Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 14.10.2019, 04:22
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 2) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2, 3 ... 23, 24, 25 ... 27, 28, 29  Next
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 230 - Solicitarea prostească a lui Lameh de a primi legi pe care să le respecte. Revelația Domnului referitoare la judecata legii și la libertatea oferită de iubire.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 20.3.2018, 23:04 View PostDownload Post

Capitolul 230
Solicitarea prostească a lui Lameh de a primi legi pe care să le respecte. Revelația Domnului referitoare la judecata legii și la libertatea oferită de iubire.
(11 ianuarie 1843)

1. După primirea sublimelor instrucțiuni, mânat de aceeași recunoștință și umilință, Lameh a luat din nou cuvântul, adresându-i-se Domnului:

2. „O, Doamne, dacă tot am început să-Ți pun întrebări, cu o încredere deplină în bunătatea și răbdarea Ta infinită, voi continua să fac acest lucru.

3. Aș dori să aflu direct din gura Ta sfântă ce anume îți face plăcere, astfel încât să acționăm întotdeauna în conformitate cu aceste instrucțiuni, indiferent cu ce ne-am ocupa aici, pe pământ.

4. Dacă drumul este marcat cu indicatoare dintr-un capăt în celălalt, nimeni nu se poate rătăci pe el, decât dacă dorește în mod deliberat acest lucru sau dacă încearcă să o ia pe o scurtătură, caz în care se poate trezi oricând în te miri ce tufiș plin de șerpi și cu vipere.

5. Nimic nu ne-ar putea fi de un folos mai mare decât un drum marcat de Tine, o, Tată preasfânt, sau altfel spus, o lege care să fie urmată întocmai.

6. Dacă vom avea o asemenea lege, prescrisă personal de Tine, vom ști întotdeauna ce dorești și ce anume corespunde ordinii Tale divine, și ne va fi foarte ușor să trăim într-o manieră care să-Ți fie pe plac.

7. Fără o asemenea lege, fiecare pas al nostru va fi marcat de teama de a nu comite un păcat împotriva ordinii Tale sfinte.

8. Dacă acest lucru îți este pe plac, Tată preasfânt, aș dori să Te rog să ne dai o asemenea lege, vorbind în numele întregului ținut de jos. Te asigur totodată de întreaga mea devoțiune, acum și de-a pururi!”

9. Domnul și-a ridicat mâna și i-a spus lui Lameh, dar și celorlalți prezenți în încăpere: „Adevăr, adevăr vă spun Eu, Tatăl vostru preasfânt și încă preaplin de iubire:

10. În clipa când vă voi lega prin puterea legii, vă voi supune simultan judecății; căci fără judecată nici o lege nu este posibilă, așa cum nici judecata nu este posibilă atunci când nu există legi care trebuie respectate.

11. Lameh, dacă ai fi avut în trecut legile pe care mi le ceri acum, nu aș fi venit în prezent în calitatea Mea de Tată, ajutându-vă pe toți, ci aș fi venit ca un judecător implacabil, condamnându-vă pe toți pentru faptele voastre respingătoare!

12. De la bun început, nu v-am dat însă asemenea legi, lăsându-vă să fiți precum copilașii din leagăn. Ați făcut într-adevăr foarte mult rău, fapte de-a dreptul atroce, dar neavând legi distincte primite de la Mine, ci doar anumite sfaturi indirecte, nu ați fost supuși judecății, iar Eu am putut veni în persoană ca să vă ajut.

13. Cum se face atunci că îmi ceri să vă dau legi, Lameh?

14. Ce este mai bine: să fii perfect liber în iubirea față de Mine, avându-Mă drept Părinte, sau să fii supus legii și făcând din Mine un judecător permanent?

15. Adevăr vă spun tuturor: mai degrabă voi distruge întreaga creație decât să îmi supun copiii judecății legilor, încetând astfel să le fiu Părinte și condamnându-i la moartea eternă!

16. De aceea, retrage-ți cererea, Lameh, și las-o să cadă în uitare înlăuntrul ființei tale. Crede-mă, cu toată răutatea ta anterioară, Mi-ai plăcut până acum mai mult decât dacă te-aș vedea respectându-Mi legile cu toată severitatea.

17. Căci legea stinge orice posibilitate de iubire între legiuitor și cel supus legii, stabilind în locul iubirii o judecată și o pedeapsă inexorabilă.

18. De altfel, cine ar putea spune vreodată: ,Eu pot să respect întru totul legea?'

19. Credeți-Mă, Eu singur pot face acest lucru, dar nimeni altcineva. O ființă creată supusă judecății nu poate fi altceva decât un animal.

20. Cum ar putea atunci spiritul să se dezvolte în ea prin activitățile sale libere?

21. Vai oamenilor și națiunilor cărora le voi da legi de ascultat, căci atunci, casa Tată-lui se va închide cu zăbrele grele din fier!

22. Și dacă nu voi veni personal să scot aceste zăbrele, întreaga creație va pieri!

23. De aceea, prefer să nu vă dau deocamdată nici o lege, ci doar să vă învăț - ca un Tată - să Mă iubiți mai presus de orice și să vă iubiți unii pe alții la fel de mult cum vă iubiți pe voi înșivă. Aceasta este voința Mea! Toate celelalte acțiuni ale voastre ar trebui să se nască din înțelepciunea derivată din aceasta iubire, și în acest fel veți ști că ați acționat conform voinței Mele, și implicit pe placul Meu.

24. Acționați așa cum v-am învățat și iubirea Mea nu vă va părăsi niciodată, iar marea casă a Tatălui nu se va închide niciodată pentru voi! Amin!
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 231 - Teama prostească a lui Lameh că Domnul s-ar putea mânia pe el. Revelațiile Domnului referitoare la mânia lui Dumnezeu.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 05:25 View PostDownload Post

Capitolul 231
Teama prostească a lui Lameh că Domnul s-ar putea mânia pe el. Revelațiile Domnului referitoare la mânia lui Dumnezeu.
(12 ianuarie 1843)

1. După acest discurs plin de forță, întreaga asistență s-a cutremurat, dar mai ales Lameh, care se gândea astfel în sinea lui:

2. „În general vorbind, pare plin de bunătate, astfel încât te simți încurajat să îi vorbești; ochii Lui parcă te invită în acest sens.

3. Cuvintele Lui sunt însă pline de asprime, așa că aș face mai bine să îmi țin gura pe viitor, așa cum văd că procedează ceilalți.

4. Căci nu ști niciodată cum va interpreta cuvintele tale, și nu este exclus să-ți ratezi orice șansă de viitor, pentru o întreagă eternitate!

5. Mânia Lui trebuie să fie cu adevărat teribilă.

6. Nici nu îmi pot imagina cum s-ar putea mânia un Dumnezeu atotputernic!...

7. Cu siguranță, ar fi de preferat să nu exiști deloc, decât să te afli în preajma unui Dumnezeu mânios.

8. De aceea, păstrează tăcerea, limbă neroadă, vierme nevrednic din gura mea! Doamne ferește, să nu tragi în jos destinul întregii umanității viitoare, din cauza prostiei tale! Să-L mânii pe Dumnezeu? Doamne iartă-mă!

9. Nu, nu, nici nu vreau să mă gândesc la așa ceva, căci simplul gând al unui Dumnezeu mânios este mai oribil decât orice altceva ar putea inventa rațiunea umană.

10. M-am trezit să-i vorbesc tocmai eu, cel mai păcătos între oameni, de parcă m-aș fi adresat unui seamăn al meu și afișându-mi astfel întreaga prostie în fața Lui!

11. Dacă mai pun la socoteală și blasfemiile mele anterioare, cărora li s-a dus vestea în lung și-n lat, îmi pot imagina cum trebuie să fi arătat atitudinea mea anterioară.

12. Am acționat ca și cum L-aș fi instruit pe El, pe Dumnezeu cel atotputernic, ce și cum să facă!

13. Dar dacă s-a și mâniat deja? Pentru numele lui Dumnezeu, ce am făcut, nerodul de mine?

14. Vai, cât de grav mă privește! Da, da, exact ce bănuiam; deja s-a mâniat!

15. Cine mă va mai proteja acum dacă își va dezlănțui mânia împotriva mea?

16. O, dacă m-ar cruța, măcar de data aceasta! Promit că voi păstra tăcerea cât timp voi mai trăi.

17. Văd că nu mai vorbește cu nimeni, nici cu cei pe care îi iubește, nici cu noi.

18. Păstrează tăcerea, inima mea, și așteaptă cu teamă marea izbucnire a mâniei Sale! O, sunt pierdut, complet pierdut!”

19. Domnul s-a îndreptat însă către Lameh, l-a privit cu cea mai mare blândețe cu putință și i-a spus:

20. „Dragul Meu Lameh, cu ce fel de gânduri mizerabile, complet nedemne de ființa Mea, îți chinuiești singur inima?

21. Cum îți poți imagina existența unui Dumnezeu mânios?

22. Ascultă, iubirea și mânia sunt opușii cei mai ireconciliabili pe care și-i poate imagina vreodată un spirit viu!

23. Iubirea este de-a pururi principiul prezervării, în timp ce mânia este întotdeauna un principiu al distrugerii.

24. De aceea, dacă ar fi posibil să Mă mânii vreodată, te asigur că mânia Mea ar distruge pe loc întreaga iubire, inclusiv tot ce am creat, autodistrugându-se în cele din urmă singură!

25. După cum poți vedea cu ușurință, întreaga creație se află deocamdată la locul ei. Unde este atunci mânia Mea?

26. Singur omul se poate mânia, căci datorită libertății de care se bucură, el s-a îndepărtat de Mine, acționând uneori în opoziție cu voința Mea. De altfel, pentru a deveni din nou una cu Mine, el nu poate merge decât pe calea iubirii. În ceea ce Mă privește, Eu sunt iubirea pură, și deci incapabil de mânie.

27. A existat într-adevăr un moment când iubirea Mea a fost înconjurată de mânie, dar pe vremea aceea infinitatea nu conținea încă ființe create, nici materiale nici spirituale.

28. Iubirea a învins însă mânia, izolând-o de sine.

29. Și vai, din această mânie au fost create nenumăratele spirite, sorii și lumile, acest pământ și tot ce se află pe el.

30. De aceea, dacă chiar vrei să vezi mânia lui Dumnezeu, nu ai decât să privești ființele create, căci acestea o simbolizează perfect.

31. Din fericire, ele nu sunt numai un fruct al mâniei, căci iubirea Mea reprezintă principalul lor ingredient.

32. Ea susține totul, și nu există nimic mai puternic decât ea.

33. De aceea, omul nu ar trebui să se atașeze de lumea exterioară, ci dimpotrivă, ar trebui să o evite, pentru a nu se lăsa devorat de ea, ajungând în final supus mâniei Mele. Căci lumea exterioară este simbolul mâniei Mele, iar cel care se dăruiește ei, devine predispus către moartea eternă.

34. În ceea ce privește însă ,mânia' Mea de care te temi tu, aceasta nu este altceva decât ardoarea iubirii Mele active, sinonimă cu compasiunea Mea.

35. Pe scurt, poți spune orice dorești în fața Mea, și te asigur că nu Mă voi mânia pe tine, ci dimpotrivă, voi elucida întrebările tale prostești. 36. De aceea, dacă mai ai vreo problemă care îți tulbură inima, vorbește-Mi deschis, iar Eu te voi ajuta. Haide, vorbește. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 232 - Adevărata iubire față de Dumnezeu. Parabola prințului și a copiilor săi
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 05:37 View PostDownload Post

Capitolul 232
Adevărata iubire față de Dumnezeu. Parabola prințului și a copiilor săi
(16 ianuarie 1843)

1. Auzind aceste cuvinte pline de blândețe din partea Domnului, Lameh s-a bucurat peste măsură; inima lui s-a liniștit și el a prins din nou curaj să îi pună Domnului o întrebare:

2. „O, Doamne, Tată preasfânt și preaplin de iubire! Este cât se poate de adevărat că singura manieră în care omul poate să-Ți facă pe plac este să Te iubească pe Tine mai presus de orice și să-și iubească frații la fel de mult ca pe sine însuși.

3. Dar cum trebuie să fie iubirea față de Tine? Cum poate o ființă umană slabă să Te iubească pe Tine mai presus de orice?

4. Poate ea să Te iubească pe Tine la fel cum își iubește semenii, cu aceeași inimă?

5. Crede-mă, Tată preasfânt și preaplin de iubire, această chestiune are o mare importanță pentru mine! Căci Tu nu ești la fel ca un om. De aceea, nici iubirea față de Tine nu poate fi una umană. Fiind atât de sfânt, și iubirea față de Tine trebuie să fie extrem de pură și de sacră, căci nimic impur nu se poate apropia de Tine, oricât de mult ar încerca.

6. O, Doamne, și mai presus de orice, Tată preasfânt și preaplin de iubire, dacă asta este voia Ta sfântă, învață-ne cum trebuie să fie iubirea noastră pentru Tine, astfel încât să știm cum să Te iubim în mod corect!”

7. Domnul l-a privit pe Lameh cu blândețe și cu prietenie și i-a spus: „Ascultă-Mă, Lameh, ai vorbit acum ca un om după inima Mea, adică un om adevărat! Nimeni nu Mi-a mai pus până acum o asemenea întrebare!

8. Și adevăr îți spun, Lameh, întrebarea ta este de o importanță capitală, căci totul depinde de felul în care Mă iubiți pe Mine!

9. Într-adevăr, nimeni nu se poate apropia de Mine cu o iubire nedemnă de Mine.

10. Cum aș putea însă să-ți explic, dragul Meu Lameh, felul în care trebuie să-L iubiți pe Dumnezeu?

11. Mi-ai dat o sarcină deloc ușoară. Mai ușor v-ar fi să îmbrățișați întregul cer și întregul pământ cu brațele voastre scurte, decât să înțelegeți pe deplin răspunsul la această întrebare atât de importantă.

12. De aceea, Mă văd nevoit să formulez într-o manieră mai simplă răspunsul Meu, sub forma unei parabole. Ascultă:

13. Să spunem că un tată foarte nobil, de pildă un prinț dintr-unul din cele zece orașe, are mai mulți copii. Aceștia cunosc protocolul regal, adică felul în care trebuie să se prezinte în fața tatălui lor, purtând anumite podoabe, pășind într-un anumit fel, cu brațele încrucișate la piept și cu capul plecat.

14. Dacă se prezintă în fața sa respectând protocolul, tatăl le spune ce are de spus, după care îi concediază.

15. Dar iată că unul din copii, mai năzdrăvan, nu își mai poate stăpâni iubirea față de tatăl său și încalcă protocolul rigid, alergând către el cu hainele răvășite.

16. Văzându-și tatăl, copilul își deschide larg brațele, îl îmbrățișează cu ardoare și strigă: ,O, tată, tată, mult adoratul meu tată, te iubesc atât de tare!

17. Ascultă-mă, scumpul meu tată! Te iubesc prea tare pentru a mai respecta în fața ta regulile prescrise.

18. Da, mai bine mor decât să-mi reprim iubirea din inimă pe care ți-o port, tată adorat!'

19. Să spunem că tatăl acelui copil năzdrăvan ai fi chiar tu. Cum ai proceda cu el, ținând cont numai de sentimentele tale părintești?

20. Văd că îți spui în sinea ta: ,O, l-aș iubi și eu mai mult decât pe ceilalți copii ai mei'.

21. Foarte bun răspuns! Ei bine, un asemenea Tată sunt și Eu! De aceea, cel care vine la mine la fel ca și copilul năzdrăvan din parabola noastră, trecând peste toate barierele stupide impuse de protocol și de politețe, va fi cel mai iubit dintre copiii Mei.

22. Dumnezeu nu poate fi iubit în acest fel, dar Tatăl răspunde cel mai bine copilului impetuos, răspunzând iubirii sale cu aceeași măsură și strângându-l la pieptul Său părintesc. Abia apoi se va ocupa de ceilalți copii ai săi, cei care respectă protocolul rigid.

23. Aceasta este maniera corectă de a Mă iubi pe Mine. Procedați în consecință și mare va fi răsplata voastră. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 233 - Discursul inspirat al lui Lameh referitor la adevăratul sacrificiu al inimii. Lameh îl roagă pe Domnul să-i spună ce s-a întâmplat cu cei doi fii dispăruți ai săi, Jubal și Jabal. Cuvintele de alinare ale Domnului.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 05:41 View PostDownload Post

Capitolul 233
Discursul inspirat al lui Lameh referitor la adevăratul sacrificiu al inimii. Lameh îl roagă pe Domnul să-i spună ce s-a întâmplat cu cei doi fii dispăruți ai săi, Jubal și Jabal. Cuvintele de alinare ale Domnului.
(18 ianuarie 1843)

1. După aceste instrucțiuni, Lameh a căzut la picioarele Domnului și i-a mulțumit în numele tuturor celor de față pentru marea grație de a-i fi învățat cum să-L iubească.

2. După această ofrandă de mulțumire, adusă din inimă, Domnul i-a spus să se ridice.

3. Atunci, Lameh s-a ridicat și le-a adresat următorul discurs celor cărora le fusese până atunci rege:

4. „Voi, cei care mi-ați devenit frați și surori! Ați aflat astăzi, la fel ca și mine, în inima voastră, ați ascultat cu urechile voastre și ați văzut cu ochii voștri că Domnul, Dumnezeul cel unic și atotputernic, Creatorul tuturor lucrurilor, dorește să fie Tatăl nostru preasfânt și preaplin de iubire, indicându-ne personal cum trebuie să-L iubim, la fel ca niște copii bine crescuți, dar cu inima plină de iubire.

5. Ce grație mai mare s-ar fi putut revărsa asupra noastră?

6. De aceea, vă propun să-i consacram Lui, ca un sacrificiu, inimile noastre pline de iubire, acesta fiind - după propriile Lui cuvinte - sacrificiul suprem care îi face plăcere.

7. Nu dorim însă să-i sacrificăm niște inimi impure, căci El este sfânt, de o sfințenie absolută!

8. De aceea, propunerea mea este să ne menținem de-a pururi activi în această iubire a noastră, pentru ca inimile noastre să intre cât mai frecvent posibil în acea stare care îi este pe plac Tatălui.

9. Iar acum, să ne pregătim sufletește pentru a păși alături de El, pentru ca Numele Lui sacru și viu să fie transferat în templul nou construit.

10. El a venit la noi ca un Părinte preaplin de iubire, ieșind în întâmpinarea slăbiciunii noastre, dar iubirea Lui infinită nu poate și nu trebuie să uite că El este simultan și un Dumnezeu de o sfințenie absolută, care, în grația Lui infinită, ne permite nouă să-i așezăm tăblița sacră în templul construit după indicațiile mesagerilor Lui.

11. De aceea, trebuie să ne pregătim sufletește, așa cum trebuie, prin iubirea noastră față de Dumnezeu, pentru a putea intra alături de El în sanctuarul sacru”.

12. După care, Lameh s-a întors către Domnul și i-a spus: „O, Tată preasfânt și prea-plin de iubire! Acceptă cuvintele mele ca și cum ar fi demne de Tine și binecuvântează-le în inimile noastre pentru a da rod, dând naștere fructelor savuroase ale iubirii pure, pe care să ți le consacram Ție, Tată preasfânt!

13. O, Tată preasfânt, mai vreau să Te rog ceva. Am doi fii, Jubal și Jabal. Acum câtva timp le-am pierdut urma. După cum știi prea bine, totul s-a petrecut după ce am renunțat la fiica mea, iar cele două soții mi-au fost răpite.

14. Știu foarte bine că fata și soțiile sunt bine îngrijite acolo unde sunt, - de aceea, nu-mi fac probleme în legătură cu ele. Sunt îngrijorat însă în legătură cu cei doi fii ai mei, de care nu mai știu nimic.

15. Dacă aceasta este voia Ta sfântă, aș dori să-i mai văd o ultimă oară și să-i conduc către Tine”.

16. Domnul i-a răspuns lui Lameh: „Ascultă, dragul Meu Lameh! În ceea ce privește discursul tău anterior adresat oamenilor, sunt de acord să-l binecuvântez plenar în inimile lor, dar fără să-i oblig la nimic și fără să intervin în nici un fel asupra liberului lor arbitru. Altminteri, discursul tău a fost cât se poate de adevărat și de inspirat.

17. În ceea ce îi privește însă pe cei doi fii ai tăi, ei nu pot veni aici, căci l-au însoțit pe Horadal în munți și se află împreună cu el.

18. La momentul potrivit îi voi conduce la tine, la fel ca și pe cele două soții ale tale și pe fiica ta; acest moment nu a sosit însă deocamdată.

19. Iar acum, să mergem și să instalăm tăblița în templu!

20. Haide, du-te și adu tăblița; Eu voi sufla asupra ei, iar tu o vei duce la templu. Eu și Enoh te vom urma.

21. Cât despre ceilalți, aceștia vor veni în urma noastră; căci nimeni nu trebuie să o ia în fața ta! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 234 - Încercarea zadarnică a lui Lameh de a duce tăblița foarte grea. „Fără Mine - nu puteți face nimic; alături de Mine - puteți face orice!”
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 05:46 View PostDownload Post

Capitolul 234
Încercarea zadarnică a lui Lameh de a duce tăblița foarte grea. „Fără Mine - nu puteți face nimic; alături de Mine - puteți face orice!”
(19 ianuarie 1843)

1. Auzind cererea Domnului, Lameh s-a grăbit să aducă tăblița sacră.

2. A intrat în camera tronului cu o atitudine smerită și s-a închinat în fața Numelui lui Dumnezeu, după care și-a întins mâinile cu cel mai mare respect pentru a apuca tăblița.

3. A încercat să o ridice, dar aceasta a devenit subit atât de grea încât i-a fost imposibil să o miște din loc.

4. După mai multe încercări zadarnice de a o ridica și de a i-o duce Domnului, așa cum i-a indicat Acesta, Lameh s-a așezat și a început să reflecteze. El și-a adus aminte că mai demult, Kisehel, Enoh sau poate chiar Domnul însuși i-a spus: „Fără Mine nu puteți face nimic; alături de Mine puteți face orice!”

5. Izbit de această inspirație, el s-a înclinat adânc în fața tăbliței sacre și s-a întors în sala de mese, la tovarășii săi atât de elevați, fără a-și fi îndeplinit misiunea.

6. Văzând că vine cu mâinile goale, toată lumea a început să murmure: „Bine, frate Lameh, dar unde este tăblița?

7. Oare nu ai mai găsit-o, de vreme ce vii fără ea?”

8. Lameh le-a răspuns tuturor: „O, dragii mei frați, ascultați lecția scurtă, dar extrem de importantă pe care am primit-o:

9. Atât timp cât Tatăl preasfânt și preaplin de iubire este alături de noi, noi putem face tot ce dorim alături de El și prin intermediul Lui; dar fără El nu putem face nimic.

10. Eu am fost suficient de lipsit de minte să cred că mă pot duce în camera tronului ca să aduc tăblița. Experiența mi-a demonstrat însă că omul nu poate face nimic fără Dumnezeu.

11. De aceea, mă grăbesc acum către Domnul ca să-L rog să fie alături de mine, și vă asigur că data următoare nu mă voi mai întoarce cu mâna goală.

12. Învățați cu toții această lecție, căci este extrem de importantă!”

13. După care Lameh s-a îndreptat către Domnul, care în tot această perioadă vorbise cu Enoh și cu ceilalți șapte mesageri, a căzut în genunchi în fața Lui și i-a spus:

14. O, Doamne și Tată preasfânt, revarsă-Ți grația asupra mea, cel mai nerod om din lume! Atunci când am încercat să ridic de unul singur tăblița ca să Ți-o aduc, așa cum mi-ai cerut, mi-am dovedit întru totul prostia. Văzând că nu o pot mișca cu nici un preț, am înțeles că fără Tine, omul nu poate face nimic - mai ales atunci când ești direct implicat -; în schimb, alături de Tine și prin Tine el poate face orice, o, Tată preasfânt!

15. De aceea, m-am întors acum la Tine fără să-mi fi atins scopul și Te implor din inimă să vii cu mine în sala tronului și să mă ajuți să ridic tăblița.

16. În caz contrar, ea nu va putea fi mutată niciodată în Templu”.

17. Auzind aceste cuvinte, Domnul s-a aplecat către Lameh, l-a ridicat de jos și i-a spus: „Așa este, dragul Meu Lameh. Cu Mine puteți face orice, - fără Mine nu puteți face nimic!

18. Cine își poate mări lungimea fizică fie și numai cu lățimea unui fir de păr? Cine poate spune: ,Facă-se’, pentru ca lucrurile să se petreacă pe loc după voia lui?

19. Eu sunt singurul în fața căruia creația se supune întotdeauna!

20. De aceea, cel care este alături de Mine dispune de întreaga Mea putere - căci Eu reprezint puterea infinită -, putând realiza orice dorește alături de Mine și prin Mine.

21. De aceea, vino cu Mine, căci Eu voi fi cu tine, și vom vedea dacă tăblița va mai fi imposibil de ridicat”.

22. După care Lameh s-a întors în camera tronului alături de Domnul. Toți cei prezenți i-au urmat și au asistat la ridicarea tăbliței sacre, care a putut fi dusă fără probleme în sala festinului, unde Lameh a așezat-o pe masa principală, iar Domnul a suflat asupra ei.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 235 - Discursul Domnului referitor la povara legii. De ce nu va putea împlini niciodată omul în totalitate o lege divina? Porunca smereniei inimi și a iubirii.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 05:51 View PostDownload Post

Capitolul 235
Discursul Domnului referitor la povara legii. De ce nu va putea împlini niciodată omul în totalitate o lege divina? Porunca smereniei inimi și a iubirii.
(20 ianuarie 1843)

1. După ce Domnul a suflat asupra tăbliței, El s-a întors către Lameh și i-a spus:

2. „Ascultă-Mă, Lameh; la fel și voi, toți ceilalți copii ai lui Cain! Lameh, tu Mi-ai cerut noi legi, dar Eu am preferat să nu vi le dau, ca să nu arunc asupra voastră povara judecății!

3. Cred că te-ai convins personal cât de grea este povara unei legi născute din Mine atunci când ai încercat să ridici fără ajutorul Meu tăblița cea sfântă.

4. Eu însumi am fost cel care ți-a spus să ridici tăblița. Tu ai fost de acord și ai încercat să îmi respecți voința, dar nu ai reușit.

5. De ce nu ai putut aduce tăblița?

6. Pentru că a fost prea grea pentru tine - îmi răspunzi.

7. La fel s-ar petrece lucrurile și cu legile Mele. S-ar găsi mulți oameni cinstiți care ar încerca să le respecte, dar numai dacă nu s-ar confrunta cu încercări prea mari.

8. Ce s-ar întâmpla cu ei dacă ar trebui să facă față acestor încercări, iar Eu nu M-aș mai afla într-o formă vizibilă alături de ei - la fel ca acum? Ce se va întâmpla cu descendenții voștri, când credința în Mine, și implicit iubirea față de Mine, se vor pierde, astfel încât nimeni nu va mai putea veni la Mine să-Mi spună, așa cum ai făcut tu: ,Doamne, îmi dau seama că fără Tine omul nu poate face nimic; de aceea, vino și ajută-mă să ridic această povară prea grea pentru mine'?

9. Am vrut să-ți demonstrez astfel că omul nu va putea îndeplini niciodată în totalitate o poruncă divină, iar cel care va spune vreodată: ,Doamne, ți-am îndeplinit porunca până la capăt!' nu va fi altceva decât un mare mincinos și un făcător de rele.

10. Căci nimeni nu poate respecta în totalitate o lege divină, decât numai Dumnezeu! De ce?

11. Tocmai pentru că legea este divină, fiind născută din Dumnezeu, motiv pentru care conține limitări infinite!

12. Atunci când omul face tot ce îi stă în puteri pentru a-Mi respecta voința revelată lui, dar nu reușește, el trebuie să se smerească în inima lui și să-și spună:

13. ,O, Doamne și Tată preasfânt, ai milă de mine, slujitorul Tău leneș și nefolositor!

14. Am încercat să trec lemnul legii prin rindeaua voinței mele, dar lemnul a rămas neatins!'

15. Ori de câte ori acționează la unison cu voința Mea, omul trebuie să încerce tot ce îi stă în puteri, ca și cum ar acționa din propria lui voință, fără să-și piardă însă nici o clipă credința în ajutorul Meu. După ce a realizat acțiunea, la unison cu voința Mea, el trebuie să-și amintească însă pe loc că nu el a fost cel care a realizat-o, ci Eu însumi am fost cel care a acționat prin el!

16. Cel care va respecta acest mod de viață va fi acceptat de Mine, datorită smereniei sale.

17. Cel care își asumă însă întregul credit pentru acțiunile sale va fi chemat cândva să dea socoteală și va fi silit să accepte faptul că îmi este cel mai mare datornic, dacă nu va avea bunul simț să se smerească din timp, recunoscând deschis că nu este nimic fără Mine!

18. De aceea, pentru a vă proteja de povara legii Mele, imposibil de respectat de către voi, am preferat să nu vă dau altă poruncă decât cea a iubirii - care nici măcar nu este o poruncă, întrucât iubirea nu înseamnă altceva decât viața lăuntrică a omului. În acest fel, am dorit să vă ajut să nu luați numele Meu în deșert, căci acesta este chiar numele lui Dumnezeu, care este sfânt, sfânt, sfânt, acum și de-a pururi, convingându-vă astfel că Eu sunt unicul Dumnezeu și Creatorul cerului și al pământului, precum și al nenumăratelor universuri din creația Mea!

19. De aceea, iubiți-Mă și slăviți-Mă acum și de-a pururi, mai presus de orice, și fiți convinși că Cel care vă spune acest lucru este Dumnezeu și Tatăl vostru de o bunătate infinită. Dacă veți respecta această poruncă simplă, veți face infinit mai mult decât dacă ați respecta cu mari eforturi zece mii de legi.

20. Fie ca această tăbliță să vă reamintească de-a pururi de Mine și să vă umple inimile cu iubire, venerație și credință în Mine, iar Eu voi rămâne întotdeauna în spirit alături de voi, dăruindu-vă astfel viața eternă!

21. Iar acum, haideți să luăm această tăbliță și să o ducem la destinația ei sacră, pentru mântuirea voastră eternă. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 236 - Marea mulțime strânsă în afara palatului. Tulburarea lui Lameh. Iubirea și răbdarea - principalele chei împotriva obstacolelor.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 05:55 View PostDownload Post

Capitolul 236
Marea mulțime strânsă în afara palatului. Tulburarea lui Lameh. Iubirea și răbdarea - principalele chei împotriva obstacolelor.
(21 ianuarie 1843)

1. După acest discurs și după această lecție importantă, Lameh s-a înclinat adânc în fața tăbliței, pe care a luat-o și a început să o ducă cu pași lenți și oficiali; căci la fiecare pas își aducea aminte cine este Cel care îl urmează, alături de Enoh, și care este Numele Său.

2. Ajuns în fața mari porți a palatului, el a constatat însă că în fața acesteia s-a strâns o mare mulțime de oameni. Îi era practic imposibil să iasă, căci cei din față erau împinși de cei din spate. Ce era de făcut?

3. Profund tulburat, Lameh s-a întors către Domnul și i-a spus, plin de respect:

4. „O, Doamne, privește cât de mare este tulburarea și teama mea! Ce trebuie să facem?

5. Forța este inutilă în acest caz, căci mi se pare o metodă inutilă și greșită.

6. Să-i împingem înapoi prin puterea Ta miraculoasă mi se pare la fel de greșit, căci și ei sunt oaspeții noștri, ca să nu mai vorbim, o, Tată preasfânt, că sunt copilașii Tăi!

7. În sfârșit, să ieșim pe o altă poartă mi se pare la fel de nepotrivit, dat fiind sublimul eveniment pe care îl sărbătorim.

8. Cu siguranță că Tu cunoști însă, o, Tată preasfânt, alte o mie de ieșiri. Ești atât de bun să mi-o indici și mie pe cea bună?

9. Te implor din inimă! Facă-se voia Ta, acum și de-a pururi. Amin”.

10. Domnul i-a răspuns astfel lui Lameh: „Dragul Meu Lameh, încă nu ai aflat care este cheia cu ajutorul căreia orice om poate deschide marea poartă a vieții eterne?

11. Ascultă-Mă, această cheie este ,iubirea'. De aceea, îți propun să ne folosim de această cheie pentru a-i împinge înapoi pe copilașii din fața porții. Dacă nu vom reuși cu această cheie, mai există una, numită ,răbdare'. Cu ajutorul ei, omul poate reuși orice își propune.

12. Îți propun așadar să ne folosim de prima cheie, păstrând-o pregătită pentru orice eventualitate pe cea de-a doua, și te asigur că nu vom rămâne blocați atât timp cât vom folosi aceste două chei ale vieții”.

13. Auzind atâta înțelepciune, nici chiar Enoh nu s-a putut abține să nu exclame: „O, sacră este învățătura Ta și sacru este învățătorul care ne-o predă. Da, Tată preasfânt, iubirea cea pură și sacră ești chiar Tu!”

14. Dar Domnul i-a spus lui Enoh: „Da, da, dragul Meu Enoh, aceasta este maniera în care trebuie să-i instruim pe acești copilași, purtându-i pe brațele noastre, până când vor deveni ei înșiși puternici, și implicit bogați în iubire, grație și viață eternă.

15. La fel îți recomand și ție să procedezi pe munții cei sacri, evitând metodele în forță, pompa excesivă și misterul. Pășește printre oameni cu modestie și plin de iubire, la fel ca Mine, și toate inimile își vor găsi alinarea și pacea în tine, la fel cum își vor găsi viața eternă în Mine!”

16. În acest moment, Lameh s-a îndreptat către cei din fața porții și le-a spus: „Fraților, ar fi suficient dacă ați face o cărare printre voi, astfel încât să putem trece măcar unul câte unul. Nu folosiți însă forța împotriva vecinilor voștri.

17. Noi suntem înarmați cu suficientă răbdare, așteptând să vă aranjați în ordinea dorită”.

18. Cei din față au transmis cuvintele lui Lameh celor din spatele lor, care le-au transmis mai departe, până când toată lumea a aflat despre ce este vorba.

19. Și astfel, în mai puțin de un sfert de oră, marea poartă a fost eliberată, iar alaiul a avut suficient spațiu pentru a putea trece nestingherit mai departe.

20. Domnul l-a tras de-o parte pe Lameh și l-a întrebat discret: „Ei, Lameh, ce spui de cele două chei pe care ți le-am revelat?”

21. Copleșit de această dovadă de simpatie din partea Domnului, Lameh a izbucnit în lacrimi și i-a răspuns: „O, Tată preasfânt! M-am convins definitiv că Tu ești numai bunătate și iubire! De aceea, Te iubesc acum mai presus de orice!”

22. Domnul: „Atunci, să mergem mai departe. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 237 - Lameh se simte din nou tulburat din cauza mulțimii. Fericirea și beatitudinea - destinul omului.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 06:02 View PostDownload Post

Capitolul 237
Lameh se simte din nou tulburat din cauza mulțimii. Fericirea și beatitudinea - destinul omului.
(23 ianuarie 1843)

1. În timp ce sublimul alai avansa pe străzile orașului, în jurul și în fața lor s-au strâns oameni de pretutindeni.

2. Lameh și-a amintit pe loc cuvintele Domnului, care îi spusese: „Nimeni nu trebuie să pășească în fața ta!”, drept pentru care s-a simțit foarte tulburat. Nedorind să tulbure însă ordinea impusă, el nu a îndrăznit să se întoarcă pentru a-L întreba pe Domnul ce trebuie să facă.

3. Când a ajuns însă în fața unei mari intersecții, el a constatat că drumul îi era din nou blocat de mulțime.

4. Nemaiștiind cum să procedeze, el a rămas pe loc, profund emoționat.

5. Deși vedea perfect ce se petrece în inima lui Lameh, Domnul a acționat ca și cum nu ar fi observat tulburarea acestuia.

6. Văzând că nu mai înaintează deloc, Domnul l-a întrebat: „Lameh! De ce te-ai oprit?

7. Văd că mai avem încă o jumătate din drum de parcurs, iar timpul Meu este aproape!

8. De aceea, ar trebui să te grăbești, nu să te oprești”.

9. Abia acum și-a luat Lameh inima în dinți și i-a spus Domnului: „O, Tată preasfânt și preaplin de iubire, mi-am adus aminte că mi-ai spus că nimeni nu ar trebui să pășească în fața mea. Dar privește, în fața noastră sunt mii de oameni!”

10. Domnul i-a răspuns: „Văd și Eu acest lucru, dragul Meu Lameh! Dar oare i-ai anunțat pe oameni că nimeni nu trebuie să meargă în fața noastră?

11. Văd că îți spui în sinea ta: ,Nu-mi amintesc să fi făcut acest lucru!'

12. Atunci de ce dai vina pe bieții oameni din față?

13. În realitate, Eu nu m-am referit la această procesiune formală, ci la procesiunea misiunii tale de preot.

14. De aceea, liniștește-te și continuă-ți drumul, pentru că este firesc și normal ca oamenii să pășească în văzul nostru.

15. Această ordine va trebui păstrată de-a pururi de acum înainte, atât la nivel fizic cât și în plan spiritual.

16. De aceea, păstrează-ți întotdeauna privirea ațintită asupra poporului tău și vei fi de-a pururi un păstor vrednic al turmei Mele. Amin”.

17. Acest discurs al Domnului l-a liniștit pe Lameh, care a pornit cu hotărâre înainte.

18. Pe măsură ce alaiul se apropia de magnificul templu, imaginea acestuia îl umplea de încântare pe Lameh, care aproape că a început să țopăie într-un picior de fericire.

19. De altfel, dacă nu s-ar fi simțit stânjenit în fața oamenilor din fața sa, ar fi făcut cu siguranță acest lucru.

20. Dar Domnul i-a spus: „Ascultă, Lameh. Copiii Mei au voie să se bucure după pofta inimii, în numele Meu! Așa că poți sări ca un ied dacă vrei, căci Eu îl prefer pe acela care se bucură în numele Meu decât pe acela care Mi se plânge de suferințele sale.

21. Eu v-am creat pentru a fi fericiți, nu pentru tristețe”.

22. Auzind aceste cuvinte, Lameh nu s-a mai înfrânat deloc și a început să sară în sus de fericire.

23. Văzând acest comportament, mulți s-au minunat, dar unii dintre ei i-au mulțumit Domnului și au început să sară și ei, bucurându-se.

24. Alții însă și-au spus: „Priviți, regele nostru, care până nu demult era un ucigaș, s-a transformat într-un dansator!

25. Cu siguranță, aceasta este opera celor de pe înălțimile sacre, căci se spune despre ei că sunt cei mai puternici magicieni din lume, de care ascultă până și pietrele!”

26. Au fost însă destui și cei care au respins această atitudine, spunându-le celorlalți: „Oare nu vedeți tăblița cu Numele atotputernic al lui Dumnezeu și alaiul maiestuos care îl însoțește pe Lameh?

27. Nu mai vorbiți prostii și adorați tăblița sfântă a lui Dumnezeu, cel despre care ne-a vorbit prințul Farak, marele clarvăzător al lui Dumnezeu!”

28. Dincolo de aceste incidente, alaiul a ajuns în sfârșit în fața marii porți din aur a zidului exterior al templului.

29. Mura a deschis poarta, iar procesiunea și-a continuat drumul către templu, dar mulțimea de oameni simpli nu a îndrăznit să treacă de prag, rămânând cuminte în afara zidurilor.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 238 - Splendoarea și aranjamentul interior al templului. Ordinea serviciului religios.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 06:06 View PostDownload Post

Capitolul 238
Splendoarea și aranjamentul interior al templului. Ordinea serviciului religios.
(25 ianuarie 1843)

1. Când sublimul alai a ajuns în fața templului, Mura a deschis și poarta acestuia, iar Lameh a rămas cu gura căscată văzând splendoarea fără seamăn din interior.

2. După ce și-a mai revenit din uimire, el a observat că prin fiecare șir de ferestre în templu pătrundea o lumină colorată diferit: prin rândul de jos pătrundea o lumină roz, prin cel din mijloc una de culoare verde, cu o nuanță gălbuie către laterală, iar prin cel de sus trecea o lumină albastră, care se transforma în violet către laterală.

3. Lameh nu și-a ascuns uimirea, căci fenomenul i-a trezit sincer curiozitatea.

4. De aceea, el s-a întors către Domnul și i-a spus: „O, Doamne, Părinte înțelept și preaplin de iubire, Tată preasfânt, cu siguranță știi deja de ce m-am întors către Tine!

5. Dacă este voia Ta sfântă, răspunde curiozității mele, pentru ca mintea mea să se liniștească!”

6. Domnul i-a răspuns însă: „Ascultă, dragul Meu Lameh! Serviciul pe care Mi-l faci la ora actuală este mai important decât orice altceva; de aceea, lasă culorile ferestrelor și îndeplinește sarcina pe care ți-am dat-o.

7. După ce vei termina, poți să îl întrebi pe Mura, iar el îți va explica ce se întâmplă cu luminile colorate.

8. Iată, în fața ta se află altarul. Așează-te în partea lui dreaptă și așteaptă până când îl voi binecuvânta cu mâna Mea.

9. Apoi așează tăblița pe altar, iar Eu voi chema doi heruvimi, care se vor așeza pe cele două părți laterale ale altarului, unde vor rămâne pentru totdeauna, păzind această tăbliță sacră.

10. Voi sufla apoi asupra Numelui, iar deasupra lui va apărea un nor luminos, semn că Eu, unicul Dumnezeu viu și atotputernic și Domnul cerului și al pământului, am aranjat astfel lucrurile încât voi să fiți mântuiți de pierzania eternă.

11. Orice om care se va apropia de acest templu cu inima pură și plină de iubire va fi întărit prin grația Mea.

12. Cel care se va apropia însă de templu cu inima impură și plină de egoism va arde în foc. Asupra lui, de pe acoperișul templului vor cădea flăcări care îl vor consuma în întregime.

13. Nimeni nu va putea intra în templu decât numai tu, preotul numit de Mine pentru ținuturile de jos, precum și cei de pe înălțimi. După moartea ta, îți va urma fiul tău cel mare, cu condiția să-l fi binecuvântat înainte - în numele Meu - ca mare preot în locul tău.

14. Instituția marii preoții va rămâne astfel de-a pururi în linia ta genealogică.

15. Orice alt om care ar îndrăzni să pătrundă în interiorul templului va fi ucis pe loc de cei doi heruvimi.

16. În mod similar, nici o femeie nu ar trebui să îndrăznească să pătrundă în interiorul templului, dacă va dori să-și păstreze viața. În cazul lor, interdicția este valabilă inclusiv pentru femeile din munții sacri, și cu atât mai mult pentru cele din ținuturile de jos!

17. Tu însuți nu vei avea dreptul să intri în templu decât de patru ori pe an. În acest scop, te vei pregăti mai întâi timp de șapte zile, fără să uiți o clipă în ce loc vei intra și în prezența Cui te vei afla.

18. În caz contrar, vei păți ceea ce ar păți un om obișnuit care ar îndrăzni să intre în templu!

19. Atunci când vei intra în templu, va trebui să nu închizi poarta după tine, pentru ca și cei de afară să poată vedea marea Mea glorie în interiorul locului sfânt, de la distanța cuvenită, desigur.

20. Cu fiecare ocazie de Sabat vă veți strânge în curtea interioară și îmi veți aduce mulțumiri, oferindu-mi ca sacrificiu iubirea voastră. Nici un alt sacrificiu nu va fi permis.

21. Căci adevăratul vostru sacrificiu este cel al lui Cain, iar Eu nu doresc să-l primesc, privind exclusiv în inimile voastre.

22. Nici un bărbat nu va avea însă dreptul să pătrundă în curtea interioară cu capul acoperit, și nici o femeie cu fața dezvăluită.

23. Atât timp cât veți respecta ordinea indicată de Mine, grația Mea va rămâne cu voi, într-o manieră vizibilă.

24. Dacă veți încălca însă din nou ordinea Mea, tăblița vă va fi luată, fiind înlocuită de un foc devastator, care va țâșni din altar.

25. Copiii din munții sacri vor coborî atunci din nou și vă vor nimici cu sulițe aprinse.

26. Ascultă, aceasta este voința Mea!

27. Iar acum voi binecuvânta altarul, iar tu vei așeza tăblița pe el. Să trecem la fapte! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 239 - Neliniștea și tristețea lui Lameh în fața altarului. Explicațiile Domnului referitoare la ordinea din templu îl liniștesc pe Lameh. Binecuvântarea altarului.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 06:15 View PostDownload Post

Capitolul 239
Neliniștea și tristețea lui Lameh în fața altarului. Explicațiile Domnului referitoare la ordinea din templu îl liniștesc pe Lameh. Binecuvântarea altarului.
(26 ianuarie 1843)

1. După acest discurs, Lameh s-a așezat imediat în partea dreaptă a altarului, ținând tăblița în mâini. Fața lui arăta însă o stare de teamă, iar inima lui era plină de neliniște.

2. Văzând acest lucru, Domnul a întrerupt procedura de binecuvântare a altarului și i-a spus:

3. „Lameh, ce anume te supără? Văd după fața ta și din comportamentul tău că inima ta este tulburată de ceva.

4. Oare ordinea despre care ți-am vorbit este cea care te face să tremuri, deși nu ți-am indicat altceva decât ce anume trebuie făcut pentru ca sanctuarul Meu să fie păstrat într-o stare de puritate deplină, pentru ca nici un om nepregătit sufletește să nu se poată apropia de el?

5. Vorbește, iar Eu îmi voi arăta grația în fața ta”.

6. Lameh i-a răspuns. Domnului: „O, Doamne Dumnezeul meu! Ce mai poate rosti viermele neputincios din țărână odată ce Tu ți-ai exprimat voia Ta sfântă?

7. Din câte am înțeles, porunca Ta sună în esență astfel: ,Omule, ființă creată de Mine, trăiește neabătut după ordinea pe care ți-am impus-o; în caz contrar, Eu, Dumnezeul și Creatorul tău, te voi distruge pe loc și de-a pururi!'

8. Inițial, credeam că odată cu acest sanctuar se va revărsa asupra noastră - a bieților viermi din ținuturile de jos - o mare grație din partea Ta. Cum vom putea suporta însă noi voința Ta inexorabilă?

9. Nu cred că ne așteaptă altceva decât moartea, pierzania, tortura și judecata cea mai teribilă!

10. Vai, nu aș cunoaște natura umană dacă nu aș ști cât de ușor se poate ea rătăci! Dacă un om slab este predispus la o asemenea rătăcire, ce se va întâmpla cu el în preajma acestui sanctuar al Tău?

11. De ce mi se permite numai mie să intru în templu, deși am fost întotdeauna cel mai mare păcătos în fața Ta, în timp ce altora - de o mie de ori mai puri decât mine - li se interzice această intrare sub pedeapsa cu moartea?

12. Mi se pare firesc ca numai cei cu inima perfect pură să se poată apropia de templu, dar ce om are o inimă perfect pură în fața sfințeniei Tale infinite?

13. Pe scurt, eu cred că orice om care ar îndrăzni să se apropie de acest templu va fi condamnat la moarte!

14. O, tăbliță sublimă și sfântă, te-am purtat plin de bucurie până aici, dar întoarcerea acasă va fi tristă și dureroasă, căci nu ne-ai fost dată ca o binecuvântare, ci ca o judecată teribilă!

15. O, Doamne, chiar dacă ai planificat astfel distrugerea noastră eternă, facă-se voia Ta sfântă, acum și de-a pururi. Amin".

16. Auzind cuvintele lui Lameh, Domnul l-a privit plin de compasiune și i-a spus: „Of, Lameh, biet fiu al suferinței și întunericului, de ce te lamentezi inutil?

17. Ascultă, crezi că dacă Mi-ar fi făcut plăcere să-Mi ucid propriii copii, aș mai fi venit la voi într-o formă vizibilă?

18. Un simplu gând al Meu ar fi fost suficient pentru ca întreaga creație să dispară instantaneu, ca și cum nu ar fi existat niciodată!

19. Unicul scop al venirii Mele printre voi, cei orbi din punct de vedere spiritual, a fost acela de a vă aduce din nou viața, de a-Mi revărsa grația și compasiunea asupra voastră, instituind această școală pe băncile căreia să puteți învăța din nou ce înseamnă viața pe care ați pierdut-o.

20. De ce ți se pare o judecată faptul că această școală trebuie menținută într-o stare pură, astfel încât să-și poată îndeplini rolul ei de canal prin care să poată trece puterea Mea, conducându-vă astfel către mântuire? În cazul în care canalul ar fi umplut rapid cu impurități, trecerea puterii Mele prin el ar slăbi în mod firesc.

21. Ce au ceilalți de pierdut dacă Eu îi permit numai marelui preot să intre în templu?

22. Ți-am spus: orice om care se apropie de Mine prin iubirea sa înseamnă pentru Mine mai mult decât o mie de asemenea temple.

23. Orice om care Mă iubește se află deja în altarul celui mai sfânt dintre temple: inima sa spirituală. Este evident că dacă un asemenea om ar intra în acest templu alături de tine nu va fi ucis de heruvimi.

24. Căci cel care Mă iubește se află deasupra acestei ordini, putând intra nu doar de patru ori pe an în acest templu, ci oricând dorește.

25. Nu cred că-Mi poți cere să vă dăruiesc un templu în care să sălășluiască grația Mea numai pentru a-l transforma apoi într-o cocină de porci!

26. De aceea, respectați ordinea impusă de Mine și fiți convinși că ea nu v-a fost dată ca o pedeapsă, ci ca o grație.

27. Căci Eu sunt Tatăl vostru, nu un criminal!

28. Iar acum, voi binecuvânta acest altar! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Crestinism
   -> Biblioteca - Creștinism, Jakob Lorber - "Scribul lui Dumnezeu"
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 24 of 29  [ 281 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2, 3 ... 23, 24, 25 ... 27, 28, 29  Next
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !