoie de altceva decât exact de iubire, și întregul ținut de jos se întinde acum la picioarele noastre, complet curățat.

24. La fel vor sta lucrurile întotdeauna. Acolo unde iubirea nu va reuși, nici o altă pu-tere din univers nu va putea face nimic!

25. Toate lucrările creației s-au născut din iubire. Cum ar putea fi ele mai presus decât iubirea care le-a dat viață, Cauza lor Primă? De aceea, urmează întotdeauna calea iubirii și vei avea totul de câștigat!

26. Iar acum, după ce ne-am mai odihnit puțin, să mergem mai departe, căci o mare mulțime de oameni ne așteaptă.

27. Haideți, să pornim la drum, pentru ca binecuvântarea noastră să cadă asupra lor la momentul potrivit. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 225 - Lameh întreabă care este numele tânărului necunoscut. Kisehel îi da un răspuns evaziv. Discursul tânărului adresat poporului.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 20.3.2018, 22:41 View PostDownload Post

Capitolul 225
Lameh întreabă care este numele tânărului necunoscut. Kisehel îi da un răspuns evaziv. Discursul tânărului adresat poporului.
(4 ianuarie, 1843)

1. După aceste cuvinte ale Domnului, s-au ridicat cu toții în picioare și au pornit spre oraș.

2. Pe drum, prin mintea lui Lameh se învârteau o mie de gânduri referitoare la străin. De aceea, el l-a întrebat pe Kisehel: „Ascultă, prietene și frate atât de puternic! Îl cunoști cumva pe acest om atât de tânăr, dar incredibil de înțelept? Ar putea fi el chiar mai presus decât Enoh?

3. Căci iată, mi se pare absolut ciudat că Enoh, altminteri atât de puternic și de înțe-lept, ca să nu mai vorbim de vârstă, pare pierdut într-un respect atât de deplin în fața acestui tânăr!

4. De altfel, trebuie să recunosc că în ceea ce privește înțelepciunea, bunătatea și iubi-rea, tânărul pare să-l depășească pe Enoh, oricât de glorios ar fi el.

5. Chiar și așa, mi se pare curios faptul că Enoh acționează cu o iubire și cu o smere-nie atât de mare, ca și cum ar depinde exclusiv de el.

6. De aceea, dacă îl cunoști mai bine pe acest tânăr, te rog, spune-mi cine este, ca să-i arăt și eu respectul cuvenit.

7. Că este extrem de înțelept și de puternic m-am convins deja din discursul său ante-rior.

8. Pe de altă parte, toți cei din munții sacri sunteți la fel, căci nici o inimă nu se poate ascunde de voi.

9. De aceea, nu mă miră că știa ce gândeai atunci când ai coborât printre noi cu misi-unea de a mă salva.

10. Mă uimește însă la culme atitudinea lui Enoh față de el.

11. De aceea, te rog din nou, plin de respect, să-mi spui cine este acest tânăr, dacă acest lucru îți este pe plac și dacă îți este permis”.

12. Kisehel i-a dat următorul răspuns lui Lameh: „Dragă frate! Identitatea acestui tâ-năr și atitudinea smerită a lui Enoh față de El au la bază o explicație atât de profundă și de misterioasă încât nu ai putea-o înțelege în clipa de față.

13. De aceea, ai puțină răbdare, căci va veni momentul în care îl vei putea recunoaște.

14. Deocamdată pot să-ți spun un singur lucru: așa cum ți-a spus cu gura Lui pe vârful muntelui, El a coborât printre noi de pe înălțimile supreme, de unde guvernează ca Domn absolut deopotrivă asupra copiilor de pe înălțimi cât și asupra celor din ținuturile de jos.

15. Deocamdată este suficient atât despre EI!

16. Clipa în care îl vei cunoaște mai bine este aproape, așa că - până atunci - manifes-tă virtutea răbdării”.

17. Între timp, au ajuns cu toții acasă la Lameh, unde îi aștepta o mare mulțime, așa că Lameh nu a putut continua cu întrebările.

18. Odată ajunși în fața palatului, tânărul s-a urcat pe platforma despre care am mai vorbit și a adresat poporului următoarele cuvinte de binecuvântare:

19. „Ascultați-Mă, sărmanii Mei copilași! Iată ce spune Domnul, Dumnezeul, Creato-rul și Tatăl vostru preaplin de iubire, cu propria Sa gură:

20. ,Pace vouă! Recunoașteți-L pe Dumnezeul și Tatăl unic, singurul Domn asupra cerului și pământului, și iubiți-L mai presus de-orice, iar El vă va asculta, vă va susține și vă va ajuta în toate privințele, dăruindu-vă tot ce aveți nevoie!

21. Și vă mai spune Domnul: vă voi proteja atât timp cât veți rămâne în iubirea Mea. În clipa în care veți începe însă să judecați totul în mod autocrat, fără să țineți cont de Mine, îmi voi retrage grația și vă voi părăsi, lăsându-vă să vă transmiteți reciproc lumina personală.

22. În ceea ce privește însă lumina Mea, pe aceasta o voi retrage de la voi. Vă veți trezi atunci într-un haos și într-un întuneric cu mult mai cumplite decât cele care s-au succe-dat căderii primului om.

23. V-am trimis acum mesageri puternici, căci încă din copilărie ați fost slabi și ați trăit în durere.

24. Dacă veți uita însă de Mine, vă voi trimite numai mesageri slabi, înzestrați cu înțe-lepciune, dar fără putere, iar voi îi veți prinde și îi veți supune morții, pregătindu-vă astfel pentru marea judecată a mâniei Mele, căci nu ați ținut cont de grația pe care v-am arătat-o, făcând din voi niște oameni puternici.

25. Astăzi vă dăruiesc Numele Meu. Rămâneți cu acest Nume, iar Eu voi rămâne cu voi. Dacă veți uita de Numele Meu, și Eu voi uita de voi.

26. Căci întotdeauna veți păși liberi în fața Mea. Iar acum, primiți binecuvântarea Mea! Amin”.

27. După care Domnul a binecuvântat ținuturile de jos, și toți oamenii s-au prosternat în fața puternicului vorbitor, închinându-se Lui în numele Domnului.

28. Apoi, Domnul s-a întors către tovarășii Săi și, însoțit de Enoh, a intrat în casa lui Lameh. Din acel moment, nimeni nu a mai îndrăznit să se apropie de palat.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 226 - Lameh intră în camera tronului alături de Tatăl preasfânt, pe care nu L-a recunoscut încă. Domnul este simultan cheia și poarta.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 20.3.2018, 22:45 View PostDownload Post

Capitolul 226
Lameh intră în camera tronului alături de Tatăl preasfânt, pe care nu L-a recunoscut încă. Domnul este simultan cheia și poarta.
(5 ianuarie 1843)

1. Ajunși în fața intrării în camera tronului, Lameh s-a îndreptat către tânărul necunoscut și i-a spus:

2. „Prietene, infinit mai puternic decât Kisehel și frații lui, ba chiar decât marele preot Enoh, aici se află camera tronului, în care Numele sacru al lui Dumnezeu se odihnește pe tron.

3. După ce ai vorbit cu atâta forță despre acest Nume, afirmând chiar că cel care vorbește prin gura ta este Dumnezeu însuși, sunt convins că te vei bucura examinând acest Nume, mai sacru decât oricare altul.

4. Dacă dorești să faci acest lucru înainte de micul dejun, le voi spune slujitorilor mei să-ți deschidă chiar acum marea poartă a camerei tronului. Iată, în jurul nostru așteaptă un singur semn al meu nu mai puțin de o sută de slujitori, deopotrivă bărbați și femei. La cel mai mic semn al meu, aceștia se vor grăbi să ridice zăvoarele grele din bronz ale ușii”.

5. Dar Domnul i-a răspuns lui Lameh: „De ce să-i mai deranjăm pe sărmanii oameni? Sunt convins că putem face noi înșine acest lucru, și încă cu mai multă ușurință decât acești sărmani oameni slabi”.

6. Lameh a spus: „Cu siguranță, dar tot va trebui să cerem cheile”.

7. Atunci, Domnul i-a spus lui Lameh: „Ascultă, Lameh, Eu însumi sunt simultan poarta și cheia. Cu ajutorul Meu poți deschide orice poartă blocată, dar mai presus de orice, prin intermediul Meu poți intra în camera vieții eterne!

8. Pentru a-ți demonstra că Eu sunt cheia care poate deschide orice poartă, privește! Este suficient să-i spun acestei porți: ,Deschide-te!' și ea se va deschide fără nici o cheie”.

9. Într-adevăr, la cuvintele Domnului: „Deschide-te!”, cele două porți mari din bronz s-au deschis pe loc. Totul s-a petrecut atât de rapid și de simplu, încât Lameh nici nu a avut timp să-și dea seama ce se întâmplă.

10. Nu este de mirare că el a rămas practic cu gura căscată. Fără replică, a alergat către Kisehel și i-a spus: „Ascultă, frate, acest lucru mă cam depășește!

11. Începe să-mi fie teamă de acest om, căci înclin să cred că prin simplul său cuvânt ar putea muta chiar munții din loc.

12. Spune-mi: tu ai fi putut realiza acest lucru prin puterea cuvântului tău și a voinței tale?”

13. Kisehel i-a răspuns: „Aș fi putut, dar numai prin puterea acordată mie de Domnul prin grația Lui! De altfel, în afara acesteia nici nu există vreo putere sau vreo grație!

14. Pe scurt, orice om poate realiza orice prin puterea Domnului, dar nimic fără ajutorul Acestuia; căci Domnul este unicul posesor al întregii puteri. El poate realiza orice dorește prin El însuși, lucru care nu este posibil pentru nici una din creaturile Sale”.

15. Atunci, Lameh l-a întrebat pe Kisehel: „Înseamnă că acest tânăr uimitor trebuie să fie înzestrat cu o grație imensă, de vreme ce face asemenea lucruri în fața noastră fără nici un efort aparent”.

16. Kisehel i-a răspuns: „Într-adevăr, dragul meu frate Lameh! El deține Grația supremă a lui Dumnezeu, fiind implicit înzestrat cu Puterea supremă și cu înțelepciunea supremă”.

17. Lameh: „Mă uimește la culme faptul că Dumnezeu l-a înzestrat tocmai pe acest tânăr cu o grație, o putere și o înțelepciune mai presus decât ale voastre, oameni cu mult mai vârstnici decât el, și deci cu mai multă experiență. - Ție nu ți se pare ciudat?”

18. Kisehel: „Deloc, în această privință, Domnul acționează întotdeauna așa cum dorește, fiind absolut liber să aleagă pe cine vrea. Nu ai văzut niciodată o floricică firavă de pe câmp al cărei parfum este mai sublim decât al celui mai perfect trandafir? De ce se întâmplă acest lucru? Numai Domnul știe!

19. Iată însă că tânărul nostru se apropie de tăbliță. De aceea, îți propun să fim atenți la ceea ce va face El”.

20. Domnul s-a limitat însă să privească tăblița fără prea multă ceremonie, după care s-a întors și i s-a adresat din nou lui Lameh:

21. „Ei bine, prietene, putem să trecem acum să servim micul dejun”.

22. Lameh s-a grăbit să îi răspundă: „Prietene mai presus decât oricine, plin de o putere și de o înțelepciune supremă! Nu trebuie decât să intrăm în sala de mese, unde vom fi serviți de îndată”.

23. Domnul: „Să mergem, atunci”.

24. După care a luat-o El însuși înainte, însoțit de Enoh. Kisehel, Lameh și ceilalți i-au urmat pe cei doi.

25. Pe drum, Lameh i-a șoptit lui Kisehel: „Frate, mai există un lucru care m-a șocat, și anume, faptul că acest om înzestrat cu puteri mai mari decât oricare altul nu s-a închinat deloc în fața tăbliței, privind-o scurt, fără nici o plăcere, după care i-a întors pe loc spatele.

26. Crede-mă, acest lucru m-a uimit până peste poate”.

27. Kisehel i-a răspuns: „Dragă frate, nu lăsa acest lucru să-ți tulbure inima, căci în cel mai scurt timp vei înțelege perfect ce se întâmplă.

28. Fă exact ce îți va spune El, și te asigur că vei acționa întru totul pe placul lui Dumnezeu”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 227 - Micul dejun din marea sala de mese a lui Lameh. Lameh este nuntit preot al poporului său. Discursul lui Enoh referitor la preoție și la regalitate. Lipsa rugăciunii de dinaintea mesei. Tatăl preasfânt își revelează identitatea în fața lui Lameh.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 20.3.2018, 22:52 View PostDownload Post

Capitolul 227
Micul dejun din marea sala de mese a lui Lameh. Lameh este nuntit preot al poporului său. Discursul lui Enoh referitor la preoție și la regalitate. Lipsa rugăciunii de dinaintea mesei. Tatăl preasfânt își revelează identitatea în fața lui Lameh.
(7 ianuarie 1843)

1. Când distinșii oaspeți au intrat în sala de mese, au fost întâmpinați de Thubalkain, Mura și Curai. Cei din urmă și-au terminat lucrul seara târziu și au venit să predea cheia zidului exterior.

2. Într-adevăr, Mura i-a înmânat cheia lui Lameh, asigurându-l că totul arăta splendid.

3. De aceea, Lameh i-a invitat pe amândoi să ia împreună cu ei micul dejun și i-a spus lui Mura:

4. „Prietene și frate Mura, nu le spune încă muncitorilor să plece, căci am o altă lucrare să vă încredințez.

5. Până atunci însă, rămâi cu noi”.

6. Văzându-l pe tânărul de lângă Enoh, Mura l-a întrebat în șoaptă pe Lameh: „Mărite rege, cine este gloriosul tânăr care stă lângă Enoh?

7. Pare atât de plin de iubire, atât de cinstit și de înțelept! A venit și el din munții sacri?”

8. Lameh i-a răspuns: „Dragul și vrednicul meu frate! Nu te-ai adresat cui trebuie, căci nici eu nu am reușit să aflu prea multe despre el până acum.

9. De un singur lucru mi-am dat seama, din propriile mele observații, la care s-au adăugat cuvintele lui Kisehel, și anume că acest tânăr este de o înțelepciune și are o putere a cuvântului absolut înspăimântătoare. Din câte mi-a spus Kisehel, este domnul suprem al înălțimilor, căruia i se supune până și marele preot Enoh. Ce să mai vorbim de un biet rege!

10. Asta este tot ce știu în legătură cu el. Va trebui să te mulțumești cu aceste puține cunoștințe, până când vom obține mai multe lămuriri. Până una alta, așează-te cu Curai la masă și serviți-vă din bucate. Dar nu-ți întoarce privirea de la acest om; cine știe, poate vei descoperi mai multe în legătură cu el decât am reușit eu!”

11. După care, Lameh a luat cheia și i-a înmânat-o Iui Enoh, spunându-i:

12. „Mărite prieten și unic mare preot al marelui Dumnezeu, iată, aici sunt cele două chei. Ți le înmânez pe amândouă, căci numai tu ești îndreptățit să deschizi ceea ce îi aparține lui Dumnezeu - clădirea pe care noi am înălțat-o întru slava Lui, conform voinței Lui sacre”.

13. Enoh i-a răspuns însă lui Lameh: „Frate Lameh, aceeași voință a Domnului îmi transmite că tu însuți trebuie să fii pentru poporul tău nu numai un rege, ci și un preot. Îndeplinește deci voința Domnului, care reprezintă întreaga putere, încă de la începuturile eternității!

14. De aceea, păstrează cheile preoției tale, iar atunci când va sosi timpul, deschide pentru noi templul și incinta acestuia.

15. Un singur lucru mai vreau să adaug: un preot este un frate adevărat pentru semenii săi, conform ordinii iubirii lui Dumnezeu; în schimb, un rege înseamnă deja o judecată pentru poporul respectiv.

16. Națiunile supuse guvernării regilor se vor afla sub puterea judecății. Pământul le va fi luat oamenilor, iar ei vor fi nevoiți să îi plătească regelui impozite mari. Chiar și viața lor îi va aparține regelui.

17. Cei care vor îndrăzni să crâcnească vor fi pedepsiți de rege, nu de puține ori chiar cu sângele lor.

18. În acele timpuri, durerea și suferința vor fi mari pe pământ.

19. De aceea, îți propun să fii mai mult un preot decât un rege pentru poporul tău”.

20. Fericit până peste poate de această numire în calitate de preot al Domnului, Lameh i s-a adresat lui Enoh:

21. „Mărite prieten și mare preot al lui Dumnezeu! Crede-mă, chiar dacă aș fi un rege de o mie de ori mai puternic, nu aș ezita nici o clipă să renunț la regatul meu pentru a fi un preot vrednic, conform ordinii pe care mi-ai indicat-o”.

22. Enoh i-a răspuns: „Frate, vino la masă, căci omul este deja ceea ce își dorește cu atâta intensitate (ca și tine) să fie. Iar acum, haide să ne întărim trupurile cu hrană, pentru a putea îndeplini serviciul în slujba Domnului”.

23. Lameh a păstrat cheile și s-a așezat vesel la masă, mâncând și bând alături de ceilalți meseni.

24. În timp ce se bucura astfel de gustoasele bucate, el și-a dat subit seama că nimeni nu binecuvântase masa înainte de începerea ei, așa cum obișnuia să facă Kisehel, care nu uita niciodată să îi mulțumească lui Dumnezeu pentru grația Sa.

25. De aceea, el s-a grăbit să se ridice în picioare, spunând: „O, prieteni și frați atât de dragi! Ce nenorocire! Dintre toate zilele, tocmai astăzi, când am primit atât de multe binecuvântări din partea lui Dumnezeu și când grația Acestuia urmează să coboare asupra noastră, acceptând ca sălaș templul pe care l-am construit pentru El, tocmai astăzi am uitat să îi oferim Lui, Dăruitorul sfânt al tuturor darurilor, slava și recunoștința noastră pentru hrana pe care o mâncăm. Vai, cum am îndrăznit să punem o singură bucată de pâine în gură fără să-i fi mulțumit mai întâi?

26. Ce am făcut? Personal, mai bine voi muri decât să mai pun mâncare în gură în următoarele trei zile de acum înainte”.

27. Domnul i-a zâmbit însă lui Lameh, l-a chemat la El și i-a spus: „Lameh, dacă ai avea un copil care ar comite o greșeală absolut neglijabilă față de tine, dar care, dându-și seama de ea, ar striga îngrozit: ,Tată, ce nenorocire! Am păcătuit împotriva ta! Din acest motiv, nu voi mai pune mâncare în gură timp de trei zile, chiar dacă aș ști că voi muri de foame în cea de-a doua zi!',

28. Oare nu i-ai spune atunci copilului tău: ,Ascultă, fiul meu mult iubit! Greșeala ta a fost spontană și neglijabilă. De aceea, nu-ți mai face probleme din cauza ei. Haide, vino și acordă-mi iubirea ta, căci nu am pus deloc la suflet greșeala ta!'?

29. Ce ai prefera: ca el să vină la tine și să te îmbrățișeze plin de iubire, sau să moară de foame, pentru a se auto-pedepsi?

30. Văd că îți spui în sinea ta: ,Aș prefera de o mie de ori ca el să vină la mine și să mă îmbrățișeze plin de iubire'.

31. Foarte bine. Atunci, îți răspund: procedează la fel cu Tatăl tău ceresc, căci și tu ești copilul Lui, iar bucuria Lui va fi de o mie de ori mai mare decât cea provocată de postul asumat de tine din obligație!”

32. Lameh L-a întrebat: „Dar unde se află Tatăl, pentru a-L îmbrățișa ca un copilaș plin de iubire?”

33. Domnul i-a răspuns: „Lameh! Privește aici, căci Eu sunt Tatăl tău, aflat într-o formă vizibilă în fața ta! Eu sunt Tatăl ceresc, Dumnezeul cerului și al pământului!”

34. Auzind aceste cuvinte, toată lumea a căzut cu fața la pământ, iar Lameh a apucat să mai spună, printre suspine: „O, Tată preasfânt! Ai milă de mine, sărman păcătos! - Dar mai presus de toate, facă-se voita Ta, acum și de-a pururi! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 228 - Discursul Domnului referitor la adevărata devoțiune fața de Dumnezeu.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 20.3.2018, 22:54 View PostDownload Post

Capitolul 228
Discursul Domnului referitor la adevărata devoțiune fața de Dumnezeu.
(9 ianuarie 1843)

1. Domnul le-a cerut atunci tuturor copiilor din ținuturile de jos să se ridice și le-a spus:

2. „Ascultați-Mă, copilașii Mei! Eu sunt unicul Dumnezeu, sfânt și atotputernic, Creatorul tuturor lucrurilor și ființelor din cer și de pe pământ! În afara Mea nu mai există alt Dumnezeu și întreaga infinitate este plină cu puterea iubirii, înțelepciunii și grației Mele. De aceea, Eu sunt din eternitate Domnul suprem asupra întregii Mele creații, căci totul s-a născut din Mine, fiind supus în mod necesar puterii Mele!

3. Cum altfel ar putea sta lucrurile, de vreme ce tot ce există a apărut numai datorită voinței Mele, fiind susținut de aceasta, și deci incapabil să scape de ea? Dacă ar exista ceva care să iasă în afara sferei de influență a voinței Mele, el ar înceta instantaneu să existe, căci nimic - în întreaga infinitate - nu poate exista decât prin puterea voinței Mele, singura premisă fundamentală a oricărei existențe, care umple întregul spațiu infinit prin perfecțiunea ei!

4. Așa stând lucrurile, este important să Mă recunoașteți ca atare, respectiv ca unic Dumnezeu și Domn al vostru!

5. Căci nu poate fi Domn decât Acela care stăpânește perfect și de-a pururi puterea născută din El.

6. Eu dispun de această putere, în eternitate; de aceea, Eu sunt unicul Domn! Cu toate acestea, nu este deloc necesar să ștergeți praful pământului cu frunțile voastre în fața Mea, murdărindu-vă astfel inutil trupul și hainele, căci Eu nu v-am dăruit vouă un instrument atât de complex pentru a-l folosi precum viermii, ci pentru a păși de-a pururi în fața Mea, Tatăl vostru, în calitate de oameni liberi, de copii ai Mei, iar în fața voastră în calitate de frați și surori.

7. De aceea, vă spun acum, cu propria Mea gură, că acest mod de a vă exprima devoțiunea nu-Mi face nici o plăcere! Căci nu v-am dăruit acest corp pentru a-Mi sluji mie în această manieră degradantă, ci pentru a vă folosi de el astfel încât să vă întăriți în permanență spiritul, adică ființa voastră înnăscută.

8. Ce plăcere ar putea să-Mi facă această aruncare a trupului la sol?

9. Credeți că deveniți mai buni dacă stați cu fruntea în țărână timp de câteva minute?

10. Adevăr vă spun: acest mod de manifestare este o nebunie curată! Ascultați-Mă: dacă un muncitor are nevoie de o unealtă, oare nu ar fi o nebunie să o arunce mai întâi la sol, tăvălind-o bine prin praf, ca să-și exprime astfel respectul pentru munca pe care o are de făcut?

11. Mult mai normal Mi s-ar părea ca muncitorul să se folosească de unealta sa pentru a-și duce la bun sfârșit lucrul, fără să o folosească în alte scopuri care nu îi sunt necesare!

12. Munca bine realizată și rezultatele ei vor arăta cu adevărat respectul pe care l-a avut pentru ea, nu unealta.

13. Eu sunt principala lucrare pe care trebuie să o realizeze spiritul vostru, fiind de-a pururi neschimbat și etern!

14. De aceea, dacă cineva dorește să Mă slăvească și să se smerească în fața Mea, să o facă în permanență, nu timp de câteva minute, căci Eu nu Mă schimb niciodată!

15. Dacă cineva ține morțiș să Mă slăvească aruncându-se în praf, atunci să o facă zi și noapte!

16. Dacă aș fi dorit așa ceva de la voi, v-aș fi creat altfel, ca viermi, nu ca oameni liberi.

17. Adevăr vă spun: adevăratul respect pe care Mi-l puteți acorda constă în împlinirea constantă a voinței Mele, care v-a fost revelată în trei maniere distincte: în ordinea naturii lucrurilor, în inima voastră spirituală, care nu este altceva decât iubire pură, și prin mesagerii Mei; iar acum v-o confirm personal.

18. Iubiți-Mă mai presus de orice și iubiți-vă frații și surorile la fel de mult cum vă iubiți pe voi înșivă - în acest fel, Mă veți slăvi întru spirit, și deci întru adevăr!

19. Aceasta este voința Mea și unicul lucru care contează în fața Mea. Tot restul sunt prostii și minciuni!

20. De aceea, acționați în consecință, iar Eu Mă voi bucura de voi. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 229 - Întrebarea lui Lameh referitoare la expresia fizică a sentimentelor. Orice face iubirea pură este justificat în fața lui Dumnezeu.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 20.3.2018, 23:00 View PostDownload Post

Capitolul 229
Întrebarea lui Lameh referitoare la expresia fizică a sentimentelor. Orice face iubirea pură este justificat în fața lui Dumnezeu.
(10 ianuarie 1843)

1. Discursul Domnului i-a încurajat pe toți cei de față, care L-au slăvit pe Dumnezeu în inimile lor pentru imensa Lui grație, compasiune și bunătate.

2. Singur Lameh și-a adunat tot curajul și L-a întrebat pe Domnul: „O, Doamne, Dumnezeu suprem al cerului și al pământului, unic Părinte al umanității, sfânt mai presus de orice! Este într-adevăr un păcat dacă cineva se aruncă la pământ, din iubire și smerenie pură față de Tine, în fața voinței Tale divine și a numelui Tău sacru, mai întâi întru spirit și apoi trupește, venerându-Te deopotrivă atât în interiorul cât și în exteriorul său, în praful nimicniciei sale absolute, oferindu-se astfel în întregime Ție?

3. Din câte am înțeles eu, în fața bunătății și compasiunii Tale supreme, nimeni nu poate face mare lucru!

4. Oricât de des ar fi ocupat cu Tine spiritul omului, potrivit ordinii Tale sfinte, dar și voinței și iubirii Tale, - sublimă sarcină, o, Tată preasfânt -

5. Cu siguranță vor exista momente în care va fi prea emoționat de iubirea și compasiunea Ta, iar din ochi îi vor ieși lacrimi de căință, iubire și recunoștință, când va dori să Te îmbrățișeze de mii de ori cu iubirea cea mai arzătoare. În asemenea momente, inima îmi spune că omul nu se poate împiedica să facă anumite gesturi fizice, corespunzând acțiunilor spiritului său.

6. Până și prietenii, frații și îndrăgostiții se îmbrățișează la anumite ocazii speciale. Mânați de iubirea lor față de părinți, copilașii se agață de multe ori, parcă cu disperare, de aceștia. Însăși ordinea Ta face să existe întotdeauna momente mai speciale, și altele mai puțin tulburătoare.

7. Ce-i drept, soarele emite întotdeauna o lumină egală, ceea ce îmi amintește de datoria noastră de a Te slăvi mereu în spirit, așa cum ne-ai învățat.

8. Nu la fel stau însă lucrurile cu căldura pe care o emană el. Până și soarele are momente când încălzește mai intens, și altele când încălzește mai puțin.

9. Copacii nu sunt întotdeauna în floare și nu fac fructe în permanență, - ceea ce nu înseamnă că nu rămân veșnic în picioare, conform ordinii Tale.

10. Chiar și aerul se agită încolo și încoace, suflând cu o intensitate mai mare sau mai mică.

11. Vulcanii sunt neclintiți, ascultând de ordinea Ta, dar nici ei nu ard în permanență. Focul nu izbucnește în ei decât în anumite momente, când par că doresc să te îmbrățișeze cu brațele lor fierbinți.

12. De acea, sunt convins, Tată preasfânt, că nu Te vei supăra pe noi dacă, mânați de iubirea noastră, Te vom slăvi și Te vom adora nu numai în spirit, ci și prin gesturile corpului nostru.

13. Chiar și piatra se lasă dizolvată de focul puternic - care reprezintă și el o putere a Ta. Cu atât mai mult, atunci când se simte deosebit de tulburat de iubirea față de Tine, corpul nostru vital și cel sensibil se pot lăsa duse de val, adică de spiritul care Te iubește întotdeauna, dizolvându-se cât de cât în focul iubirii acestuia”.

14. Atunci, Domnul și-a pus mâinile pe umerii lui Lameh și i-a spus: „Lameh! Ai fost un fiu al lumii, iar în acea vreme nu știai nimic din ceea ce Mi-ai spus acum.

15. Cum se face că ai ajuns să-Mi vorbești ca un preot din munții sacri, animat de spiritul Meu?”

16. Plin de respect, Lameh i-a răspuns: „O, Doamne, îți vorbesc așa cum îmi dictează inima și iubirea față de Tine”.

17. Domnul: „Dacă cineva Mă iubește mai presus de orice altceva, iar inima sa, arzând în această mare iubire față de Mine, îi spune: ,Fă cutare sau cutare lucru!', el poate să facă liniștit ce îi cere inima, căci Eu voi privi cu plăcere la orice acțiune a iubirii pure.

18. Iubirea să fie lumina și unicul vostru indicator, acum și de-a pururi, în numele Meu! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Crestinism
   -> Biblioteca - Creștinism, Jakob Lorber - "Scribul lui Dumnezeu"
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 23 of 29  [ 281 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2, 3 ... 22, 23, 24 ... 27, 28, 29  Next
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !