Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 14.10.2019, 11:14
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 2) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2, 3 ... 24, 25, 26, 27, 28, 29  Next
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 240 - Apariția celor doi heruvimi lângă altar și a norului luminos deasupra acestuia, uimirea lui Enoh în fața sublimei ordini instituite de Domnul în ținuturile de jos și explicațiile Domnului. Domnul redevine invizibil.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 06:22 View PostDownload Post

Capitolul 240
Apariția celor doi heruvimi lângă altar și a norului luminos deasupra acestuia, uimirea lui Enoh în fața sublimei ordini instituite de Domnul în ținuturile de jos și explicațiile Domnului. Domnul redevine invizibil.
(27 ianuarie 1843)

1. După ce Domnul a binecuvântat altarul, Lameh a așezat tăblița, iar Domnul a atins-o cu mâna Sa.

2. Instantaneu, și-au făcut apariția doi heruvimi cu o înfățișare cât se poate de serioasă, așezându-se de o parte și de alta a altarului pe niște nori luminoși. Și toată lumea a putut să-i vadă.

3. În continuare, Domnul a suflat asupra tăbliței, iar deasupra acesteia a apărut un nor splendid, prelungindu-se ca o coloană până în tavanul auriu al templului.

4. Văzând sublimul spectacol, cei de față s-au înspăimântat. Chiar și Enoh a contemplat incredibilul spectacol cu o mare reverență, spunând în sinea sa:

5. „O, Tată preasfânt și preaplin de iubire, cât de infinit de mare este bunătatea Ta! În munții cei sacri nu Ți-ai dorit un altar și cu greu ai acceptat să îți construim un asemenea altar sacrificial, nedorind să ne lași nouă, copiilor din munți, nici un semn al prezenței Tale vizibile printre noi, cu excepția grotei restaurate a lui Adam și a modestei colibe a Puristei.

6. Dar aici ai înălțat un monument de o asemenea splendoare încât până și soarele, luna și stelele îl vor contempla cu respect, iar copiii din munți vor privi cu invidie către ținuturile de jos, atât de binecuvântate acum.

7. O, Tată preasfânt și preaplin de iubire, ciudate sunt lucrurile făcute de Tine, căci nimeni nu le poate pătrunde. Eu știu însă că tot ceea ce faci se naște din iubirea și compasiunea Ta infinită. De aceea, mă închin de-a pururi în fața Ta, Tată adorat!”

8. Domnul l-a privit însă pe Enoh și s-a adresat inimii sale (vorbindu-i în plan spiritual): „Ascultă, Enoh, aici se află Numele, dar în munți s-a aflat însuși purtătorul acestuia; aici se află un semn vizibil, dar în munți s-a aflat Cel care a lăsat acest semn; aici se află lumina Mea, dar acolo s-a aflat ființa Mea; aici poate fi contemplată splendoarea semnului, dar voi v-ați bucurat direct de puterea Tatălui; toată această splendoare derivă din pietrele prețioase și din aurul pământului, în timp ce în munți splendoarea derivă din iubirea și blândețea vie a Tatălui!

9. Spune-Mi, Enoh, cine ți se pare mai privilegiat?”

10. Emoționat până la lacrimi, Enoh a răspuns: „O, Tată preasfânt și preaplin de iubire! Inima mea tace, copleșită de iubirea infinită pe care o simte pentru Tine. Nu mai pot spune decât un singur lucru: cât de bun ești Tu, Tată!”

11. După care Domnul s-a adresat lui Enoh cu voce tare, ca să fie auzit de toți: „Enoh, unicul Meu mare preot în această perioadă, când cerul și pământul au fuzionat, devenind una, și când între îngerii cerului și voi, copiii Mei, s-a creat o stare de fraternitate, adevăr îți spun: de acum înainte, las această turmă în grija ta!

12. Ori de câte ori vei constata că oamenii au nevoie de tine, lasă totul și vino aici, ca să restabilești ordinea, în numele Meu.

13. Lui Sehel, cel din munți, spune-i să vină la Mine, căci am nevoie de el. Spune-i de asemenea să își ia o spadă lungă și astfel, împodobit cu ea, să se plimbe precum un prinț suprem al tuturor îngerilor din cer, gata oricând să o pornească la luptă.

14. Să faci fără greș acest lucru, căci timpul lui Sehel este măsurat, la fel ca al Meu”.

15. După care Domnul s-a întors către Lameh și i-a spus: „Iată, Lameh, totul este aranjat. Rămâneți în această ordine, pe care ți-am explicat-o în detaliu, și veți rămâne integrați în marea ordine a cerurilor, iar tu și poporul tău veți prospera pe pământ!

16. Orice om care Mă va iubi mai presus de orice și care, din această iubire pentru Mine, va fi dispus să renunțe la cele lumești, se va bucura de viața eternă și nu va putea vedea, simți sau gusta moartea.

17. În acest loc sfânt vei putea afla voința Mea, cu condiția să-Mi sacrifici mai întâi inima ta prin rugăciune.

18. Ori de câte ori Enoh va veni la tine, sau dacă te vei duce tu la el, ascultă-l, căci sfaturile lui vor fi importante pentru tine și pentru poporul tău.

19. Lăsați-vă cu toții ghidați de Enoh, căci Eu vă voi vorbi prin gura lui.

20. Iar acum, primiți cu toții binecuvântarea Mea părintească! Iubirea Mea să vă însoțească de-a pururi! Amin”.

21. După care Domnul s-a făcut din nou invizibil, și toată lumea a suspinat și a plâns.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 241 - Discursul lui Enoh referitor la inutilitatea credinței și iubirii față de Dumnezeu, atunci când acestea devin obligatorii prin prezența vizibilă a Domnului. natura umilinței.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 14:27 View PostDownload Post

Capitolul 241
Discursul lui Enoh referitor la inutilitatea credinței și iubirii față de Dumnezeu, atunci când acestea devin obligatorii prin prezența vizibilă a Domnului. natura umilinței.
(28 ianuarie 1843)

1. Când cei prezenți și-au mai revenit din tristețea care i-a apucat, Enoh s-a ridicat și, îndreptându-se către Lameh, a spus:

2. „Ascultă, frate Lameh, și la fel ascultați-mă și voi! L-ați văzut cu ochii voștri în acțiune pe Domnul, Tatăl preasfânt și preaplin de iubire, și ați putut auzi vocea Sa divină, atot-puternică și sfântă. Ați fost cu toții de acord în inima voastră că: ,într-adevăr, nici un om nu ar putea vorbi la fel ca Acesta!'

3. Ați asistat la miracole pe care nici un om nu le-ar putea săvârși de unul singur, decât numai dacă Domnul, pe care L-ați văzut și pe care L-ați ascultat, le săvârșește prin el.

4. Acum sunteți convinși dincolo de orice îndoială că El este Domnul, dar această credință și această iubire a voastră pentru El nu înseamnă nimic, căci ați fost siliți să credeți și să-L iubiți, datorită prezenței Sale vizibile și atotputernice, care v-a atras către El.

5. Se pune așadar problema ce aveți de făcut pentru ca această credință și această iubire a voastră pentru El să devină cu adevărat folositoare!

6. Dragii mei frați, problema este importantă și trebuie să-i dau un răspuns.

7. Vă întrebați acum în inimile voastre: ,De ce spune că iubirea și credința noastră nu înseamnă nimic? Oare nu ne-au ajutat ele deja, infinit de mult, până acum, și nu ne vor ajuta de-a pururi?'

8. Aveți dreptate să vă spuneți așa ceva, dragii mei frați, dar eu vorbesc despre cu totul altceva. Tot ceea ce face Domnul este în beneficiul copiilor Săi, în măsura în care aceștia știu cum să profite de grația revărsată, asupra lor. Pe de altă parte, dacă ei o folosesc în mod greșit, ea le poate dăuna considerabil.

9. Cine poate spune că nu este în beneficiul nostru faptul că Domnul ne-a creat și ne-a dăruit o existență liberă, independentă, creând pentru noi un pământ glorios care ne poartă în spinare și care ne asigură tot ce avem nevoie?

10. Totuși, nimeni nu poate contesta faptul că această grație devine cu adevărat folositoare numai dacă o folosim așa cum se cuvine, în acord cu voința și cu iubirea divină!

11. Dacă nu o folosim ca atare, ea se transformă rapid într-o judecată, care constă mai întâi în moartea spiritului nostru, urmată curând, dacă nu facem nimic pentru a schimba lucrurile, în adevărata moarte, cea eternă.

12. Ascultați-mă: așa cum Domnul v-a creat cândva, dăruindu-vă o viață independentă și liberă și revărsând asupra voastră energia vie născută din El, la fel, El v-a recreat acum, apropiindu-vă de El prin iubire și credință.

13. Această iubire și această credință nu vă aparțin însă deocamdată, și deci nu sunt încă sinonime cu viața, căci ele reprezintă mai degrabă o judecată, de vreme ce sunteți obligați să-L iubiți și să credeți în El.

14. Ce puteți face pentru a scăpa de povara acestei judecăți?

15. Există o singură soluție la această întrebare, iar aceasta este adevărata smerenie a inimii! În ce constă această smerenie?

16. Ea constă în a vă considera nevrednici de această grație care s-a revărsat din abundență asupra voastră, considerându-vă ultimii dintre oameni și învățându-vă semenii să îl recunoască pe Dumnezeu ca unic Domn și Părinte al lor. Mai mult decât atât, după ce ați lucrat toată ziua în numele Domnului, la sfârșitul ei va trebui să vă spuneți în inimile voastre, plini de iubire față de El:

17. ,O, Doamne și Tată, privește cu indulgență în jos către noi, slujitorii Tăi leneși și indolenți, și acceptă munca noastră ca și cum ar însemna ceva în ochii Tăi, căci noi știm foarte bine că tot ce a fost bun în munca noastră a fost făcut de Tine, în timp ce noi nu am făcut decât să îți punem în pericol lucrarea cu mâinile noastre neîndemânatice. De aceea, acceptă voința noastră în locul lucrării în sine, căci ne abandonăm întru totul în mâinile Tale! Facă-se voia Ta, acum și de-a pururi!'

18. Iată deci care este singura atitudine mentală în care această credință și această iubire față de Dumnezeu vă pot fi de folos!

19. Iar acum, promiteți-i cu toții Domnului, în inimile voastre, că veți acționa în acest fel. Abia atunci va căpăta spiritul vostru viață, iar copiii și nepoții voștri se vor putea împărtăși, la fel ca voi, din această binecuvântare primită pentru eternitate de la Domnul! - Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 242 - Discursul lui Enoh adresat lui Lameh, referitor la activitatea sa ca preot al templului. Regulile de examinare a vizitatorilor în curtea interioară a templului.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 14:30 View PostDownload Post

Capitolul 242
Discursul lui Enoh adresat lui Lameh, referitor la activitatea sa ca preot al templului. Regulile de examinare a vizitatorilor în curtea interioară a templului.
(30 ianuarie 1843)

1. După acest discurs adresat tuturor, Enoh s-a întors către Lameh și i s-a adresat personal:

2. „Acum, frate Lameh, ascultă ce am a-ți spune personal; căci aceasta este voința Domnului în ceea ce te privește:

3. Vei închide acum templul pentru o perioadă de 91 de zile. În cea de-a 91-a zi, începând de mâine, vei deschide din nou templul, la prima oră a dimineții, dar nu vei intra în el până seara. Odată intrat, vei rămâne în interiorul templului timp de o rotație a umbrei în jurul cadranului solar.

4. Aflat în templu, în fața lui Dumnezeu, nu trebuie să-ți folosești nici limba, nici mâinile, ci trebuie să aștepți în liniște ca Spiritul lui Dumnezeu să coboare asupra ta. În acest scop, te vei reculege în inima ta, plin de iubire și de smerenie.

5. Nu trebuie cu nici un chip să îți spui în inima ta, și încă și mai puțin verbal: ,Doamne, Dumnezeule atotputernic, Spirit suprem al puterii eterne, vino la mine și anunță-mă cu gura Ta care este voința ta sfântă!'

6. Ci dimpotrivă, trebuie să-ți spui în sinea ta, cu o sinceritate maximă: ,O, Doamne, Dumnezeu unic al cerului și al pământului, iată-mă, biet păcătos nevrednic în fața Ta! Știu că nu merit să privești în jos către mine, în acest loc sacru al Tău.

7. Dar Tu însuți m-ai chemat aici. De aceea, facă-se voia Ta prin mine, acum și de-a pururi.

8. O, Doamne, ne-ai învățat personal să Te iubim ca pe un Părinte și să Te privim ca unicul nostru Tată. De aceea, Te implor:

9. O, Tată preasfânt și preaplin de iubire, revarsă-ți grația infinită asupra mea, sărman păcătos, și iartă-mă pentru că îndrăznesc să Te iubesc cu inima mea impură, numindu-Te tată, deși am păcătuit în fața Ta!'

10. Aceasta este și va rămâne de-a pururi, iubitul meu frate Lameh, unica ta sarcină în interiorul templului.

11. După ce te-ai rugat astfel, cu mare simțire interioară, nu mai trebuie să faci altceva decât să aștepți în liniște manifestarea voinței Domnului.

12. Dacă aceasta se manifestă, fii foarte atent la ea, noteaz-o pe tăblițe, iar apoi anunț-o poporului.

13. Dacă nu se manifestă, slăvește-L pe Dumnezeu în inima ta, apoi părăsește templul plin de respect și închide-l din nou timp de 91 de zile.

14. În ceea ce privește curtea interioară, aceasta trebuie să fie întotdeauna deschisă în dimineața oricărei zile de Sabat, fiind lăsată așa până a doua zi dimineață, astfel încât cei veniți de departe să se poată bucura și ei de această sărbătoare în acest loc sfânt.

15. La poarta cea mare a zidului exterior trebuie să plasezi doi paznici, care îi vor examina pe vizitatori, avertizându-i.

16. Căci ai auzit cu urechile tale, direct de la Domnul, ce îi așteaptă pe vizitatorii nevrednici să intre în curtea templului.

17. Examinarea nu trebuie să fie exterioară, ci trebuie să vizeze întotdeauna inima celui care dorește să intre. În acest scop, paznicii trebuie să aibă inima cea mai pură, după tine, ascultând numai de iubirea și de smerenia din inimile lor.

18. Acestea sunt instrucțiunile pe care am dorit să ți le transmit. Iar acum, îți propun să părăsim acest loc sacru, să încuiem templul și să ne sfătuim în curtea interioară, căci mai avem multe de discutat. În final, ne vom întoarce acasă la tine.

19. Iar acum, să trecem la treabă, în numele Domnului! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 243 - Uimirea lui Lameh în fața splendorii templului. Incapacitatea lui de a înțelege corespondența spirituala a structurii templului. Enoh vorbește despre necesitatea ca marele preot al templului să fie învățat direct de Dumnezeu.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 14:34 View PostDownload Post

Capitolul 243
Uimirea lui Lameh în fața splendorii templului. Incapacitatea lui de a înțelege corespondența spirituala a structurii templului. Enoh vorbește despre necesitatea ca marele preot al templului să fie învățat direct de Dumnezeu.
(31 ianuarie 1843)

1. După discursul lui Enoh, toți cei prezenți s-au închinat în fața lui Dumnezeu, slăvindu-L în inimile lor, după care au părăsit templul, pe care Lameh l-a încuiat.

2. Abia acum a început el să privească cu mai multă atenție structura clădirii, minunându-se și slăvindu-L pe Dumnezeu pentru că i-a permis omului să construiască și să contemple ceva atât de inspirat și de sublim.

3. Enoh l-a luat atunci de braț și l-a întrebat: „Iubitul meu frate Lameh, văd că ești extrem de impresionat de frumusețea incredibilă a templului, dar mă întreb dacă înțelegi semnificația structurii sale.

4. Văd că îmi răspunzi în sinea ta: ,Nu, frate, cum aș putea să o înțeleg?'

5. Bine, îți voi răspunde eu, mă bucur că ești deschis și sincer.

6. Îți voi spune eu: dacă vei privi cu mai multă atenție clădirea templului, vei înțelege în inima ta ceea ce stă scris cu litere de aur în această formă exterioară:

7. ,Tu, mare preot al sanctuarului lui Dumnezeu, trebuie să recunoști în spiritul adevărului lucrarea Domnului, în caz contrar, nu ești altceva decât blasfemiator orb în acest loc.

8. Vai ție dacă vei îndrăzni să îți înveți frații ceva ce nu înțelegi tu însuți. Căci iată care este voința Domnului:

9. ,Într-un asemenea caz, îi voi pedepsi deopotrivă pe învățător și pe discipol, și nu voi privi nici către primul, nici către cel din urmă!' - Lameh, înțelegi ce ți-am spus?

10. Ascultă, oricine dorește să vorbească despre Dumnezeu și despre lucrările Sale, instruindu-și frații în privința acestui subiect sacru, trebuie să primească această învățătură direct de la Dumnezeu.

11. De ce? - Simplu: pentru că nimeni nu îl cunoaște pe Dumnezeu și lucrările Sale decât numai Dumnezeu!

12. Știu că toate acestea ți se par deocamdată extrem de ciudate, căci tu nu știi încă felul în care Dumnezeu îi atrage pe oameni către El, învățându-i.

13. Dar îți spun: chiar astăzi, înainte de apusul soarelui, vei afla primele elemente ale acestei științe, în care te vei perfecționa mai târziu, până când vei deveni un cunoscător perfect în dumnezeire!”

14. Auzind aceste cuvinte, Lameh s-a cam speriat și l-a întrebat pe Enoh: „Frate Enoh, ce spui tu acolo? Inima mea este incapabilă să te înțeleagă!

15. Te implor, explică-mi pe larg despre ce este vorba, căci altfel discursul tău nu îmi este de nici un folos!

16. Mai înainte spuneai: ,Vai învățătorului care încearcă să își învețe fratele ceva ce nu înțelege el însuși!'

17. Ce să înțeleg eu din asemenea vorbe, care îmi sunt mai străine decât sfârșitul lumii, în măsura în care acesta există?”

18. Enoh a luat din nou cuvântul și i-a spus lui Lameh: „Frate Lameh, nu te neliniști degeaba. Spune-mi, dacă elevul ar ști dinainte ce are profesorul să-i spună, la ce ar mai folosi acesta din urmă?

19. Tocmai aceasta este marea diferență între elev și profesor: nici un elev nu este de la bun început la fel de perfect ca și profesorul său.

20. Când ajunge la fel de învățat ca și acesta, el devine la rândul lui perfect, iar între el și profesorul său nu mai există nici o diferență.

21. Ascultă! Domnul m-a trimis din munți ca să fiu primul tău profesor; de aceea, trebuie să mă asculți.

22. Cât de stupid ar fi însă un profesor care s-ar grăbi să-i dea elevului său explicații aprofundate și o analiză plenară a subiectului, înainte de a-i prezenta subiectul însuși?

23. De aceea, eu am început prin a-ți da subiectul asupra căruia vom discuta mai departe, conform ordinii divine. În această privință, m-am dovedit un învățător adevărat, în acord cu voința lui Dumnezeu.

24. Așadar, nu te lăsa tulburat înainte de vreme. De vreme ce ți-am dat subiectul, vor urma cu siguranță și explicațiile.

25. Dar nimic nu se poate face fără timp și răbdare.

26. Acasă la tine vei afla multe alte lucruri. Dar mai întâi trebuie să ajungem acolo. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 244 - Alaiul se întoarce în oraș. Tumultul. Sfatul bun al lui Enoh și explicația rațională a lui Lameh adresată poporului.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 14:38 View PostDownload Post

Capitolul 244
Alaiul se întoarce în oraș. Tumultul. Sfatul bun al lui Enoh și explicația rațională a lui Lameh adresată poporului.
(1 februarie 1843)

1. După aceste cuvinte ale lui Enoh, toți cei de față - respectiv Lameh, Thubalkain, Mura, Curai, cei șapte mesageri și Enoh - au părăsit curtea interioară a templului și au pornit către oraș.

2. Tocmai când se puneau însă în mișcare, părăsind Grădina lui Dumnezeu (după cum avea să fie numit mai târziu templul), cei 12 au fost opriți însă de mulțime!

3. Neștiind ce s-a întâmplat în incinta templului și văzând că tânărul cel glorios lipsește, oamenii l-au suspectat pe Lameh că l-a închis pe acesta în templu, cu scopul de a-l înfometa și de a-l lăsa să moară.

4. Văzând că oamenii devin din ce în ce mai violenți, amenințându-l cu cuvinte de genul: „Lameh, bătrân tâlhar însetat de sânge, tiran ticălos, dă-ni-l înapoi pe tânărul cel nobil, căci altfel te vom sfârteca în bucăți!”, el s-a speriat atât de tare încât i-a strigat lui Enoh:

5. „Enoh, mărite prieten al Domnului! Nu vezi în ce nenorocire am intrat?

6. Oare mi-a sosit sorocul? Te implor, sfătuiește-mă ce trebuie să fac pentru a scăpa de furia acestor oameni!”

7. Enoh i-a răspuns: „Of, om cu credința mică! Oare ai și uitat de cheile pe care Domnul ți le-a lăsat pe mână?

8. Spune-le acestor nerozi să meargă împreună cu tine și să-l caute pe tânărul cel nobil în templu! Când se vor convinge că în interiorul templului, nu se mai află nimeni, cu siguranță se vor potoli, iar noi ne vom putea continua fără probleme drumul. Haide, fă cum te-am învățat! Amin”.

9. Lameh și-a făcut din nou curaj și s-a adresat celor mai agresivi dintre oameni: „Ascultați-mă, tânărul cel nobil nu ar permite niciodată să fie închis în templu, căci El este un Domn atotputernic!

10. Nu am închis în acest templu decât Numele Lui sfânt. Spre regretul nostru, El s-a făcut invizibil de îndată ce ne-a comunicat voința Lui sacră, binecuvântând altarul și întregul templu!

11. Așa s-au întâmplat lucrurile, iar cei doi heruvimi atotputernici care veghează de o parte și de alta a altarului pe care se află tăblița cu Numele sfânt pot depune oricând mărturie, la fel ca și marele nor luminos de deasupra altarului!

12. Dacă nu mă credeți, iată cheile! Luați-le și căutați singuri, iar dacă îl mai găsiți pe tânărul cel nobil, aduceți-l afară, ca să se răzbune pe mine în fața ochilor voștri! Dacă nu îl veți găsi însă, vă veți convinge că ceea ce v-am spus este adevărat, așa că nu îmi veți mai putea face nimic.

13. Aveți însă grijă ca inimile voastre să fie perfect pure, - altminteri pedeapsa care va cădea asupra voastră va fi teribilă!”

14. Auzind aceste cuvinte, rebelii s-au speriat și nimeni nu a avut curajul să atingă cheile, nici să aducă contraargumente împotriva lui Lameh.

15. Văzând acest lucru, Lameh i-a întrebat pe tonul cel mai serios cu putință: „Ei bine, ce mai așteptați? Nu vi se pare o dovadă suficient de bună faptul că vă permit să căutați singuri în templu?”

16. De data aceasta, cârcotașii au dat înapoi, spunând: „Acum credem că este adevărat ce ne-ai spus. Iartă-ne curajul de a ne fi împotrivit ție, căci acel tânăr glorios ne-a cucerit inimile”.

17. Lameh le-a răspuns: „Bine, dar vă mai spun un lucru: rămâneți întotdeauna în această stare de spirit față de tânărul cel glorios și vă veți afla astfel pe drumul cel bun; căci acel Tânăr este Dumnezeu cel etern - este Dumnezeul lui Farak!”

18. După această explicație, oamenii s-au retras, iar alaiul și-a putut continua drumul până acasă la Lameh, fără să mai apară alte probleme.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 245 - Discursul lui Enoh referitor la natura hranei. Un sfat legat de moderație.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 14:42 View PostDownload Post

Capitolul 245
Discursul lui Enoh referitor la natura hranei. Un sfat legat de moderație.
(3 februarie, 1843)

1. Când grupul a ajuns acasă la Lameh, acesta l-a întrebat pe Enoh dacă nu ar fi timpul să servească masa.

2. Enoh i-a răspuns astfel: „Frate, natura ta îți cere acest lucru, în acord cu vechile tale obișnuințe. De aceea, putem trece la masă, pentru a-ți satisface astfel dorința. În ceea ce ne privește, nouă nu ne este foame, căci suntem încă perfect saturați cu marea iubire și grație pe care Domnul a revărsat-o din abundență asupra noastră în această zi.

3. Ascultă: omul nu trăiește numai cu pâine materială, ci și cu Cuvântul lui Dumnezeu.

4. Ori de câte ori te hrănești cu pâinea materială, întreabă-te: ,Cum se face că această pâine îmi satisface simțurile, dându-mi energia de care am nevoie?'

5. Răspunsul va fi inevitabil acesta: ,Pentru că și pâinea materială se naște tot din Cuvântul atotputernic și viu al lui Dumnezeu'.

6. Dacă până și în această ipostază consolidată și supusă materiei Cuvântul lui Dumnezeu hrănește, imaginează-ți în ce măsură hrănește el în ipostaza sa vie, adică atunci când vine direct din gura lui Dumnezeu.

7. Noi înșine ne-am născut din Cuvântul lui Dumnezeu; de aceea, pentru noi nu poate exista nimic mai hrănitor decât acest Cuvânt viu al Său.

8. Altfel spus, omul nu se hrănește numai cu pâinea materială, ci mai presus de orice, cu Cuvintele venite direct din gura lui Dumnezeu.

9. Asta nu înseamnă că el nu are voie să se bucure și de hrana naturală, căci exact acesta este scopul pentru care a creat-o Dumnezeu. Mai mult decât atât, a mâncat El însuși alături de noi atunci când s-a aflat printre noi într-o formă vizibilă. Important este ca ea să nu devină o obsesie sau o preocupare principală pentru noi.

10. Iată, Lameh, aceasta a fost o nouă lecție referitoare la natura divină a lucrurilor.

11. Și îți mai spun ceva: fii întotdeauna moderat atunci când îți potolești foamea cu ajutorul mâncării naturale, căci în ea se află o mare tentație.

12. Poți să mă crezi pe cuvânt: atunci când ne hrănim cu pâine și cu fructele pământului, trebuie să avem mare grijă să nu slăbim spiritul nostru nemuritor, învăluindu-i în acest înveliș grosier.

13. Ai văzut cu siguranță cât de stupizi devin copiii prea lacomi, care nu se pot abține de la mâncare. Aceștia nu au niciodată realizări spirituale, spre deosebire de copiii mai moderați, care devin curând gânditori rafinați.

14. Dacă acest fenomen se petrece deja în cazul copiilor, el va fi cu atât mai intens în cazul adulților pe deplin dezvoltați, capabili să dezvolte pasiuni mult mai intense, pe care copiii nu le cunosc încă.

15. Adevăr îți spun, dragul meu frate, atunci când mănânci mâncare naturală, ființa ta nu se spiritualizează, căci acumulează elemente grosiere, nu spirituale. Singur Cuvântul divin este spiritual, având capacitatea să hrănească, să aline și să întărească spiritul în vederea vieții eterne.

16. Mâncarea naturală hrănește corpul fizic, dar silește spiritul să postească, în schimb, de pe urma mâncării spirituale au de câștigat deopotrivă spiritul și trupul: spiritul pentru că devine puternic, ascuțindu-și la infinit simțurile, iar corpul pentru că devine suplu, moderat, capabil să îndure orice, rămânând astfel la fel de puternic ca și spiritul, la fel ca un veșmânt fin, țesut din fire subțiri, dar puternice și foarte strâns legate între ele.

17. Orice mâncare naturală conține în ea spirite malefice. Dacă omul exagerează cu această alimentație, spiritele de acest gen se înmulțesc și pun stăpânire pe sufletul lui, subminându-i esența spirituală, la fel cum insectele și viermii (de aceeași esență malefică) subminează din interior trunchiul unui copac, făcându-l să devină găunos și distrugându-l complet mai devreme sau mai târziu.

18. În schimb, hrana spirituală este pentru spirit ca o ploaie căzută din cer. Sub influența ei răcoritoare, el înflorește în curând, concepând astfel floarea glorioasă și plăcut mirositoare a vieții eterne.

19. De aceea, frate Lameh, te sfătuiesc să respecți întotdeauna acest principiu și să-ți înveți semenii să facă la fel!

20. Dacă ești de acord cu ceea ce ți-am spus, putem trece acum cu toții la masă, fără să uităm de moderație, desigur. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 246 - Lameh dă dispoziție ca săracii orașului și deținuții să fie hrăniți într-un festin al iubirii. Uimirea lui Brudal, cel care servește la masă. Familia închisă a acestuia.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 14:46 View PostDownload Post

Capitolul 246
Lameh dă dispoziție ca săracii orașului și deținuții să fie hrăniți într-un festin al iubirii. Uimirea lui Brudal, cel care servește la masă. Familia închisă a acestuia.
(4 februarie 1843)

1. După acest discurs, care l-a convins definitiv pe Lameh de importanța chestiunii și de marele adevăr pe care îl conțin cuvintele lui Enoh, el s-a dus în camera alăturată și i-a comandat servitorului care se ocupa cu mesele regale o masă simplă și moderată.

2. Uimit de această cerere, slujitorul l-a întrebat pe Lameh dacă a înțeles bine ce i-a cerut acesta.

3. Lameh i-a răspuns: „De ce mă întrebi? Știu foarte bine ce ți-am cerut!

4. Nu mai pune întrebări inutile și fă ce ți-am spus. În acest fel, vei fi un slujitor adevărat al celui pe care Dumnezeu însuși l-a numit adevăratul vostru șef”.

5. Aceste cuvinte l-au uimit și mai tare pe servitor, care și-a spus în sinea lui: „Oare Lameh nu mai este rege? Ce vrea să spună atunci când afirmă că a fost numit adevăratul nostru șef de către Dumnezeu? Eu unul nu înțeleg nimic”.

6. Văzând că servitorul mormăie, Lameh i-a spus; „Ascultă, Brudal! Pot să-ți explic pe loc ceea ce nu înțelegi. Există într-adevăr mare diferență între Lameh regele și Lameh liderul, și anume:

7. Lameh regele te-ar fi pedepsit pe loc pentru această nesupunere, condamnându-te la moarte fără să ezite, în timp ce Lameh liderul numit de Dumnezeu vine la tine, te îmbrățișează și îți spune: dragul meu Brudal, du-te și fă așa cum ți-am spus, căci aceasta este voința Domnului, atotputernicul Dumnezeu al lui Farak.

8. După ce vei pregăti mâncarea, adună-i pe săracii orașului și pe toți cei întemnițați în marea sală a tronului și dă-le de mâncare ca și cum ar fi frații și copiii mei.

9. Trimite curieri pretutindeni în oraș și anunță oamenii că pot veni acasă la mine ca să participe la festin, aducând cu ei pe oricine doresc! La fel, toate închisorile vor fi deschise și nici un deținut nu trebuie să rămână în ele, - nici chiar cei mai mari dușmani ai mei, care erau hrăniți până acum numai cu insecte fierte în apă. Doresc ca toți să beneficieze de acest festin regal!

10. De acum înainte nu doresc să mai fiu pentru poporul meu un rege nemilos și un stăpân pe viața și pe moartea sa, ci un frate înțelept care își ajută semenii să înțeleagă și să acționeze în conformitate cu ordinea lui Dumnezeu.

11. Iată, dragul meu frate Brudal, aceasta este diferența între regele Lameh și liderul spiritual Lameh! Iar acum, grăbește-te să îndeplinești ce ți-a cerut fratele tău, Lameh!”

12. Fericit la culme, Brudal a început să sară în sus de bucurie, spunând: „O, Dumnezeule atotputernic! Numai Tu ai fi putut transforma inima de fier a lui Lameh în inima caldă a unui frate!

13. O, Doamne, o, Doamne, cât de fericit m-ai făcut! Chiar astăzi îmi voi vedea soția credincioasă, cei doi frați și cei șapte copii ai mei - trei băieți și patru fete -, condamnați cu toții la moarte și închiși pentru că nu au acceptat să îl adore pe Lameh ca pe un zeu!”

14. După care s-a grăbit și a aranjat tot ce trebuia, în mai puțin de o oră, toți deținuții, alături de foarte mulți săraci din oraș, au invadat sala tronului.

15. Brudal i-a pus imediat la treabă pe toți servitorii din subordinea sa, ocupându-se personal de oaspeți. Și cu toții L-au slăvit pe marele Dumnezeu al lui Farak, care i-a eliberat într-o manieră atât de miraculoasă, după care au mâncat și s-au veselit.

16. Singură familia lui Brudal nu a acceptat să mănânce și să bea până când nu s-a convins personal că Lameh s-a convertit cu adevărat. Inițial, ei au crezut că nu este altceva decât o simplă toană din partea capriciosului rege.

17. După o vreme, Lameh a venit din nou la Brudal și l-a întrebat: „Brudal, de ce nu ne-ai servit încă? Ascultă, slăviții oaspeți coborâți din munți se află în mijlocul nostru, trimiși de Dumnezeu. Ce vor crede ei dacă vor vedea atâta indiferență? Haide, ai grijă să fim serviți așa cum se cuvine!”

18. Brudal i-a prezentat însă lui Lameh pe membrii familiei sale, care tremurau, și i-a spus: „O, frate Lameh, te implor, ai milă și de acești sărmani, care nu vor să creadă în grația revărsată asupra ta de către bunul Dumnezeu”.

19. Văzându-i pe sărmanii oameni, Lameh s-a simțit emoționat până la lacrimi, s-a aplecat și i-a ajutat personal pe fiecare dintre ei să se ridice, după care le-a spus: „Veniți la mine! Știu că v-am chinuit și că am păcătuit îngrozitor împotriva voastră, dar doresc să vă recompensez pentru toate greșelile mele.

20. De aceea, urmați-mă în marea sală de mese și mâncați alături de mine. De acum înainte, vom respecta întotdeauna această ordine”.

21. Auzind aceste cuvinte, sărmanii aproape că au leșinat de bucurie. Ei s-au închinat lui Dumnezeu pentru imensa grație revărsată asupra lor, după care l-au urmat pe Lameh.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 247 - Dialogul dintre Enoh și Lameh referitor la întârzierea mesei. Enoh îi explică lui Lameh corespondențele spirituale ale templului și ale interiorului acestuia.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 14:49 View PostDownload Post

Capitolul 247
Dialogul dintre Enoh și Lameh referitor la întârzierea mesei. Enoh îi explică lui Lameh corespondențele spirituale ale templului și ale interiorului acestuia.
(6 februarie 1843)

1. Văzându-l că intră în mijlocul sălii de mese însoțit de o nouă companie, Enoh i-a ieșit lui Lameh în întâmpinare și i-a spus:

2. „Lameh, iubitul meu frate, ce se întâmplă cu tine astăzi? Înainte era suficient un simplu gest al tău și masa era imediat servită. Acum te-ai dus deja de două ori și masa continuă să fie goală, deși între cele două vizite ale tale în sala de dincolo au trecut deja două măsuri pe cadranul solar.

3. Oare ți s-au golit complet rezervele de alimente din hambare, sau este vorba de cu totul altceva? Haide, spune-mi despre ce este vorba”.

4. În realitate, Enoh știa foarte bine ce s-a petrecut, dar dorea să-i dea lui Lameh prilejul să se interiorizeze și să se smerească.

5. Lameh a rămas însă cu gura căscată, neștiind ce să-i răspundă lui Enoh. După ce și-a mai revenit din uimire, el i-a adresat acestuia următoarele cuvinte:

6. „Sublim și puternic prieten al Domnului! Atunci când i-am vorbit prima oară slujitorului meu, acesta a rămas uimit în fața cuvintelor mele. De aceea, i-am explicat care este diferența între Lameh regele și Lameh liderul spiritual.

7. Ca să înțeleagă mai bine, i-am cerut să-și adune imediat subalternii și să cheme toți sărmanii din oraș, precum și toți deținuții din închisori, să-i adune în marea sală a tronului și să le dea de mâncare și de băut, ocupându-se personal de ei, ca de niște frați ai mei, și - sper eu - și ai voștri.

8. Chiar aici, lângă mine, se află opt asemenea frați și surori, față de care Lameh regele a păcătuit grav. Acum, Lameh liderul spiritual dorește să se ocupe personal, în numele Domnului, de bunăstarea lor materială și spirituală, fiind ferm hotărât să facă același lucru cu toți cei pe care regele i-a oprimat, dar îndeosebi cu cei pe care i-a aruncat să putrezească în închisori.

9. Sala tronului, care este plină de asemenea frați și surori, te va convinge, sublim prieten al Domnului, de adevărul spuselor mele.

10. Acesta este motivul întârzierii mesei noastre; dar acum totul s-a aranjat, iar mâncarea va sosi în curând, din abundență”.

11. Atunci, Enoh la îmbrățișat pe Lameh și i-a spus: „O, frate întru Domnul, pe care îl iubesc mai presus de orice! Ascultă-mă, Domnul ți-a șters deja toate păcatele. Crede-mă, te afli în fața Lui mai pur decât soarele pe un cer senin de vară.

12. Aceasta este adevărata semnificație a templului, cea vie, și iată cum se explică structura sa interioară:

13. Templul ești tu. Natura ta a căpătat soliditatea pereților săi. Ferestrele sale reprezintă cunoașterea pe care ți-a dăruit-o lumina iubirii. Acoperișul de aur simbolizează mintea ta iluminată. Altarul reprezintă inima ta. Heruvimii situați de o parte și de alta a altarului se referă la iubirea pentru semenii tăi, iar Numele viu de pe altar și norul luminos de deasupra acestuia au drept corespondent iubirea ta față de Domnul, care te-a determinat să procedezi în acest fel. Faptul că norul luminos urcă până la tavan indică faptul că ai încheiat un contract perfect de iubire cu Domnul. Cât despre curtea interioară, aceasta se referă la viața ta fizică, în care poți exersa iubirea frățească.

14. O, frate, crede-mă: Domnul ți-a pregătit o mare slavă, făcând din tine copilul Lui! Fiți binecuvântați, tu și poporul tău!

15. Ca să înțelegi mai bine cât de mare a fost plăcerea pe care gestul tău i-a făcut-o Tatălui ceresc, haide să mergem în sala tronului. Acolo vei vedea cu ochii tăi cât de mare este bunăvoința cu care privește El asemenea acțiuni caritabile.

16. Tot acolo vom servi și noi masa de seară. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 248 - Adunarea slăviților oaspeți în marea sala a tronului. Fructele miraculoase de pe mese. Sediul și originea răului din inima omului.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 15:09 View PostDownload Post

Capitolul 248
Adunarea slăviților oaspeți în marea sala a tronului. Fructele miraculoase de pe mese. Sediul și originea răului din inima omului.
(7 februarie, 1843)

1. După discursul lui Enoh, toți cei de față s-au îndreptat către sala tronului. Brudal a primit indicații să le așeze acolo o masă specială și să le aducă de mâncare.

2. Când oaspeții au intrat în marea sală a tronului, nu mică i-a fost mirarea lui Lameh să vadă cât de mulți erau cei prezenți acolo, care au scos un strigăt de bucurie văzându-l. Încă și mai mare a fost starea lui de uluire văzând cantitatea uriașă de fructe care împodobeau me-sele, de o formă neobișnuită și cu un gust absolut delicios.

3. De aceea, el l-a chemat la el pe Brudal, pe care l-a întrebat discret: „Ascultă, dragul meu frate! Ce se întâmplă? De unde ai obținut aceste fructe, cum nu am mai văzut vreodată? Oare ai ajuns să faci minuni? Haide, explică-mi despre ce este vorba!”

4. El însuși uimit la culme în fața acestui fenomen ieșit din comun, Brudal i-a răspuns: „O, sublim lider al poporului tău!

5. Degeaba mă întrebi pe mine, căci și eu am rămas la fel de uimit ca și tine de acest lucru. Sunt convins că distinșii oaspeți de pe înălțimile sacre îți vor da explicații mult mai bune decât ale mele. De aceea, adresează-le lor întrebarea de dinainte”.

6. Lameh s-a întors imediat către Enoh, căruia i-a spus: „Ascultă, puternic prieten al Domnului! Bănuiesc că vezi și tu ceea ce văd eu! Această imagine mi-a tăiat pur și simplu respirația. Spune-mi, te rog, ce se întâmplă. Știu că nimic nu îi este imposibil Domnului, și nici ție, dacă Domnul se manifestă prin tine, dar această transformare a bietelor mele fructe în aceste delicatese nemaivăzute mă depășește cu totul.

7. Domnului îi este cât se poate de ușor să creeze cele mai desăvârșite lucruri conform ordinii Sale eterne, dar oare nu se opune această transformare a fructelor imperfecte în fructe perfecte, acestei ordini divine? Problema mă depășește cu totul. De aceea, te rog să mi-o cla-rifici”.

8. Enoh i-a zâmbit lui Lameh și i-a spus: „O, dragă frate, te lași tulburat pentru nimic, dar îți scapă esențialul.

9. Văd că mă întrebi în inima ta: ,Ce înseamnă acest esențial și la ce se referă el?'

10. Chiar adineauri spuneai că Domnul nu poate - potrivit ordinii Sale - să creeze lu-cruri bune și alte rele.

11. Nu ai auzit până acum că Domnul nu a creat nimic rău? Tot ce a creat El este bun prin însăși esența sa.

12. Adevăr îți spun: nimic în această lume nu este rău, cu excepția omului care își în-toarce inima de la Domnul. Din cauza răutății sale, omului i se pare că întreaga creație este rea.

13. Dacă ești pur în inima ta, totul ți se va părea pur. Altfel spus, vei percepe totul în lumina perfectata adevărului. Dacă inima ta este însă impură, totul îți va apărea în lumina acestei impurități.

14. Cum erai înainte, ca rege? - Ai fost un om rău, malefic, plin de viclenie. Din această cauză, ți se părea că toți oamenii îți sunt împotrivă. Nici chiar în cel mai cinstit dintre ei nu puteai vedea altceva decât un ticălos mincinos, care îți vrea răul, motiv pentru care te grăbeai să-l arunci în închisoare.

15. Acum, Domnul și-a revărsat grația asupra ta, salvându-te de la pierzanie, ceea ce explică de ce cei pe care i-ai aruncat înainte în închisori nu ți se mai par niște ticăloși, ci frații și surorile tale, pe care i-ai invitat să ia masa alături de tine în sala tronului!

16. Dacă Domnul te-a putut transforma pe tine, care ai fost cu adevărat rău, purificându-te, cu atât mai ușor i-a fost să transforme aceste fructe ale pământului.

17. În realitate, ele semnifică de altfel fructele active ale inimii tale și plăcerea pe care i-au produs-o acestea Domnului. Pe scurt, ai în fața ochilor dovada celor spuse de mine în cealaltă sală, și anume, aprecierea pe care ți-o acordă Domnul.

18. Așa se explică acest miracol. Iar acum, să trecem la masă și să ne întărim trupuri-le, în numele Domnului. Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 249 - Cina festivă. Cearta dintre săracii care au ajuns prea târziu și servitorii lui Lameh. Unul dintre săraci, pe jumătate gol, se dovedește a fi Domnul Însuși.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.3.2018, 15:12 View PostDownload Post

Capitolul 249
Cina festivă. Cearta dintre săracii care au ajuns prea târziu și servitorii lui Lameh. Unul dintre săraci, pe jumătate gol, se dovedește a fi Domnul Însuși.
(8 februarie 1843)

1. Și astfel, distinsa companie l-a urmat pe Enoh la masă, care era deja încărcată cu tot felul de fructe.

2. Cu toții i-au mulțumit Domnului din inimă pentru grația revărsată asupra lor, rugându-L să rămână de-a pururi alături de ei, să-i însoțească cu binecuvântarea Lui și să-i apere împotriva oricărui atac la adresa spiritului lor.

3. După această rugăciune profundă, Enoh a binecuvântat mâncarea și băutura în numele Domnului, după care a spus: „Ei bine, dragii mei frați și dragele mele surori, haideți să ne întărim trupurile, să mâncăm și să ne bucurăm, în numele Domnului!”

4. Auzind acest îndemn, toți cei de față și-au întins bucuroși mâinile după fructele de pe masă, singurele care nu fuseseră transformate în mod miraculos. Lameh avea poftă de fructele de pe mesele vecine, dar Enoh i-a spus:

5. „Frate Lameh, Domnul a creat numeroase animale care trăiesc mânate de unicul impuls de a se hrăni, dar nu ne-a creat pe noi, oamenii, pentru a trăi numai cu scopul de a mânca, ci pentru a ne întări spiritul, mâncând în mod rezonabil, doar atât cât să ne menținem în viață acest trup. Nu ne-a fost dată această viață efemeră pentru a alerga după cele mai bune fructe ale pământului, consumându-le apoi în exces.

6. De aceea, lasă acele fructe pentru sărmanii cărora le-au fost oferite și mulțumește-i Domnului pentru grația pe care a revărsat-o asupra noastră”.

7. Auzind această mustrare, Lameh s-a liniștit instantaneu, mulțumindu-se cu fructele de la masa sa și bucurându-se sincer de gustul lor.

8. În timp ce toată lumea se bucura de cina festivă, de afară s-a auzit un zgomot de ceartă, care părea să devină din ce în ce mai violentă.

9. Lameh s-a ridicat pe loc de la masă și a pornit să vadă despre ce este vorba.

10. Ieșind din sala de mese, el a văzut câțiva oameni sărmani, împiedicați să intre de către niște servitori mai scrupuloși, pe motiv că au întârziat și că nu se cade să le deranjeze masa distinșilor oaspeți.

11. Văzând brutalitatea servitorilor săi, Lameh și-a ieșit din fire și le-a spus pe un ton sever: „O, pui de vipere! Mulțumiți-i Domnului că îmi înfrânez mânia justificată împotriva voastră! Adevăr vă spun: dacă ați fi făcut așa ceva înainte de transformarea mea, ați fi putrezit în lanțuri pentru tot restul vieții voastre!

12. De vreme ce sunteți încă servitorii mei, vă recomand să așteptați porunca mea și să acționați numai după ce o veți fi primit, așa cum a procedat superiorul vostru, Brudal. Cât despre aceste acțiuni arbitrare, cel mai bine ar fi să le evitați complet de acum înainte.

13. La ora actuală, Dumnezeu este unicul meu stăpân, dar și al vostru. Cu siguranță, nu El v-a spus să îi țineți pe acești sărmani departe de masa mea. În consecință, ați acționat orbește și arbitrar.

14. Vă spun pentru ultima oară: aceasta este ultima acțiune de acest fel pe care o permit în casa mea! Încă una și voi porunci să fiți părăsiți, goi pușcă, în deșertul arid!

15. Acum plecați și căiți-vă, pentru ca Dumnezeu să vă ierte fapta necugetată! -

16. Cât despre voi, sărmanii mei frați, veniți cu mine și întăriți-vă trupurile cu mâncare și băutură, alături de mine”.

17. Îndeosebi unul dintre cei sărmani arăta foarte jalnic, căci era pe jumătate dezbrăcat. Evident, el fusese principala țintă a batjocurii anterioare a servitorilor.

18. Lameh l-a văzut și a simțit cum îi dau lacrimile. De aceea, i-a spus: „O, sărmanul meu frate, vino în brațele mele! Cu siguranță, sărăcia ta se datorează răutății mele de dinainte. Haide, și te asigur că alături de mine vei deveni cel mai bogat dintre toți, prin grația Domnului. Haide, vino cu mine la masa mea”.

19. Sărmanul i-a răspuns: „O, rege drept, te voi urma, dar nu-i lăsa pe servitorii care te-au dezamăgit pradă dizgrației tale, ci iartă-i, la fel cum i-am iertat și eu”.

20. Aceste cuvinte, rostite cu atâta demnitate de bietul sărman, au tulburat profund inima lui Lameh, care a izbucnit în lacrimi. El a trimis imediat un alt servitor să-și anunțe colegii aflați în penitență că regelui i-a trecut supărarea pe ei. După care Lameh a intrat în sala de mese alături de omul sărman, căruia i-a cedat locul său.

21. În sală au intrat și servitorii căzuți anterior în dizgrație, cu inima mult mai ușoară acum. Ei au căzut în genunchi în fața lui Lameh și i-au mulțumit pentru grația lui. Lameh i-a ridicat însă personal și i-a întâmpinat ca pe niște frați.

22. Mișcat până la lacrimi, omul sărman s-a ridicat și l-a îmbrățișat pe Lameh, spunându-i:

23. „Lameh, viața eternă a pogorât acum de-a pururi asupra ta, iar Eu, Dumnezeul și Domnul tău, nu voi mai fi de acum înainte doar un Părinte, ci și un frate al tău. Îți promit acum că voi locui pe acest pământ de-a pururi”.

24. Și cu toții L-au recunoscut pe Domnul în omul sărman.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Crestinism
   -> Biblioteca - Creștinism, Jakob Lorber - "Scribul lui Dumnezeu"
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 25 of 29  [ 281 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2, 3 ... 24, 25, 26, 27, 28, 29  Next
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !