Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 15.10.2019, 19:13
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 3) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2, 3 ... 6, 7, 8 ... 35, 36, 37  Next
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 60
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 26.6.2018, 11:08 View PostDownload Post

Capitolul 60
Teribila viziune a regelui Lameh și sfârșitul coșmarului său. Lameh cel venit din înălțimile sacre îi revelează semnificația acestuia.
(19 iunie 1843)

1. După ce s-a lăsat pradă acestei stări de exaltare, Lameh a intrat în templu și s-a așezat lângă altar, sprijinindu-se de acesta, cu privirea întoarsă către răsărit, căci nu-i mai făcea nici o plăcere să contemple altarul gol, dat fiind că inima strălucitoare a dispărut de îndată ce el s-a înfuriat.

2. Intenția lui era să rămână în această poziție până când va muri, dar răsăritul unui nou soare l-a făcut să revină cu picioarele pe pământ.

3. Noul răsărit i-a apărut astfel: în locul soarelui pe care îl aștepta să răsară, pe cer a apărut capul unui șarpe monstruos. Acesta urca din ce în ce mai sus, purtat de un corp uriaș. Iar șarpele strălucea la fel de puternic ca și soarele.

4. Când monstrul a ajuns suficient de sus pe cer, el a fost urmat de o sumedenie de șerpi mai mici, care aveau, la fel ca și el, capetele aureolate de lumină.

5. În scurt timp, întregul cer s-a acoperit de șerpi care se încolăceau în jurul marelui monstru.

6. Mișcările lor au devenit din ce în ce mai violente, până când s-au transformat într-o adevărată luptă. Șarpele cel mare îi mușca pe cei mici, care cădeau la pământ, și de fiecare dată când atingeau solul, luau foc.

7. Atinsă de un astfel de flagel, scoarța terestră a început să geamă cu voce tare, iar munții s-au încovoiat de mânie către văi, deturnând cursul râurilor. Din crăpăturile și prăpăstiile astfel create în scoarță au ieșit nori uriași, care au întunecat întregul cer. Din ei s-a revărsat atunci un potop nemaivăzut, care a inundat întregul pământ.

8. Apele au continuat să crească, iar în scurt timp au acoperit cu totul orașul Hanoh, după care au format un val uriaș, care amenința să acopere inclusiv muntele pe care se afla Enoh și poporul său adormit.

9. În clipa în care muntele a început să tremure, iar templul să dea semne că se va prăbuși, moment în care a mai și izbucnit un trăsnet puternic, care a făcut să se cutremure întregul pământ, lui Lameh i s-a făcut frică, deși ceva mai devreme era ferm hotărât să se lasă pradă morții.

10. El s-a ridicat în picioare, s-a frecat la ochi și a început să privească mai atent în jurul lui. Dintr-o dată, i-a văzut pe Domnul și pe Enoh stând liniștiți în templu, în timp ce afară stătea adunată mulțimea de oameni care îl adorau pe Dumnezeu, lăudându-i numele. El însuși era perfect sănătos, aflându-se în siguranță în mijlocul poporului său.

11. Regăsind ordinea perfectă de odinioară, el s-a întors către Tubal-Cain și l-a întrebat:

12. „În numele iubirii de Dumnezeu, spune-mi, fiule, ce s-a întâmplat? Unde am fost? Și unde ați dispărut voi, împreună cu Înțeleptul și cu Enoh, care văd că acum mă așteaptă liniștiți în templu?”

13. Tubal-Cain i-a răspuns: O, părinte Enoh, ce întrebare este asta? Oare ți-ai pierdut mințile, de nu-ți mai amintești că ai venit aici, trimis de Înțelept, pentru a le porunci oamenilor să se ridice de la pământ?

14. Imediat după ce ai îmbrățișat-o pe mama și pe mama Naemei, ai adormit profund în brațele lor, fericit că ai dus la îndeplinire ordinele Înțeleptului. Ai dormit multă vreme, dar nu ți-aș putea spune exact cât timp.

15. Asta este tot ce îți pot spune. Dacă nu mă crezi, îi poți întreba pe ceilalți martori aici de față, și nimeni nu va nega adevărul spuselor mele”.

16. Atunci, Lameh a strigat cu voce tare: „O, Dumnezeule preasfânt și unic! Slăvit fie de-a pururi numele Tău! Îți consacru Ție întreaga mea iubire și recunoștință pentru faptul că odioasa experiență pe care am trăit-o nu a fost decât un vis!

17. Dar oare cum am putut să adorm fără să execut imediat porunca Domnului?”

18. Lameh de pe înălțimile sacre, care se afla și el în imediata apropiere a regelui, i-a răspuns: „Vezi tu, dragul meu frate, motivul este cât se poate de simplu: ai adormit deoarece nu ai dus imediat la îndeplinire porunca Domnului, întrucât aveai intenția secretă de a-ți petrece noaptea alături de soțiile tale pe acest vârf de munte!

19. Așa se explică de ce Domnul te-a făcut să adormi tocmai când ai ajuns lângă ele, exact în momentul în care ți s-a părut, în reveria visului tău, că încercai să trezești poporul adormit, gest pe care nu ai mai apucat să îl faci, pentru simplul motiv că adormiseși deja, cu gândul la deliciile pe care ți le vor oferi soțiile tale.

20. Iubirea ta trupească a prevalat în fața iubirii de Dumnezeu, iar experiența pe care ai trăit-o nu a fost decât consecința acestei greșeli.

21. Acum îngăduie-mi să te conduc înapoi în templu, unde Domnul îți va revela și alte umbre care se mai găsesc încă în tine. Așadar, urmează-mă! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 61
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 26.6.2018, 14:02 View PostDownload Post

Capitolul 61
Cei doi Lameh sunt întâmpinați cu iubire de Domnul. Explicarea evenimentelor trăite de Lameh în vis. Ordinea și ierarhia Tatălui ceresc.
(20 iunie 1843)

1. Dând curs cuvintelor lui Lameh cel din înălțimile sacre, Lameh din ținuturile de jos l-a urmat în templu.

2. De îndată ce cei doi Lameh au intrat în interior, Domnul le-a ieșit în întâmpinare, cu brațele larg deschise.

3. Acest gest de iubire venit din partea Celui Preaînalt l-a umplut de uimire pe Lameh, cu atât mai mult cu cât nu cu mult timp în urmă se aflase într-o situație critică (cel puțin, așa credea el) și se aștepta să fie mustrat pentru reveriile sale și pentru poftele sale trupești.

4. Dar Domnul i-a spus bietului Lameh, care încă era temător și surprins: „De ce te minunezi atât de tare de bunătatea, iubirea și grația Mea? Amintește-ți de păcatele tale anterioare, care nu M-au împiedicat să Mă apropii de tine.

5. Dacă ți-am ieșit atunci în întâmpinare, deși erai dușmanul Meu cel mai crunt, ajutându-te să scapi de întuneric și să te ridici mai presus de statutul de creatură profund amăgită, de ce te uimește atât de tare faptul că ți-am ieșit în întâmpinare acum, când nu ai păcătuit cu nimic?

6. Visul pe care l-ai avut nu s-a datorat păcatelor tale, ci faptului că am vrut să îți demonstrez, ție și urmașilor tăi, unde poate conduce iubirea excesivă pentru o femeie.

7. Consideră ceea ce ți-am arătat drept o învățătură pentru tine și pentru urmașii tăi, și nu ca o acuzație sau ca un păcat.

8. Dacă vei respecta această învățătură, vei trăi în spiritul adevăratei iubiri și a înțelepciunii care derivă din ea.

9. Iar acum, intră în templu, însoțit de ghidul tău, pe care îl iubesc foarte mult. Vom discuta astfel în liniște și ne vom bucura de flacăra pură a inimii luminoase care strălucește pe altar”.

10. Mult mai bine dispuși, cei doi au intrat în templu, preamărindu-L pe Domnul în inimile lor.

11. Domnul i-a condus spre altar și le-a spus: „Sunt cazuri în care, sub presiunea circumstanțelor exterioare, omul trebuie să dea dovadă de răbdare și să transforme necesitatea într-o virtute.

12. De pildă: treptele din jurul altarului nu au fost construite pentru ca noi să stăm pe ele, dar întrucât în interiorul templului nu există nici o bancă, ne vom așeza totuși pe aceste trepte, cu fața orientată către est, transformând astfel aceste ornamente lipsite de utilitate în niște obiecte folositoare.

13. La urma urmelor, cine ar putea obiecta? În ultimă instanță, templul a fost construit pentru noi, cu tot cu altar și cu treptele din jurul acestuia. De aceea, suntem liberi să utilizăm așa cum dorim acest edificiu! Cei zici, Lameh, am dreptate sau nu?”

14. Lameh i-a răspuns: „O, Doamne, Tată preasfânt și preaplin de iubire! Numai voința Ta este sacră și ea mă umple de bucurie. De aceea, facă-se întotdeauna după voia și după plăcerea Ta!

15. O, Doamne și Tată! Te rog doar să ne spui, cu blândețea și cu răbdarea Ta infinită, în ce ordine trebuie să ne așezăm în jurul Tău, astfel încât voia Ta să fie îndeplinită și în această privință!”

16. Domnul i-a răspuns lui Lameh: „Se vede că ești obișnuit cu curtea și cu ceremonialele ei. Din cauza acestui formalism ai uitat ce înseamnă un comportament normal.

17. Dar Eu îți spun: privește cum se comportă copiii unui tată care îi iubește foarte mult. Cum procedează aceștia atunci când tatăl lor multiubit se întoarce acasă?

18. Ei aleargă către el cât de repede îi țin picioarele, iar cel care este cel mai rapid dintre ei este primul care se aruncă în brațele sale. Abia apoi vin ceilalți, fiecare în funcție de agilitatea picioarelor lor.

19. Desigur, cel mai mic dintre ei rămâne în urmă; dar tatăl cel bun îl vede cum se târăște de-a bușilea către el cu inima bătându-i de bucurie, și când acesta s-a apropiat, îi iese în întâmpinare, plin de iubire, îl ia în brațele sale și îl strânge la piept, lângă inima sa, mângâindu-l și sărutându-l plin de tandrețe.

20. Iată, dragul Meu Lameh, acestea sunt regulile de comportament în casa Mea celestă și cele care domnesc la curtea Mea! Primul care ajunge la Mine este cel dintâi, dar Eu îl iau totuși în brațele Mele și pe cel din urmă și cel mai slab dintre copiii Mei, pentru a-l strânge la piept și a-l răsfăța peste măsură, fericit că și-a recunoscut Tatăl cu toată slăbiciunea sa și s-a grăbit să îi iasă în întâmpinare.

21. Procedați și voi în acest fel și nu mai țineți seama de ierarhii! Numai în acest fel îmi veți face cea mai mare bucurie posibilă, Mie, care sunt Părintele vostru autentic!

22. Iată, Eu M-am așezat deja; veniți așadar lângă Mine!”

23. Uniți prin iubirea lor arzătoare pentru Tatăl ceresc, cei trei bărbați s-au grăbit în brațele Acestuia, iar El le-a spus: „Acum este foarte bine. Așa trebuie înțeleasă adevărata ordine celestă! Rămâneți de-a pururi în această ordine și astfel îmi veți face pe plac! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 62
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 26.6.2018, 14:05 View PostDownload Post

Capitolul 62
Ordinea construcției interioare a pământului în funcție de polaritate și ordinea corpurilor organice: simboluri ale ordinii create de Domnul.
(21 iunie 1843)

1. Așadar, cei trei au luat loc lângă Domnul, Enoh și Lameh cel din înălțimile sacre la dreapta Lui, iar Lameh din ținuturile de jos la stânga Lui. După care Domnul le-a spus:

2. „Vedeți voi, copiii Mei dragi, în acest fel suntem perfect așezați, iar ordinea în care ne aflăm este perfectă.

3. La drept vorbind, voi nu vă dați încă seama de acest lucru, dar avem destul timp la dispoziție pentru a vorbi despre astfel de lucruri în liniște. Vom putea discuta despre tot ce dorim până la răsăritul complet al soarelui și vom profita de ocazie pentru a vorbi despre adevărata ordine celestă.

4. Constat deja că Lameh cel din stânga Mea ar dori să afle mai multe despre ordinea justă în care trebuie așezate toate lucrurile. La ce se referă această ordine? Ei bine, în cel mai scurt timp veți putea avea o reprezentare a acesteia chiar în fața ochilor voștri. Așadar, ascultați-Mă!

5. Pământul pe care locuiți voi este un corp ceresc rotund. La suprafața sa el pare inert, dar în interior reprezintă o construcție organică vie, care trăiește la fel ca un animal1 !

6. Condiția primordială asociată cu viața este un nucleu central, sau mai bine zis un punct de atracție sau un centru de greutate ce atrage totul către el, dând astfel naștere unei excitații, unei încălziri și unei aprinderi absolut necesare. La fel ca toate corpurile cerești care îmi populează creația infinită, ca toți sorii și toate lunile, și acest pământ are un centru de greutate care poate fi comparat cu inima animalelor și cu cea a oamenilor care trăiesc în sfera sa naturală.

7. Acest punct central nu se află însă exact în centrul fizic al masei organice, fapt pe care îl puteți constata deopotrivă la animale și la oameni, și care este valabil inclusiv în cazul marilor corpuri cerești. El este întotdeauna situat puțin lateral, la trei sferturi din distanța față de acesta, pentru a nu fi complet strivit de masa pe care o atrage, devenind astfel incapabil să se mai miște.

8. Dat fiind că acest punct central nu se suprapune niciodată cu centrul specific al masei organice (situat chiar în centrul acesteia), greutatea acestei mase nu apasă direct asupra lui, în mod egal și din toate direcțiile, fapt care îi permite să se miște mai liber și să dispună de un anumit câmp liber de activitate. Dacă ar fi situat în centru, el ar fi strivit de masa organică; dar în poziția sa laterală, el suportă o greutate mai mică și mai ușoară.

9. Datorită greutății și inerției sale specifice, absolut inevitabile, masa centrală nu se poate ridica mai presus de propria sa condiție, fiind nevoită să renunțe la slabele sale tentative și să se întoarcă de unde a plecat; astfel, adevăratul centru de greutate, situat în câmpul de excitație, poate bate liber, animând din nou, prin forța sa de atracție, punctul central al masei inerte, care este iarăși atras de nucleul său. Sub această presiune enormă, acesta se retrage din nou în lateral, acolo unde presiunea este mai mică și mai lejeră.

10. Din acest du-te-vino constant, la drept vorbind pur mecanic și uniform, se naște ceea ce numim viața naturală, organică și animală!

11. Forța motrice a organismului, generată de acest mecanism, este transmisă în mod natural întregii mase, căreia îi permite să se pună în mișcare. Organismul devine astfel animat și își poate utiliza această forțe motrice în funcție de natura acesteia.

12. Ca să spunem adevărul până la capăt, acest mecanism nu ar putea funcționa fără concursul Meu direct, scop în care Eu trebuie să construiesc mai întâi întreaga masă a organismului, punct cu punct, făcând-o apoi să funcționeze așa cum am explicat mai sus.

13. Dacă a fost construit corect, organismul își începe viața și va continua să trăiască atât timp cât îi voi procura hrana de care are nevoie. Dacă, din motive știute numai de Mine, încetez să îi mai procur această hrană, el devine din ce în ce mai slăbit, autoconsumându-se singur, în aceeași ordine în care a fost creat, până când se dezagregă complet și se întoarce la Mine ca substanță spirituală a voinței Mele.

14. Aceasta este esența planului Meu, prin care am creat toate organismele. Pe măsură ce spiritul vostru se va trezi, veți înțelege din ce în ce mai bine aceste lucruri în lumina lui. Deocamdată, tot ce trebuie să știți este că ordinea în care ne-am așezat acum corespunde perfect celei care a stat la baza planului de construcție a creației Mele. Vă voi explica imediat în ce constă această corespondență.

15. Ei bine, Eu sunt punctul central de atracție a întregii vieți, în timp ce voi sunteți organele ei de percepție, născute din Mine! – Spune-Mi, Lameh, sunt Eu așezat exact în mijlocul vostru?”

16. Lameh a rămas ușor șocat de această întrebare. După ce și-a mai revenit, el a răspuns: „Nu, Doamne și Părinte al meu! Atât timp cât suntem doar patru persoane, acest lucru ar fi imposibil. Punctul fizic central este situat între Tine și Enoh!”

17. Domnul i-a spus: „Tocmai de aceea este perfectă această ordine, atât timp cât Eu, care sunt baza întregii vieți și a oricărei activități, Mă aflu la trei sferturi din distanța față de centrul fizic al micului nostru grup. Tu reprezinți polul nord, care este mai mic și mai ușor, în timp ce Enoh și Lameh simbolizează polul sud, care este mai mare și mai greu.

18. În continuare, doresc să vă ofer câteva explicații referitoare la sfera nelimitată a vieții.

19. Dacă vreunul dintre voi dorește să spună ceva, poate să ia liniștit cuvântul, și astfel veți ajunge să înțelegeți mai bine! Nu trebuie să vă faceți probleme din cauza Mea! Poți să începi chiar tu, Lameh! Amin”.
________________________________________________________________________________________________________________________________________
Note:
1 Vezi și „Pământul” de Jakob Lorber, n.r.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 63
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 26.6.2018, 14:12 View PostDownload Post

Capitolul 63
Despre poligamie. Ordinea matrimonială și cea a procreației.
(22 iunie 1843)

1. Lameh nu a stat mult timp pe gânduri și i-a pus Domnului următoarea întrebare:

2. „O, Doamne, cel mai bun, mai plin de iubire și mai sfânt dintre toți Părinții! De vreme ce mi-ai acordat imensa grație de a vorbi în fața Ta, invitându-mă să îți pun orice întrebare doresc, pentru a-mi lămuri astfel diferite aspecte pe care nu le înțeleg încă, îndrăznesc să fac uz de această favoare infinită.

3. M-am întrebat adeseori dacă în ochii Tăi pare just și rezonabil ca un bărbat să își ia mai multe soții!

4. După toate aparențele, natura pare să susțină această ipoteză, întrucât bărbatul este capabil în permanență să procreeze. În schimb, femeia nu poate fi fecundată decât o singură dată pe an.

5. Dacă ținem cont de aceste fapte și le plasăm în lumina înțelegerii juste, poligamia pare să corespundă perfect naturii omului, întrucât conduce la mai buna populare a acestei planete.

6. Dacă privim însă lucrurile din perspectiva numărului de indivizi împărțiți pe sexe, nu putem decât să tragem concluzia că nu aceasta este adevărata Ta voință, întrucât numărul femeilor îl egalează pe cel al bărbaților, și nu de puține ori este chiar mai mic decât al acestora. Rareori se întâmplă ca numărul femeilor să îl depășească pe cel al bărbaților, și nici atunci nu îl depășește cu mult.

7. Acest raport între cele două sexe pare așadar să contrazică prima concluzie, care, conform tuturor legilor rațiunii, corespunde nevoilor naturii. Astfel, dacă am tolera poligamia, mii de bărbați ar rămâne fără femei, deși ar fi la fel de capabili să procreeze ca și cei care ar dispune de mai multe soții.

8. Invers, dacă am interzice poligamia, bărbații capabili să procreeze în fiecare zi nu ar putea-o face mai des de o singură dată pe an, fapt care pare să contrazică legile naturii. – O, Doamne, acesta este aspectul pe care aș dori să mi-l lămurești!”

9. Domnul i-a răspuns lui Lameh: „Mi-ai pus o întrebare corectă și cu adevărat înțeleaptă, iar ghidul unui popor atât de numeros are cu siguranță dreptul să cunoască și să înțeleagă răspunsul.

10. Ascultă-Mă! Dacă poligamia ar fi conformă cu ordinea Mea, aș fi creat cel puțin 360 de femei pentru Adam, primul bărbat creat de Mine pe acest pământ, care continuă să trăiască pe înălțimile sacre și care va mai trăi încă foarte mulți ani de acum înainte, putând să facă încă mult timp uz de capacitatea sa de procreare.

11. Vezi tu, Eu nu i-am dăruit însă lui Adam decât o singură soție, și la fel am procedat cu toți ceilalți bărbați de pe pământ. Nu cred că ți-e greu să tragi de aici concluzia corectă, potrivit căreia eu nu am predestinat decât o singură femeie pentru un bărbat, în pofida marii puteri procreatoare a acestuia.

12. În ceea ce privește această putere, aceasta i-a fost acordată bărbatului nu pentru a-l incita să procreeze frecvent, ci numai pentru a-l înzestra cu o mare forță creatoare. În acest fel, el nu poate da naștere unui număr foarte mare de copii, dar acești copii vor fi mult mai puternici decât dacă ar fi putut procrea liber, în timp ce poligamia ar fi condus la nașterea unor copii din ce în ce mai slabi și mai imaturi.

13. Un germen care nu a atins maturitatea nu va putea da niciodată naștere la fructe bune, iar de multe ori nu va da nici un fel de fructe.

14. La fel se petrec lucrurile și în cazul ființei umane, care este creatura Mea cea mai prețioasă.

15. De aceea, nu vă luați mai mult de o singură soție și nu faceți copii mai des de o dată la trei ani. M-ai înțeles?”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 64
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 26.6.2018, 14:13 View PostDownload Post

Capitolul 64
Dorința bărbatului de a poseda cât mai multe femei frumoase. Sentimentele bărbatului nu ajung la maturitate decât prin iubirea acestuia față de Domnul.
(23 iunie 1843)

1. Mulțumit de primirea acestei învățături de o importanță extremă, Lameh a luat din nou cuvântul în fața Domnului:

2. „O, Doamne și Tată, tot ce ne-ai spus până acum mi se pare cât se poate de just. Îmi dau acum seama cu claritate că un bărbat nu trebuie să aibă mai mult de o singură soție, dacă dorește să trăiască în armonie cu ordinea Ta.

3. Ascultând cuvintele Tale sfinte, mi-a trecut însă prin minte un nou argument care ar părea să susțină teza poligamiei, cel puțin din punct de vedere moral și spiritual.

4. Deși sfera cunoștințelor mele este extrem de limitată, în calitatea mea de ghid numit de Tine nu pot să nu țin cont de un astfel de argument pe care mi l-ar putea aduce oamenii. De aceea, doresc să-Ți împărtășesc fără nici cea mai mică reținere acest argument, căci în grația Ta infinită, mi-ai permis să iau cuvântul în fața Ta, așa că doresc să mă folosesc până la capăt de acest drept, în măsura modestelor mele cunoștințe”.

5. Domnul l-a întrerupt pentru o clipă pe Lameh, spunându-i: „Ai perfectă dreptate să acționezi astfel, dar nu te întinde prea mult și nu te mai pierde în atâtea preambuluri și în atâtea scuze anticipate; căci timpul pe care îl avem la dispoziție este limitat, și deci cu atât mai prețios, iar Eu nu sunt omul pe care trebuie să-l pregătești îndelung pentru a înțelege ce vrei să-i spui!

6. De aceea, nu te mai pierde în detalii și spune exact ce ai de spus. Oricum, Eu știu cu mult timp înainte ce anume dorești să Mă întrebi. În aceste condiții, ar trebui să-ți fie cu atât mai ușor să vorbești pe scurt, știind cu toată certitudinea că voi înțelege ce ai de spus!

7. Iar acum, spune-Mi pe șleau ce anume nu-ți este clar, dar fără alte explicații suplimentare care nu-Mi sunt deloc necesare pentru a înțelege ce vrei să-Mi spui! Vorbește așadar cu curaj și fără ezitare!”

8. Ușor umilit de această mustrare scurtă, dar energică, Lameh și-a prezentat pe scurt nelămurirea, spunând:

9. „Bărbatul simte în el nevoia de a avea mai multe femei, nu una singură; iar acest sentiment este insațiabil. Chiar dacă are deja două sau trei soții, ori chiar mai multe, dacă ajunge într-un loc în care există alte o sută de frumuseți feminine, el simte pe loc o dorință violentă de a le poseda pe toate!

10. De vreme ce el nu este însă propriul său creator, doresc să Te întreb pe Tine, adevăratul său Creator, de ce l-ai înzestrat pe bărbat cu acest instinct, deși el nu este în conformitate cu ordinea Ta? Cu siguranță, bărbatul nu și-ar fi putut dezvolta singur o tendință atât de periculoasă pentru bunăstarea lui”.

11. Domnul i-a răspuns lui Lameh: „Ascultă, bogăția senzațiilor umane poate fi comparată cu puterea procreației.

12. Sentimentul pe care îl trăiește omul ca impuls atotputernic sau ca instinct în inima sa este exact cel care se manifestă printr-o mare capacitate de a procrea. Acest sentiment există însă numai la nivel spiritual.

13. Dacă bărbatul cade pradă tentației desfrâului și își risipește sămânța oriunde se duce, spune-Mi, cum ar mai putea un astfel de bărbat, secat până la măduvă, să dea naștere unor fructe bune, chiar dacă dispune de o femeie fecundă, cu mijloacele sale de fecundație de care a abuzat atât de mult?

14. În mod evident, ar fi incapabil! Căci mustul nu mai poate da naștere unui suc spiritual.

15. La fel se petrec lucrurile și cu bogăția senzațiilor. De aceea, bărbatul ar trebui să își concentreze aceste senzații în inima sa, orientându-le către Mine. Când va ajunge astfel la maturitatea forțelor sale, el va găsi în Mine – care sunt originea tuturor lucrurilor, deci inclusiv a tuturor femeilor frumoase – echivalentul absolut și perfect satisfăcător al acestora. Grație acestui sentiment atotputernic, el își va putea iubi soția în măsura justă și nu va mai tânji după cea a aproapelui său.

16. Mai trebuie să știi un lucru: toate atributele cu care am înzestrat ființa umană reprezintă doar o investiție în vederea unui scop cu mult mai elevat și mai etern. De aceea, omul nu trebuie să își risipească cu inconștiență aceste forțe, ci trebuie să aștepte ca ele să ajungă la maturitate, pentru a se putea folosi în mod plenar de ele.

17. Așa cum fructele pământului se hrănesc cu lumina soarelui, forțele spirituale ale omului nu pot ajunge la maturitate decât dacă se hrănesc cu lumina Mea.

18. Acesta este motivul pentru care toți bărbații ar trebui să își orienteze toate forțele către Mine. Numai în acest fel vor putea deveni ei ființe mature și puternice, în conformitate cu ordinea Mea. Cât despre cei care ignoră această ordine, ei vor fi singurii responsabili de moartea lor. M-ai înțeles?”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Re: Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 3) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 26.6.2018, 14:18 View PostDownload Post

Capitolul 65
Parabola picăturii de vin. Procesul dezvoltării sufletului.
(26 iunie 1843)

1. Lameh i-a răspuns astfel Domnului la ultima Sa întrebare: „O, Doamne, cum aș putea să nu înțeleg, în condițiile în care Lumina tuturor luminilor se revarsă asupra mea precum razele soarelui care răsare și care fac să strălucească picătura de rouă ce tremură în bătaia adierii blânde a vântului pe un fir de iarbă?

2. La fel ca și mine, picătura de rouă este un lucru insignifiant și efemer, pierdut în imensitatea fără sfârșit a marii Tale creații, dar soarele se reflectă în ea la fel de bine ca pe retina ochiului meu, strălucind în micuța sa sferă precum un soare în miniatură și dând viață prin lumina sa acestei lumi minuscule, la fel cum procedează un înțelept cu frații săi mai puțin avansați decât el.

3. La fel mă simt și eu, precum această picătură de rouă. Sunt iluminat de lumina Ta și pot spune că Te-am înțeles atât cât îmi permite nimicnicia mea în fața Ta, marele și atotputernicul meu Creator, și atât cât îmi dă voie voința Ta. Am de asemenea convingerea de nestrămutat că voi putea transmite mai departe această lumină divină, celor din anturajul meu, prin grația Ta.

4. Pe de altă parte, dacă aș afirma: ‚Doamne, am înțeles în întregime cuvintele Tale care strălucesc mai puternic decât lumina soarelui!’, m-aș dovedi la fel de nebun ca în cazul în care aș susține că o picătură de rouă poate cuprinde în sfera sa naturală întreaga măreție și glorie a soarelui, pentru simplul motiv că îi reflectă lumina lui multicoloră.

5. Dar Tu, o, Doamne, știi mai bine decât mine ce anume îmi lipsește pentru a înțelege pe deplin cuvintele Tale sfinte; de aceea, Te implor, continuă să îmi dăruiești și de acum înainte lumina Ta absolută, în funcție de nevoile mele!”

6. Domnul l-a lăudat pe Lameh pentru răspunsul lui inspirat și pentru cuvintele lui pline de înțelepciune, după care i-a spus:

7. „Să știi că picătura de rouă cu care te-ai comparat mai devreme nu este atât de insignifiantă cum ți se pare ție.

8. Vezi tu, picătura este vie și dă viață micuței sale lumi, autoperfecționându-se astfel pe ea însăși, până când atinge un nivel de existență mai elevat și devine un suflet capabil să acționeze cu mai multă putere. Acest suflet nu va mai muri niciodată și va continua să crească în permanență în tăcere, evoluând printr-o întreagă succesiune de ființe până când va ajunge la capătul călătoriei sale. Iar această destinație finală constă în fuziunea cu acele raze de lumină care te iluminează acum pe tine, pline de iubire!

9. Știi foarte bine, căci ai primit înțelepciunea plină de înțelepciune a lui Farak, că atunci când Dumnezeu a creat din lutul pământului prima sa ființă umană, el i-a insuflat suflul vieții prin nări, transformând-o astfel în primul suflet viu în fața lui Dumnezeu, Creatorul său.

10. Vezi tu, acest suflu viu continuă să bată fără încetare asupra pământului și prin intermediul lui. El este reprezentat în întregime, chiar dacă la scară redusă, prin Adam, și continuă să trezească fără încetare nenumărate suflete vii predestinate să se transforme în oameni.

11. Ascultă-Mă: acești oameni sunt scopul final către care tind picăturile de rouă, căci numai oamenii sunt singurele creaturi din imensa Mea creație care pot capta – așa cum faci chiar tu la ora actual㠖 cele mai înalte raze ale soarelui Vieții eterne, raze pe care nici o altă categorie de ființe nu este capabilă să le recepteze.

12. Mai află că întregul pământ poate fi comparat cu o ființă umană și că el este alcătuit din acele suflete care se găseau altădată aici, fiind direct legate de Spiritul Meu. Din păcate, ele nu au reușit să iasă victorioase din această încercare, așa că au fost nevoite să se scufunde din nou în profunzimile pământului, fiind apoi readuse la viață de suflul Meu1.

13. Știu că nu poți înțelege pe deplin ce îți spun acum, dar acest lucru nu are o importanță prea mare, căci această cunoaștere nu este indispensabilă Vieții eterne.

14. Dacă dorești însă să primești informații mai detaliate pe această temă, pentru a-ți clarifica aceste aspecte, ai tot dreptul să îmi pui întrebări. Întreabă-Mă orice dorești, iar Eu voi avea grijă să îți iluminez sufletul până în străfundurile sale cele mai întunecate. Ai însă grijă să nu te lungești cu vorba! Amin”.
________________________________________________________________________________________________________________________________________
Note:
1 Vezi mai pe larg în „Marea Evanghelie a lui Ioan” de Jakob Lorber, n.r.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 66
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 26.6.2018, 14:22 View PostDownload Post

Capitolul 66
Uimirea lui Lameh în fața înțelepciunii Domnului. Grația este asociată întotdeauna cu umilirea înțelepciunii umane.
(27 iunie 1843)

1. După ce a ascultat cuvintele Domnului, Lameh și-a izbit pieptul cu pumnii și a strigat:

2. „O, Doamne, simt cum rațiunea mă părăsește de tot, așa că nu mai găsesc nimic de spus sau de întrebat; căci ai atins un subiect mult prea misterios și prea profund pentru ca privirea mea să poată pătrunde în el.

3. Într-adevăr, înțelepciunea Ta infinită îmi dă fiori, așa că nu mai am curajul să îți pun întrebări! Mă tem că dacă Te-aș mai întreba ceva, mi-ai da un răspuns încă și mai dificil de înțeles, așa că nu m-aș mai descurca deloc în fața Ta și a poporului meu! De aceea, dacă este ca cineva să îți pună întrebări, aș prefera să o facă altcineva, nu eu!

4. La drept vorbind, nimic nu mi se pare mai agreabil și mai sublim decât să fiu învățat chiar de Tine, Creatorul în persoană, despre marile minuni pe care le-ai creat; dar atunci când îți pui subit sărmana creatură încă oarbă în fața razelor orbitoare ale luminii Tale, o, Doamne, biata ființă nu poate decât să resimtă și mai dureros întunericul în care mai sălășluiește încă.

5. Evidența nimicniciei mele în fața Ta mi se pare în general suportabilă, dar dacă devin conștient de ea atunci când asupra mea se revarsă lumina Ta cea mai strălucitoare, dintr-o dată ea devine insuportabilă. De aceea, nu mai îndrăznesc să îți pun întrebări, căci îmi dau perfect seama de nulitatea mea absolută în fața Ta”.

6. Atunci, Domnul i-a spus lui Lameh: „Vezi tu, adevăratul motiv pentru care am dorit să îți revelez astfel de lucruri ascunse a fost tocmai acela de te umili până în străfundurile ființei tale, astfel încât să te debarasezi de cunoașterea și de rațiunea ta, depunându-le la picioarele Mele!

7. Căci atât timp cât vei continua să te cramponezi chiar și de cea mai mică scânteie din înțelepciunea ta limitată, nu o vei putea pătrunde niciodată pe a Mea, care este nelimitată. Iar dacă aș încerca să ți-o impun cu forța, ea te-ar distruge, la fel cum atunci când este aprinsă, sarea gemă explodează și distruge totul în jurul ei.

8. Tu nu vei putea suporta întreaga Mea lumină decât după ce vei sta în fața Mea complet purificat în esența ta eterică, printr-o smerire de sine cât mai deplină.

9. Iată: acest templu a fost consacrat înțelepciunii Mele, dar nu a putut fi ridicat pe această înălțime luminoasă decât după ce muntele a fost curățat de șerpii veninoși care colcăiau pe el.

10. În mod similar, templul viu al înțelepciunii Mele nu va putea fi construit în tine până când nu îți vei fi curățat în întregime muntele înțelepciunii tale umane.

11. De aceea, bucură-te de faptul că lumina Mea a început să coboare asupra ta, căci acest lucru înseamnă că ești deja pregătit să renunți la înțelepciunea ta și să o primești în schimb pe a Mea.

12. Ascultă: realitatea spirituală evoluează la fel ca și dinții omului, care reprezin-tă de fapt simbolul înțelepciunii.

13. Pentru ca dinții puternici ai adultului să poată începe să crească, este necesar mai întâi ca dinții de lapte ai copilului să dispară, căci ei nu au făcut decât să pregătească terenul pentru creșterea noilor dinți. Desigur, procesul este dureros pentru copil, la fel cum a fost și atunci când i-au crescut pentru prima dată dinții de lapte.

14. În mod similar, pentru a putea primi înțelepciunea Mea în toată perfecțiunea ei absolută, va trebui mai întâi să renunți la toate cunoștințele pe care le-ai acumulat până în prezent.

15. De aceea, haide, pune-Mi cu curaj întrebările pe care dorești să Mi le pui și nu te mai teme că vei fi umilit în fața Mea, căci în acest fel vei putea să primești în ființa ta lumina Mea cea mai pură! Constat însă că M-ai înțeles perfect; de aceea, nu te mai sfii și pune-Mi întrebările pe care dorești să Mi le pui, iar Eu îți voi răspunde! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 67
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 26.6.2018, 14:24 View PostDownload Post

Capitolul 67
Originea și natura răului
(30 iunie 1843)

1. După acest discurs impregnat cu cele mai profunde adevăruri, Lameh și-a regăsit curajul și i s-a adresat astfel Celui pe care începuse să îl iubească mai presus de orice:

2. „O, Doamne și Tată preasfânt și preaplin de iubire, dacă așa stau lucrurile, doresc să îți pun câteva întrebări care m-au preocupat întreaga mea viață. Sunt convins acum că, pentru a-mi umili înțelepciunea, îmi vei oferi răspunsuri încă și mai profunde decât cele pe care le-am primit până acum, dar nu îmi mai fac griji în această privință!

3. Am așadar o nouă întrebare pentru Tine, care se pretează de minune în acest scop. Dacă ești de acord să mă asculți, o, Doamne, ți-o voi pune pe loc!”

4. Domnul i-a răspuns pe un ton foarte blând: „De ce trebuie să îmi ceri întotdeauna de trei ori permisiunea înainte de a te exprima?

5. Ți-am spus deja: vorbește! Ți-am confirmat că poți să îmi orice întrebare dorești și că vei primi răspunsul la ea. De ce simți nevoia să primești a doua și chiar a treia oară consimțământul Meu? Vorbește liber și spune ce îți dictează inima!”

6. Aceste cuvinte au avut darul să dezlege în sfârșit limba lui Lameh, care a spus:

7. „Doamne, Tu ai fost dintotdeauna perfect și bun, încă de la începuturile eternității, când în întreaga imensitate nu exista nici o altă ființă în afară de Tine.

8. Atunci când ai dorit să creezi îngerii, cerul și oamenii, Tu nu ai avut nevoie de nici o materie. Voința Ta atotputernică, asociată cu ideile Tale pline de înțelepciune, de sfințenie și de armonie, au reprezentat și vor reprezenta de-a pururi temelia întregii Tale creații, care nu cunoaște limite.

9. Fiindu-mi absolut imposibil să îmi imaginez că prin mintea Ta divină a putut trece vreodată un gând malefic sau o idee răutăcioasă, aș dori să știu cum a fost posibil să apară răul asociat cu Satan, inclusiv cel care se manifestă prin noi, oamenii. Cum s-au născut păcatul, mânia, invidia, răzbunarea, setea de dominație și desfrâul?”

10. Domnul i-a răspuns astfel lui Lameh: „Dragul Meu Lameh, la prima vedere această întrebare pare să facă dovada unei mari înțelepciuni, dar Eu îți spun: ea este specific umană!

11. Totuși, am să-ți răspund la ea și am să-ți dau soluția dorită, chiar dacă văd că îți spui în sinea ta că voi avea unele dificultăți în a o face! – Așadar, ascultă-Mă!

12. Din perspectiva Mea nu există nici un fel de rău, ci doar diferențe între efectele voinței Mele; iar această voință este perfectă deopotrivă în infern și în rai, în creația Mea și în distrugerea ei.

13. Pentru creaturile Mele nu există însă decât un singur lucru care poate fi considerat bun, acesta fiind unicul element care le permite oamenilor să existe alături de Mine și prin Mine. Elementul de care vorbesc provine de la Mine și lucrează fără încetare pentru conservarea creației. Mai există însă un element, care lucrează fără încetare pentru distrugerea lucrurilor care există, iar acesta trebuie considerat rău sau malefic din perspectiva creaturii, întrucât nu poate fi conceput de Mine, și deci nu poate exista.

14. Rezultă că în interiorul ființei Mele infinite, da-ul și nu-ul sunt la fel de bune; căci Eu creez prin intermediul lui da, - și ordonez și controlez totul prin intermediul lui nu.

15. În schimb, din perspectiva creaturii, numai da-ul apare ca fiind bun, în timp ce nu-ul este rău, iar acest lucru va rămâne valabil atât timp cât nu se va fi unit perfect cu Mine prin intermediul lui da, căci ea nu poate exista prin intermediul lui nu.

16. În consecință, din perspectiva Mea Satan nu există, la fel cum nu există nici infernul, chiar dacă acesta din urmă există în sine prin oamenii acestui pământ particular, care reprezintă pentru ei o școală a vieții.

17. Te asigur că în creația Mea mai există nenumărate alte lumi în care Satan și puterea lui nu sunt complet necunoscute și în care nu domnește decât puterea lui da, în diferitele sale nuanțe.

18. Iată așadar răspunsul corect la întrebarea ta: pământul este o școală pentru copiii Mei, și așa se explică de ce de pe întregul său cuprins răsună atâtea strigăte și gemete inutile. Eu privesc însă pământul cu alți ochi decât tine, care ești unul din locuitorii lui.

19. Poți să înțelegi ce ți-am spus? – Haide, spune-Mi ce ai înțeles! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 68
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 26.6.2018, 14:27 View PostDownload Post

Capitolul 68
Lameh rămâne fără glas în fața sfințeniei lui Dumnezeu. Limitele atotputerii divine. Puntea creată deasupra prăpăstiei ce îl separă pe Dumnezeu de om.
(1 iulie 1843)

1. Lameh i-a răspuns astfel Domnului: „O, Doamne, Tu, cel mai bun și mai sfânt dintre toți Părinții! Dacă m-aș rezuma doar la înțelegerea mea, aș mai avea cu siguranță multe întrebări de pus pe acest subiect!

2. Nu mă îndoiesc însă că Enoh și omonimul meu din înălțimile sacre Te-au înțeles cu mult mai bine decât mine, o, Tată preasfânt, așa că îmi vor da la momentul potrivit indicațiile suplimentare pe care le vor considera necesare.

3. Îmi dau seama că sunt întru totul nedemn să mai iau cuvântul în fața Ta, o, Doamne, așa că nu mai doresc să îți mai pun alte întrebări. Nu fac acest lucru din cauza înțelepciunii Tale care nu cunoaște limite, ci pentru că ești mult prea sfânt pentru mine!

4. La început nu mi-am dat seama de acest lucru, dar după ce am fost profund umilit în fața înțelepciunii Tale, am ajuns în sfârșit să realizez cât de mare este sfințenia Ta infinită, așa că mă simt strivit de greutatea ei divină, ca și cum aș fi fost aruncat într-o prăpastie fără fund!”

5. După care Lameh nu a mai putut continua să vorbească; căci a început să-și dea seama încă în timp ce asculta discursul Domnului, cu o acuitate din ce în ce mai mare, ce înseamnă cu adevărat Dumnezeu, în ființa sa infinită, prin comparație cu oamenii pe care i-a creat.

6. I-a devenit astfel din ce în ce mai evident cât de mult depinde omul de Dumnezeu, în toate privințele, dat fiind că el nu este capabil nici măcar să respire de unul singur, și cu atât mai puțin să creeze liber un singur gând independent. Mai mult, Lameh a devenit din ce în ce mai conștient de faptul că acest Dumnezeu atotputernic, etern și sfânt, se afla acum alături de el și se întreținea liniștit cu el.

7. Deopotrivă emoționat și smerit, Lameh se simțea atât de strivit de măreția divină încât nu mai avea curajul să vorbească în fața Domnului.

8. Domnul a remarcat însă imediat stânjeneala lui și i-a spus: „Ascultă, iubitul Meu fiu Lameh! Chiar dacă Eu sunt Dumnezeu cel etern, a cărui sursă a Vieții se află în El Însuși, în timp ce tu nu ești decât o creatură născută din Mine, ce am putea face noi amândoi în această privință? Doar nu vom putea schimba vreodată acest raport! Nici chiar Eu, cu toată atotputerea Mea, nu aș putea schimba vreodată această stare de lucruri!

9. La fel ca și tine, nici Eu nu mai pot inversa această ordine, căci dacă Mi-ar fi posibil să Mă degradez până într-atât încât să devin o simplă creatură, cedându-ți ție întreaga Mea Divinitate eternă, chiar în momentul în care aș renunța la ea întreaga creație ar fi anihilată până la ultimul ei atom, iar acest lucru te-ar include și pe tine.

10. Chiar dacă aș putea face acest lucru, ce avantaj ai putea avea tu în urma acestei schimbări, și ce Mi-ar mai rămâne Mie? – Tu nu ai mai exista, iar Eu ar trebui să-Mi asum iarăși integral Divinitatea. Dacă aș dori apoi să Mă înconjor din nou de ființe vii, ar trebui să le recreez pe toate, inclusiv pe tine, căci te asigur că Mi-aș dori să te am din nou alături de Mine!

11. Cred că ai început să înțelegi ce anume este posibil și ce nu în interiorul ordinii Mele imuabile. Sper de asemenea că vei fi de acord că în calitatea Mea de Dumnezeu etern și sfânt, Eu fac tot ce îmi stă în puteri pentru a Mă apropia de creaturile Mele, dar mai ales de copiii Mei, care provin din rândul lor, pentru a umple astfel toate golurile care Mă mai separă încă de ei, permițându-le astfel să se comporte față de Mine de parcă aș fi unul de-al lor. De altfel, numai în acest fel pot fi ei instruiți direct de Mine pentru a afla care este destinul lor etern, respectiv Viața desăvârșită în care nu mai există nici o diferență spirituală între Mine și ei. În acest fel, ei vor rămâne de-a pururi propriii lor stăpâni, dar prin Mine și alături de Mine.

12. De vreme ce așa stau lucrurile, nu văd de ce ar trebui să tremuri în fața Divinității Mele atotputernice, de vreme ce aceasta este absolut indispensabilă, refuzând să mai vorbești cu Mine!

13. Raportează-te la Mine ca un copil la Tatăl lui și nu mai ține cont de nimic altceva. Haide, spune-Mi tot ce îți trece prin cap, și vei constata în curând cât de infinită este răbdarea Mea, pe care nu încetez nici o clipă să o manifest, Eu, Părintele tău.

14. Haide, pune-ți mâna în mâna Mea și devino conștient de bunătatea și de blândețea Mea infinită. Apoi spune-Mi tot ce îți vine pe limbă! Amin”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 69
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 26.6.2018, 14:31 View PostDownload Post

Capitolul 69
Viața creaturii ca parte integrantă din Viața lui Dumnezeu. Ființa uman㠖 un gând divin fixat. Misterul libertății umane.
(3 iulie 1843)

1. După această încurajare din partea Domnului, Lameh și-a recăpătat încrederea în sine și a spus:

2. „Da, așa este și așa va rămâne de-a pururi: creatura nu va putea fi niciodată un Dumnezeu necreat, la fel cum Dumnezeu nu va putea fi niciodată o ființă creată!

3. La drept vorbind, Dumnezeu trăiește întotdeauna liber în sine, în timp ce creatura este condiționată de Dumnezeu. Pe de altă parte, de vreme ce a fost creată de Dumnezeu, creatura trăiește o viață divină, căci nu există nici un fel de viață în afara lui Dumnezeu.

4. De vreme ce această viață provine din viața eternă a lui Dumnezeu, este imposibil ca ea să nu fie la rândul ei eternă.

5. În consecință, viața mea nu poate fi altfel decât o părticică minusculă din această viață infinită și imuabilă a lui Dumnezeu. Dacă nu ar fi așa, nu am putea vorbi deloc de o viață. De vreme ce face parte integrantă din viața divină, ea trebuie să fie identică cu aceasta, și deci eternă. Nu-mi pot imagina să existe vieți mai vechi sau mai noi în acest ocean plenar al vieții divine.

6. Nu pot decât să trag concluzia că viața mea s-a aflat întotdeauna în Tine, o, Doamne, fiind în permanență conectată la abundența vieții Tale infinite. La un moment dat, a fost plăcerea Ta să diferențiezi această picătură de viață din marele ocean, și astfel am apărut eu. La ora actuală, sunt o picătură de viață plasată în mod liber în afara Ta, pentru eternitate, la fel cum altădată reprezentam aceeași picătură de viață, dar nu eram liber, ci făceam parte integrantă din Tine, fiind în întregime unit cu viața Ta fără limite și cu libertatea Ta perfectă!

7. Doamne și Tată, am raționat corect, sau m-am rătăcit?”

8. Domnul i-a răspuns: „Lameh, de data aceasta raționamentul tău a fost impecabil și cât se poate de corect. Eu Însumi afirm acest lucru!

9. Lucrurile stau exact așa cum le-ai descris tu: tu și cu Mine existăm dintotdeauna, singura diferență fiind aceea că Eu sunt Totalitatea eternă și infinită, în timp ce tu nu ești decât o părticică din această Totalitate, aflându-te deopotrivă în interiorul Meu și în afara Mea.

10. Este firesc ca gândurile unei ființe umane să aibă aceeași vârstă ca și aceasta, dar ele depind totuși de momentul în care ea le-a conceput sau le-a eliberat din sufletul său.

11. Atunci când emite un gând, putem spune că omul îl creează din sine, dându-i o formă activă și proiectându-l în afara sa. Gândurile sale rămân apoi libere, deși sunt încă legate de creatorul lor, adică de cel care le-a conceput.

12. La fel stau lucrurile și în cazul nostru. Eu sunt Omul Cosmic, iar voi sunteți gândurile Mele, și deci viața Mea, căci gândurile libere reprezintă adevărata viață care se găsește în Mine, la fel cum gândurile voastre reprezintă adevărata voastră viață interioară, căci voi ați fost creați după chipul și asemănarea Mea.

13. Fiind gânduri imuabile ale Mele, voi nu puteți fi mai tineri decât Mine. De aceea, așa cum îți spuneam mai devreme, raționamentul tău a fost cât se poate de corect de data aceasta, Lameh!

14. Până aici, lucrurile par lămurite. În realitate, asupra lor planează încă un mare mister, pe care ți-l supun atenției punându-ți următoarea întrebare: în ce fel își poate proiecta Creatorul gândurile – respectiv acele particule de viață desprinse din viața Sa etern㠖 în afara Lui, sub forma unor creaturi vii, perfecte, libere și conștiente de sine, așa cum ești tu, cel care te afli în fața Mea, vorbindu-Mi ca și cum ai fi un al doilea Dumnezeu alături de Mine?

15. Iată, Lameh: până acum tu ai fost cel care Mi-a pus întrebări! Acum ai însă datoria să-mi răspunzi. Caută acest răspuns în tine, căci și tu dispui, la fel ca și Mine, de facultatea de a crea. Meditează asupra întrebării Mele și răspunde-Mi atunci când ai găsit răspunsul!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Crestinism
   -> Biblioteca - Creștinism, Jakob Lorber - "Scribul lui Dumnezeu"
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 7 of 37  [ 368 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2, 3 ... 6, 7, 8 ... 35, 36, 37  Next
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !