Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 28.3.2024, 14:17
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 3) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2, 3 ... 10, 11, 12 ... 35, 36, 37  Next
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 100
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 30.6.2018, 10:48 View PostDownload Post

Capitolul 100
Discursul plin de înțelepciune și de virilitate adresat de Muthael Puristei.
(22 august 1843)

1. Atunci, Muthael s-a întors către Purista și i-a spus: „Purista, de ce te plângi de ordinea divină?

2. Nu cu mult timp în urmă, eu eram plin de ardoare, iar tu te-ai plâns tot timpul de comportamentul meu. Acum ardoarea mea s-a răcit și văd că continui să te plângi! Spune-mi, cum ar trebui să mă comport ca să fii satisfăcută? Oare trebuie să rămân la mijloc, între căldură și indiferență? Cum s-ar spune, preferi ca iubirea mea pentru tine să rămână călduță?

3. Constat că nu îmi răspunzi! În acest caz, îți voi da eu răspunsul corect, în fața lui Dumnezeu și a părinților patriarhi:

4. Eu cred că am un comportament just atât timp cât mă comport față de tine așa cum dorește Domnul!

5. Dacă sunt plin de ardoare, o fac pentru că voința Domnului mă determină să fiu plin de ardoare; dacă mă comport cu răceală, de asemenea fac acest lucru în conformitate cu voința Domnului. Chiar și dacă m-aș comporta călduț, aceasta ar fi tot voința Domnului, deși știu foarte bine că acest tip de comportament nu se poate încadra vreodată în ordinea divină, - de unde rezultă că Domnul nu mă va sili niciodată să adopt un astfel de comportament!

6. Dacă ai cu adevărat încredere în El, care este Părintele întregii umanități, cum este posibil să îți lipsească curajul și să te prezinți în fața mea plângând, ca și cum ar trebui să îți iert o așa-zisă ofensă?

7. Nu crezi că Domnul va face exact așa cum va dori, unindu-ne sau despărțindu-ne la momentul potrivit, după cum îi va fi voia?

8. O, vezi tu, nici tu, nici eu, nici Enoh și nici chiar părinții patriarhi nu vom putea lua vreodată o astfel de decizie, care nu depinde decât de Domnul!

9. Nu contează dacă ne iubim cu ardoare sau dacă nu ne suportăm reciproc; atât timp cât Domnul a promis că ne va uni, cu siguranță o va face, cu singura condiție ca iubirea pe care ne-o purtăm unul altuia să nu o depășească pe aceea pe care i-o datorăm Lui!

10. Dacă aceasta este singura premisă care poate împiedica îndeplinirea acestei promisiuni, lucru de care nu mă îndoiesc nici o clipă, nu pot decât să îi mulțumesc din toată inima Domnului pentru că mi-a moderat ardoarea excesivă pe care o simțeam față de tine, trezită în inima mea pe de o parte de promisiunea Lui sfântă și pe de altă parte de lumina ochilor tăi. În ceea ce te privește, nu pot să cred decât că vei împărtăși această opinie a mea, găsind-o judicioasă, cu atât mai mult cu cât știu că ești slujitoarea plină de puritate a Domnului, pe care a ales-o chiar El, purtând-o în brațele Sale sfinte!

11. De aceea, îți declar acum și aici, în fața lui Dumnezeu și a părinților patriarhi, că atât timp cât Domnul nu îmi va porunci cu claritate să te iau de soție, mă voi comporta față de tine la fel ca față de orice altă fecioară, pe care Domnul nu mi-a promis-o de soție!

12. În calitatea mea de frate al tău, îți doresc să înțelegi și să adopți întru totul acest punct de vedere, întrucât este singurul capabil să te unească pentru totdeauna cu Tatăl nostru ceresc!

13. De acum înainte, raportează-te numai la Domnul, și poți fi convinsă că inima ta își va găsi imediat liniștea după care tânjește și alinarea cea mai blândă! Acesta este singurul lucru pe care ți-l poate dori inima mea, care acum îi este devotată în întregime Domnului! Acționează în acest fel și te vei putea bucura de adevărata lumină a promisiunii sfinte a Domnului! Amin”.

14. Auzind aceste cuvinte, Purista și-a acoperit fața și s-a întors la soba ei. Emoționată de înțelepciunea lui Muthael, ea a început să reflecteze intens la cuvintele acestuia, găsindu-le din ce în ce mai pline de justețe.

15. Atunci, Enoh i-a spus lui Lameh: „Frate, pregătește-te, căci în scurt timp va veni rândul tău să îți exprimi gândurile legate de profunzimea iubirii față de Dumnezeu din inima omului!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 101
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.7.2018, 05:21 View PostDownload Post

Capitolul 101
Disprețul lui Muthael față de oaspeții veniți de la șes și întrebarea sa dură adresată regelui Lameh. Răspunsul lui Lameh.
(23 august 1843)

1. După acest avertisment primit de Lameh, Muthael s-a întors către Enoh și i-a spus: „Enoh, spune-mi, cine sunt acești oameni mititei, și îndeosebi cel căruia tocmai i-ai adresat cuvântul? Sunt cumva niște compatrioți ai celor care, pe vremea când Domnul se afla printre noi, au urcat din zona de șes – acum purificat㠖 și au avut îndrăzneala să ne atace? Sau poate vin din cine știe ce colț pierdut al Septentrionului? Spune-mi, cine sunt acești oameni?”

2. Enoh i-a răspuns astfel lui Muthael: „Ascultă, tocmai l-am avertizat pe unul din acești oameni că el este cel mai în măsură să îți răspundă la întrebările pe care dorești să i le pui! De vreme ce dorești tu însuți să faci cunoștință cu aceste ființe, care – ce-i drept – sunt mai mici decât noi din punct de vedere fizic, dar în nici un caz din punct de vedere spiritual, îți recomand să te adresezi direct celui care se află cel mai aproape de mine și care se numește Lameh. Te asigur că acesta este capabil să îți ofere cele mai complete informații legate de tot ceea ce te interesează. De aceea, pune-i orice întrebări dorești, fără teamă și fără nici o rezervă. Sunt deja absolut convins că vei fi întru totul satisfăcut de răspunsurile lui, chiar dacă înălțimea sa nu se compară cu a noastră!”

3. Imediat, Adam i-a făcut și el un semn lui Muthael, indicându-i astfel că poate începe să vorbească fără întârziere cu micuțul bărbat, cu atât mai mult cu cât avusese deja suficient timp la dispoziție pentru a se convinge de comorile spirituale care se ascundeau în persoana lui Lameh.

4. Fără să mai ezite și fără să se mai teamă de riscurile la care s-ar putea expune, Muthael a început imediat o conversație cu Lameh, căruia i-a pus următoarea întrebare:

5. „Lameh, micuțule om cu dimensiuni incredibil de reduse, spune-mi cine ești și de unde vii, ca să știu cum trebuie să mă comport față de tine și față de tovarășii tăi! Vezi tu, eu nu am darul lui Enoh și al altor înțelepți iluminați de a vedea până în profunzimile ultime ale sufletului celui pe care îi am în față! De aceea, mă văd obligat să pun astfel de întrebări pentru a afla cine se află în fața mea. Așadar, te întreb din nou: cine ești și de unde vii?”

6. Lameh i-a adresat lui Muthael o privire plină de înțeles și i-a răspuns ușor agitat, cântărindu-și fiecare cuvânt: „Ascultă, bărbat din Levant, care de obicei dai dovadă de atâta înțelepciune! Această întrebare nu îți face deloc cinste. Așa vorbesc doar servitorii vulgari care mătură străzile în marele meu oraș, Hanoh, întrucât aceștia nu știu că aparțin înainte de toate rasei umane!

7. După părerea mea, un înțelept adevărat ar trebui să știe că orice ființă vie – cu atât mai mult dacă se află în compania unui om ca Enoh, fiind capabilă să se întrețină cu el – merită să se bucure de ceva mai multă considerație din partea semenilor săi, întrucât nu este o maimuță care seamănă cu oamenii!

8. O astfel de apreciere referitoare la înălțimea noastră reprezintă inclusiv o dovadă de lipsă de bun simț, ceea ce mă face să cred că adevărata înțelepciune îți este în realitate necunoscută, atât timp cât nu vezi în mine decât un fel de maimuță, și nu un om!

9. De aceea, sfatul meu este să te ocupi mai întâi de toate de tine însuți, încercând să te cunoști mai bine, și abia apoi să încerci să afli cine sunt eu! Comportamentul tău față de noi îmi explică inclusiv atitudinea extremă pe care ai adoptat-o față de celesta Purista: la început te-ai aprins în prezența ei ca un aliaj de bronz incandescent (dacă ai văzut vreodată așa ceva), iar apoi ai devenit mai rece decât un bloc de gheață! Din câte îmi dau seama, adevărata iubire față de Dumnezeu, care se manifestă inclusiv față de operele Sale, îți este întru totul străină; căci Purista este la fel de pură ca și aurul, și ar trebui să știi foarte bine ce înseamnă acest lucru!

10. Până acum te-ai comportat ca un nebun care nu are nici cea mai mică idee legată de instrumentele educative pe care le folosește Dumnezeu în cazul umanității!

11. De aceea, în numele Dumnezeului meu și al tău, du-te și învață să te cunoști pe tine însuți. Abia după ce vei fi ajuns la adevărata cunoaștere de sine întoarce-te la mine, micuțul om cu dimensiuni incredibil de reduse, care nu este totuși totuna cu o maimuță oarecare! Încearcă să înțelegi aceste cuvinte!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 102
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.7.2018, 05:26 View PostDownload Post

Capitolul 102
Rușinat, Muthael vrea să se retragă. Enoh îl împiedică. Discursul lui Enoh referitor la natura femeilor.
(24 august 1843)

1. Aceste cuvinte i-au demonstrat imediat lui Muthael cu cine are de-a face. De aceea, el s-a înclinat în fața lui Lameh și a dat să se retragă pe loc din prezența acestuia, bănuind că Enoh l-a silit în mod intenționat să se expună acestei confruntări.

2. În realitate, el se simțea oarecum indignat de comportamentul lui Enoh, ca să nu mai vorbim de rușinea pe care o simțea din cauza umilinței la care a fost supus în fața Puristei și a părinților patriarhi.

3. În timp ce se apropia de ușa colibei, Enoh i-a spus însă, pe un ton foarte ferm: „Muthael, nu așa părăsește un bărbat adevărat o adunare la fel ca a noastră! – Chiar dorești să înlocuiești un anumit tip de comportament nebunesc cu un altul, cu nimic mai înțelept decât primul?”

4. Muthael i-a răspuns: „Nu aceasta este intenția mea. Tot ce doresc este să vă fac să uitați de primul meu pas greșit, făcând un alt pas! De altfel, Lameh mi-a poruncit, într-un acces de vervă, să plec și să învăț să mă cunosc mai bine! Cum poți vorbi de nebunie în acest caz, de vreme ce nu fac altceva decât să urmez sfatul unui înțelept de talia lui?”

5. Atunci, Enoh i-a spus lui Muthael: „Muthael, se pare că sufletul tău a ajuns la o mare suficiență, de când Domnul ți-a vorbit despre iubirea femeilor!

6. Dacă ai fi fost o femeie oarecare, frivolă, insensibilă și oarbă, care nu cunoaște altceva decât dorințele trupești și nu urmărește decât să și le satisfacă, prostia de care dai dovadă m-ar lăsa indiferent!

7. Căci așa sună preceptele Domnului: El o ia în brațele Sale pe femeia care îl iubește numai pe El, renunțând complet la lumea exterioară, și o poartă în brațele Sale către destinația supremă!

8. Dacă o femeie își găsește însă plăcerea supremă în prostia acestei lumi în care domnesc exclusiv senzualitatea și amuzamentele asociate cu aceasta, Domnul o lasă să facă ce vrea și să se comporte la fel ca animalele din pădure; singura grație pe care i-o mai acordă este viața trupului ei, la fel cum procedează și în cazul animalelor.

9. Așa se face că nimeni nu poate ajuta cu ușurință o femeie degenerată, înclinată către lipsa de pudoare și către prostituție, așa cum avem destule exemple în regiunea Septentrionului. Știm cu toții că o femeie care s-a îndepărtat măcar o dată de Domnul, lăsându-se atrasă de bucuriile lumești, nu mai poate fi salvată de la pierzanie decât printr-un miracol!

10. Așa sună preceptul lui Dumnezeu referitor la marea ușurință a femeilor, și la fel sună și propria mea părere!

11. Dar tu nu ești o femeie, ci un bărbat în care sălășluiește forța promisiunii divine, așa că nu te pot lăsa să fugi și să te refugiezi în prostia ta, ca și cum ai fi o femeie imposibil de strunit! Dimpotrivă, mă văd nevoit să îți spun:

12. Muthael, rămâi aici, în mijlocul nostru! Recunoaște-ți deschis prostia, în lumina spiritului pe care ți l-a dăruit Tatăl, și învață să cinstești spiritul lui Lameh! Căci, vezi tu, Domnul a mâncat deja de mai multe ori la masa lui! Lameh este un elev realizat, căruia i-a fost Învățător Domnul Însuși! Eu și cu el împărtășim același titlu și avem aceleași atribuții, pe care ni le-a încredințat Domnul Însuși! De aceea, învață să îi respecți cuvintele!

13. Haide, întoarce-te și du-te din nou la el, dar de data aceasta apropie-te de el așa cum te-ai apropia de un prieten al lui Dumnezeu care a fost foarte greu încercat. Vei constata imediat că verva lui devine mult mai puțin mușcătoare! – M-ai înțeles?”

14. Muthael a ascultat cuvintele lui Enoh și s-a întors din drum.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 103
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.7.2018, 05:28 View PostDownload Post

Capitolul 103
Muthael conversează cu Lameh. Cuvintele pline de înțelepciune ale acestuia din urmă. Despre adevărata natură a ofensei. Împăcat cu Lameh, Muthael îi cere sfatul.
(25 august 1843)

1. Când Muthael s-a întors către Lameh, intenționând să își ceară scuze, acesta din urmă i-a devansat intenția și i-a spus:

2. „Muthael, văd în privirea ta ce dorești să faci, dar ascultă-mă: nu pot accepta demersul tău, și asta din trei motive:

3. Primul constă în faptul că nu m-ai ofensat cu nimic! Cum m-ai fi putut ofensa în condițiile în care, la fel ca și tine, port și eu în inima mea iubirea față de Tatăl ceresc?

4. Al doilea motiv constă în faptul că un bărbat drept, care și-a consacrat viața lui Dumnezeu, nu ar trebui să considere niciodată un gest sau un cuvânt venit din partea fraților săi ca pe o ofensă, căci dincolo de orice ofensă se află ascuns un mare orgoliu, indiferent dacă privim lucrurile din perspectiva ofensatorului sau din aceea a celui ofensat. Cred că nu mai trebuie să-ți spun în ce fel privește Domnul orgoliul; sunt convins că știi deja acest lucru, dragul meu frate, și asta de o mie de ori mai bine decât mine!

5. În sfârșit, al treilea motiv este legat de faptul că pot contempla în tine promisiunea Domnului, dincolo de care se întinde la infinit, ca un fluviu atotputernic, incredibila compasiune divină.

6. Atunci când Domnul acordă unei ființe umane grația unei astfel de promisiuni, cum s-ar putea simți ofensat de cuvintele sale un om trezit din punct de vedere spiritual, așa cum sunt eu, ca urmare a unui act de clemență din partea infinitei compasiuni divine?

7. Așadar, știu exact ce dorești să îmi spui și îți răspund anticipat: frate, mi-ai înțeles greșit cuvintele. Dacă răspunsul meu la întrebarea ta oarecum surprinzătoare te-a făcut să crezi că m-ai ofensat în vreun fel, motivul este cu totul altul!

8. Ți-am dat în mod intenționat un astfel de răspuns înșelător, căci am descoperit în tine o anumită doză de orgoliu dăunător, care nu cadra deloc cu promisiunea sacră ce ți-a fost făcută!

9. Într-adevăr, am dorit să te umilesc puțin, dar nu pentru a-mi satisface în vreun fel orgoliul personal, ci doar mânat de o iubire frățească autentică și sinceră!

10. După cum cred că ți-ai dat seama, ți-ar fi imposibil să mă ofensezi în vreun fel, căci micuța scânteie de iubire divină care se găsește în mine veghează ca inima mea să nu se mai lase ofensată sau iritată vreodată de cineva, și cu atât mai puțin de tine, așa cum ți-am explicat mai devreme, dat fiind că tu ești exact persoana cu care îmi doream cel mai mult să stabilesc o relație de iubire și de prietenie!

11. Simt o mare iubire pentru tine, scumpul meu frate Muthael! Îți este oare posibil să mă iubești la rândul tău pe mine, un descendent al lui Cain?”

12. Auzind aceste cuvinte, Muthael și-a deschis larg brațele și a spus: „Vino la mine, frate Lameh, și lasă-mă să te strâng la pieptul meu, căci te iubesc cu toată ardoarea inimii mele! Într-adevăr, nu aș fi crezut niciodată să găsesc în tine o ființă atât de minunată și un frate atât de autentic! Dar acum că te-am recunoscut ca atare, mi-ai devenit mai prețios chiar decât propria mea viață! De aceea, crede-mă pe cuvânt atunci când îți spun că te iubesc și că nu voi înceta niciodată să te consider unul dintre frații mei cei mai dragi!

13. Și dacă tot am ajuns să te cunosc și să îți recunosc marea înțelepciune, aș vrea să devii sfătuitorul meu, așa cum a dorit de la bun început Enoh. Mi-ar face mare plăcere să analizezi mai îndeaproape relația mea cu Purista, slujitoarea cea pură a Domnului, și să îmi spui ce crezi cu adevărat în ceea ce privește această relație. Oare trebuie să consider promisiunea Domnului doar dintr-o perspectivă spirituală, sau inclusiv din perspectiva materială, plan în care este perfect realizabilă? Sau trebuie să consider întreaga chestiune ca pe o simplă punere la încercare a spiritului meu din partea Domnului?

14. Da, frate, sunt absolut convins că mă vei ajuta să înțeleg corect această problemă spinoasă! Fie ca Domnul să te însoțească de-a pururi întru spirit!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 104
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.7.2018, 05:30 View PostDownload Post

Capitolul 104
Refuzul lui Lameh, care îl sfătuiește pe Muthael să se adreseze direct Domnului. Diferența dintre cuvântul divin și cel uman.
(26 august 1843)

1. După ce i-a ascultat dorința, Lameh i-a răspuns astfel lui Muthael: „Da, dragul meu frate, voi face tot ce îmi vor permite slabele mele puteri pentru a te satisface!

2. Tu ai dori să înțelegi natura iubirii femeilor și unde te situezi tu în ceea ce privește promisiunea pe care ți-a făcut-o Domnul în legătură cu Purista!

3. Aceasta, dragul meu frate, nu este o dorință oarecare, căci sesizez buna intenție care se ascunde în spatele ei și dorința ta arzătoare de a înțelege corect aceste lucruri. Dar înainte de a-ți da un răspuns oarecare în această privință, doresc să-ți atrag atenția asupra unui factor extrem de important, pe care nu îl putem neglija în nici un caz în timpul acestei discuții. Iată în ce constă acest factor:

4. Și eu și tu ținem la fel de mult la iubirea infinită și la compasiunea fără egal a lui Dumnezeu, Tatăl nostru preasfânt. Știm amândoi la fel de bine că El se manifestă la momentul oportun în fața tuturor celor care se întorc către El cu o inimă plină de iubire, încrezători că vor primi tot ceea ce i-au cerut cu o credință de nezdruncinat. În această privință, suntem practic de aceeași părere și nu ne înșelăm nici unul.

5. Doresc acum să te întreb dacă ai ținut cont în inima ta de acest element! – Nu aș ezita nici o clipă să îți pun la dispoziție întreaga mea experiență și toate cunoștințele mele dacă nu m-aș teme că riscăm amândoi să păcătuim în fața Domnului, anticipând decizia luată de Acesta în marea Sa bunătate infinită, în marea Sa grație, iubire și compasiune!

6. După părerea mea, ar trebui mai întâi de toate să te întorci cu inima plină de iubire și de încredere către Domnul, Tatăl nostru preasfânt și preaplin de bunătate, rugându-L să îți ofere răspunsul pe care mi l-ai cerut mie. Sunt mai sigur decât am fost vreodată în viața mea că Domnul nu te va lăsa să aștepți mult timp răspunsul atât de important pentru tine, și care va fi practic manifestarea directă a voinței Sale preasfinte!

7. Văd că îți spui în sinea ta că cuvintele mele, la fel ca cele ale lui Enoh, sunt de sorginte pur divină, de vreme ce nici unul dintre noi nu facem altceva decât să exprimăm ceea ce ne inspiră Sfântul Duh al lui Dumnezeu!

8. Acest lucru este cât se poate de adevărat, dragul meu frate! Enoh și cu mine am comite un mare sacrilegiu dacă am pretinde că ceea ce afirmăm provine de la noi înșine!

9. Pe de altă parte, dragul meu frate, la numai câteva sute de pași de aici curge un pârâiaș care își are izvorul în minunata grotă din munții sacri. Du-te și ia o gură de apă din acest pârâiaș și vei constata imediat ce diferență există între gustul acesteia și cel al apei băute direct la izvor! O singură picătură băută direct de la izvor este suficientă pentru a te întări și pentru a te revitaliza mai mult decât ar putea-o face un întreg recipient cu apa care curge în pârâiașul de lângă noi, întrucât aceasta din urmă și-a pierdut o bună parte din forța sa primordială!

10. Exact la fel se petrec lucrurile și cu cuvântul Domnului; atunci când îl rostesc eu, el lasă în ființa mea cea mai mare parte din forța sa dătătoare de viață și ajunge la tine ca un cuvânt aproape obișnuit, ca și cum ar fi propriul meu cuvânt. De aceea, pentru cel care îl ascultă la mâna a doua el nu mai poate avea aceeași forță atotputernică ca și aceea pe care am simțit-o eu, care l-am primit direct de la izvorul divin; implicit, el nu va putea simți credința vie pe care am simțit-o eu atunci când l-am auzit direct din gura Domnului.

11. Iată așadar ce te sfătuiesc: du-te direct la sursa primordială, atât timp cât aceasta continuă să ne fie accesibilă tuturor, și vei constata imediat că o singură picătură din acest izvor te va ajuta mai mult decât o mie de cuvinte rostite de gura mea!

12. Dacă nu vei reuși să găsești acest izvor primordial, te voi ajuta cu plăcere să îl cauți! În ceea ce privește însă sfatul și susținerea mea, acestea nu pot veni înainte de a căuta tu însuți răspunsul divin!

13. Iar acum, dragul meu frate, acționează așa cum ți-am recomandat, căci sunt de părere că ți-am dat cel mai bun sfat din câte puteam să-ți dau!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 105
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.7.2018, 05:32 View PostDownload Post

Capitolul 105
Monologul și așteptarea lui Muthael. Adam își face griji. Enoh îl liniștește.
(28 august 1843)

1. Recunoscând sensul profund al cuvintelor lui Lameh, Muthael a ieșit din colibă și s-a retras într-un loc izolat, în care nimeni nu-l putea vedea. El și-a spus în sinea sa:

2. „Voi aștepta aici până când Domnul îmi va răspunde; nu voi mânca și nu voi bea nimic până când nu voi auzi răspunsul Lui!

3. Căci viața este într-adevăr stupidă și monotonă dacă nu suntem binecuvântați cu cuvântul atotputernic al lui Dumnezeu. Fără acest cuvânt, noi nu ne dăm seama nici măcar de ce ne aflăm pe acest pământ, chiar și atunci când ne confruntăm cu probleme de cea mai mare importanță!

4. De aceea, nu mă voi mișca de aici până când Domnul nu îmi va răspunde, chiar dacă acest lucru mă va costa viața, care, oricum, este cât se poate de nesemnificativă!

5. Oare cum trebuie însă să procedez pentru ca Domnul să îmi îndeplinească rugăciunea și să îmi dea răspunsul dorit, la fel cum mi-a dăruit promisiunea Sa?

6. Știu ce trebuie să fac: voi începe să îl ador și să mă inflamez din ce în ce mai puternic cu iubirea pe care i-o port, lăsându-mă ghidat de această iubire, la fel cum nebunii îndrăgostiți se lasă ghidați de iubirea pe care le-o poartă celor pe care doresc să le ia de soții!

7. Și totuși, ce se va întâmpla dacă Domnul nu va reacționa în nici un fel în fața acestei atitudini ale mele? – În acest caz, doresc să renunț la această lume, inclusiv la promisiunea care m-a fost făcută! Îi voi întoarce pentru totdeauna spatele Puristei și voi rămâne singur. Îmi voi consacra întreaga viață Domnului, îl voi preamări în tăcere și voi considera că nimic altceva nu mai există pentru mine!

8. Mai mult, îi voi spune atunci, cu toată seriozitatea: ‚Doamne, mă aflu acum în fața Ta, după ce am renunțat la lume de dragul Tău. Fă orice vei dori cu mine și eu voi accepta voința Ta!’”

9. După ce a luat această decizie, Muthael a trecut imediat la aplicarea ei.

10. Astfel a trecut întreaga zi. Micul grup adunat în coliba Puristei a terminat de mult masa, când, după câteva conversații cât se poate de elevate și de edificatoare, cineva și-a amintit de Muthael. Atunci, Adam i-a spus lui Enoh:

11. „Nu ai remarcat faptul că Muthael, care a ieșit din colibă înainte de prânz, nu s-a întors încă? Am impresia că se simte constrâns și iritat de toate sfaturile pe care le-a primit din toate părțile, așa că s-a dus să se ascundă în cine știe ce loc pierdut! Nu cred că se va mai întoarce curând, și, ca să fiu sincer, sunt puțin îngrijorat în privința lui”.

12. Enoh i-a răspuns însă lui Adam: „Tată, nu-ți mai face griji, căci Domnul este mai prudent și mai plin de compasiune decât noi toți la un loc! El este adevăratul ghid și învățător al lui Muthael, pe care îl conduce pe calea cea mai sigură și mai justă pentru el, direct către scopul care îi este predestinat!

13. De aceea, nu are nici un rost să te simți îngrijorat pentru Muthael. La urma urmelor, el a luat singur, din proprie inițiativă, decizia fermă de a renunța la tot, inclusiv la viața lui, de dragul iubirii, compasiunii și grației Domnului!

14. De altfel, în cel mai scurt timp vom asista cu toții, chiar cu ajutorul simțurilor noastre exterioare, la felul în care îi tratează Domnul pe cei care i-au consacrat întreaga lor viață, sacrificând orice altceva de dragul Lui.

15. Mai întâi, El îi încearcă, testându-i în funcție de forța sufletului lor și de valoarea legământului pe care l-au făcut. Dacă aceștia trec de toate încercările, porțile Vieții se deschid dintr-o dată în fața lor!

16. Exact acest lucru se va întâmpla în cazul lui Muthael. Să avem așadar încredere și să îl preamărim pe Domnul! Amin”.

17. Aceste cuvinte l-au liniștit pe Adam. – În continuare, întregul grup a ieșit afară.

18. Adam și-a exprimat părerea că ar trebui să se întoarcă cu toții acasă, din cauza Sabatului care urma să înceapă în scurt timp.

19. Dar Enoh i-a explicat că Sabatul Domnului era pretutindeni același, pe acest pământ. De aceea, el putea fi foarte bine sărbătorit chiar în locul în care se aflau în acel moment.

20. În sfârșit, Adam s-a declarat satisfăcut.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 106
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.7.2018, 05:33 View PostDownload Post

Capitolul 106
Uranion găzduiește micul grup. Purista este chemată să urce pe o culme, acolo unde se afla Muthael. Curiozitatea lui Adam și teama salutară.
(29 august 1843)

1. De îndată ce grupul a ieșit afară din coliba Puristei, el a fost întâmpinat de copiii din Levant, care nu mai știau ce să facă pentru a-i întâmpina cu mai multă căldură și ospitalitate pe părinții patriarhi.

2. Aceștia din urmă au declinat însă toate ofertele de găzduire, spunându-le copiilor că vor rămâne peste noapte la ei acasă, respectiv în locuința lui Uranion.

3. Fără să mai piardă timpul, Uranion le-a poruncit copiilor săi să pregătească tot ce era necesar pentru găzduirea distinșilor oaspeți, inclusiv o cină gustoasă, poruncă pe care aceștia au îndeplinit-o în sensul cel mai literal.

4. În ceea ce o privea pe Purista, după ce a făcut ordine în bucătăria sa și L-a preamărit pe Domnul în inima ei, aceasta s-a alăturat micului grup, pregătindu-se să îi întrebe pe patriarhi dacă doresc ca ea să pregătească ofranda pentru Sabatul de a doua zi, sau preferă să se întoarcă acasă, iar sacrificiul să fie pregătit pe înălțimile sacre.

5. Înainte de a avea timp să le pună această întrebare, ea a auzit un apel venit din regiunea Levantului, care îi spunea:

6. „Purista, multiubita inimii Mele, vino aici, pe această culme care se înalță domol, la fel ca pieptul tău, la circa 70 de stânjeni în spatele locuinței lui Uranion! Am câteva lucruri foarte importante să-ți comunic!

7. Nu întreba cu nici un chip cine este Cel care te-a chemat, ci grăbește-te să vii! Și mai presus de orice, vino singură! Nimeni nu trebuie să te însoțească sau să te urmărească, căci doresc să-ți vorbesc în particular! Nu te teme însă, căci nimeni nu se va atinge nici măcar de un fir de păr de pe capul tău!”

8. Toți cei de față au auzit acest apel, inclusiv Adam, care s-a îndreptat către Enoh și i-a spus:

9. „Ei bine, Domnul fie lăudat! O mare greutate mi s-a ridicat de pe suflet! Vocea pe care am auzit-o era a lui Muthael, ceea ce demonstrează cu claritate că acesta este încă în viață și că nu i s-a întâmplat nimic rău!

10. Mă întreb însă ce o avea de discutat cu Purista, la o oră atât de târzie?

11. Sincer să fiu, toată povestea aceasta mi se pare întrucâtva stranie, cu atât mai mult cu cât fata a plecat în fugă de îndată ce a auzit chemarea, fără să mai privească în spate, la fel ca o vulpe care a furat o găină!

12. De aceea, chestiunea mi se pare oarecum suspectă. Cred că ar trebui să mergem cu toții ca să vedem ce face dragul nostru Muthael singur cu Purista, sau cel puțin ce are să-i spună!”

13. Enoh i-a răspuns: „Părinte Adam, există situații în viaț㠖 chiar foarte frecvente – când părinții au datoria sacră de a-și supraveghea cu cea mai mare atenție fiicele, mai ales atunci când acestea se află la începutul perioadei de pubertate. De îndată ce li se trezesc simțurile, acestea se dedau la tot felul de intrigi clandestine, fiind dispuse aproape la orice pentru a-și îndeplini poftele, fie pe ascuns, fie deschis, sub un pretext oarecare. Cunoaștem cu toții suficiente exemple de acest fel, inclusiv consecințele triste ale acestor escapade ascunse ale tinerelor fete, care sunt în stare să străbată munți și văi pentru a-și atinge scopurile. De fapt, marea majoritate a copiilor din Septentrion s-au născut în acest fel! – Cred că înțelegi la ce mă refer!

14. În cazul de față avem însă de-a face cu o cu totul altă situație. De aceea, cred că am putea-o lăsa liniștită pe Purista în compania lui Muthael, fără a ne preocupa atâta de ceea ce vor face împreună. Oricum, sunt convins că purtarea lor nu va fi în nici un fel reprobabilă! Până la întoarcerea celor doi, îți propun să ne întreținem cu Lameh și cu tovarășii lui”.

15. De data aceasta, Adam nu a fost satisfăcut de răspunsul lui Enoh, căruia i-a spus: „Fiul meu Enoh, nu sunt întru totul de acord cu tine, căci nici Muthael, nici Purista nu sunt îngeri ai Domnului incapabili să comită vreo greșeală, și după cum știi, Șarpele încă nu a fost ucis! Nu uita că ei mai dispun încă de un liber arbitru, așa că pot fi foarte ușor tentați, iar dacă îi vom lăsa singuri, există riscul să cadă în capcana acestei tentații. De aceea, sunt de părere că ar trebui să mergem și să vedem de aproape ce fac!”

16. Enoh i-a răspuns: „Tată, dacă ești atât de îngrijorat, du-te și spionează-i; dar te avertizez că s-ar putea să treci printr-o spaimă cumplită!”

17. Adam nu s-a lăsat oprit de aceste cuvinte și a plecat să vadă ce fac Purista și Muthael.

18. De-abia ajuns însă în spatele locuinței lui Uranion, el a văzut că întreaga culme era cuprinsă de flăcări. Acestea se întindeau până la poalele colinei, unde se aflau hoarde întregi de tigri care mârâiau furioși și care, văzându-l pe Adam, au dat semne că ar dori să-l atace.

19. Înspăimântat la culme, Adam a dat înapoi și s-a întors cu coada între picioare la tovarășii săi, cărora le-a povestit încă șocat groaznica întâmplare prin care a trecut.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 107
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.7.2018, 05:34 View PostDownload Post

Capitolul 107
Discursul lui Enoh referitor la cele două tipuri de realități. Semnificația viziunii lui Adam.
(30 august 1843)

1. Enoh și-a pus atunci mâinile pe Adam și i-a transmis o forță nouă, eliberându-l de teama sa și permițându-i din nou să vorbească normal.

2. Liniștit, Adam l-a întrebat imediat pe Enoh care era semnificația viziunii lui și dacă aceasta fusese reală sau iluzorie.

3. Enoh i-a răspuns: „Tată, totul depinde de felul în care privim lucrurile.

4. Există două tipuri de realități: una este cea materială, iar cealaltă este spirituală. Dacă o comparăm cu realitatea spirituală, cea materială nu reprezintă decât o iluzie. La fel și invers: din perspectiva materială, spiritul nu există. Altfel spus, pentru spirit un fenomen spiritual reprezintă o realitate, la fel cum pentru materie realitatea o reprezintă aparența materială a lucrurilor. Așa se prezintă lucrurile.

5. Depinde așadar numai de tine din ce perspectivă dorești să privești lucrurile! În ceea ce mă privește, viziunea ta a reprezentat un fenomen spiritual real!”

6. Adam i-a răspuns: „Bine, dacă tu îl consideri un fenomen spiritual, la fel voi face și eu; dar care este semnificația lui din perspectiva lumii exterioare?”

7. Enoh: „Dacă dorești să afli semnificația spirituală a viziunii tale din perspectiva lumii exterioare, acest lucru este cât se poate de ușor de explicat:

8. Muntele în flăcări simbolizează inima ta plină de iubire, care s-a îngrijorat peste măsură din cauza lui Muthael și a Puristei. Tigrii aflați la poalele colinei, care tremurau de furie, simbolizează înclinația ta de a te înfuria din ce în ce mai tare atunci când dorești să ai dreptate cu orice preț, care amintește de aceste feline mari, cu blana dungată, care își urmăresc prada prin pădure până când reușesc să o prindă în gheare, după care o devorează fără menajamente!

9. De fapt, acesta este adevăratul motiv care te-a împins la acțiune, îndepărtându-te de iubirea plină de încredere pe care o simțeai în sufletul tău: doreai cu orice preț să spionezi aceste două ființe pentru a vedea în ce măsură justifică comportamentul lor bănuielile tale. Ba chiar ți-ar fi displăcut în taină dacă te-ai fi înșelat asupra intențiilor lor, chit că eu ți-am confirmat, în pofida afirmațiilor tale, că nu era absolut deloc necesar să îți faci griji în privința Puristei și a lui Muthael.

10. Acesta este motivul pentru care Domnul ți-a transmis această viziune, care te-a ajutat să vezi cu ochii liberi ceea ce se afla în sufletul tău, în loc să îți arate ceea ce te interesa de fapt. Așa se face că realitatea spirituală ți-a revelat ce anume se afla în acel moment în interiorul sufletului tău, în clipa în care te-ai împotrivit voinței Domnului și ți-ai propus să îi spionezi pe cei doi.

11. Iată, tată, care este părerea mea în legătură cu viziunea pe care ai avut-o, și nu am nici cea mai mică îndoială asupra exactității ei! Desigur, dacă nu împărtășești opinia mea, îți poți păstra propriile păreri, căci nu doresc să îți impun în nici un fel vreo opinie personală legată de ceilalți oameni, cu atât mai mult cu cât tu ești părintele primordial al tuturor părinților și copiilor de pe acest pământ!”

12. Atunci, Adam i-a spus lui Enoh: „Da, Enoh, ai perfectă dreptate. Tot ce mi-ai spus este adevărat, deși încă îmi vine greu să cred că în această inimă care vă iubește pe toți într-o manieră care nu poate fi exprimată în cuvinte poate sălășlui o hoardă de tigri!”

13. Enoh: „Așa este, dar numai dacă privești aceste animale ca pe niște prădători ucigași. Dacă le privești însă ca pe un simbol al dreptății severe și al legii imuabile, comparația de mai sus apare dintr-o dată într-o cu totul altă lumină!

14. Căci judecata implacabilă este întotdeauna asociată cu legea, la fel cum dorința de a ucide fără milă este inevitabil asociată cu tigrul. Este știut că o victimă pe care acesta o alege devine inevitabil prada sa! Cred că, dacă privești lucrurile din acest punct de vedere, comparația mea îți va apărea ca fiind justă!”

15. Adam: „Așa este! Dacă privim lucrurile din această perspectivă, comparația făcută de tine apare ca fiind extrem de echitabilă. – Acum că am lămurit lucrurile, să trecem la altceva!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 108
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.7.2018, 05:36 View PostDownload Post

Capitolul 108
Cântecul lui Kenan referitor la natura vieții. Critica dură a lui Adam. Cuvintele împăciuitoare ale lui Enoh.
(31 august 1843)

1. Principalii membri ai grupului au început atunci să vorbească despre tot felul de lucruri, iar Adam l-a invitat chiar pe bătrânul nostru poet, Kenan, care se ținea încă foarte bine, să cânte câteva strofe scurte cu această ocazie, lucru pe care acesta l-a făcut cu plăcere, întrucât era domeniul la care se pricepea cel mai bine.

2. De data aceasta, cântecul său s-a dovedit însă întrucâtva excentric, nefiind aprobat de Adam. – Iată cum a sunat el:

3. „O, voi, oameni care încercați să vă prelungiți cu orice preț viața care v-a fost acordată și care vă doriți să o păstrați de-a pururi! Ce ciudată viziune aveți asupra ei!

4. Noi suntem vii, dar nu suntem ceea ce părem a fi! Viața noastră nu înseamnă nimic, și la fel ca și ea, noi nu suntem altceva decât neant!

5. Există totuși un spirit viu care se ascunde înlăuntrul nostru! Spuneți-mi: ce ochi îl poate contempla însă și ce simțuri îl pot recunoaște?

6. Ce este de fapt un spirit viu? – Este oare un gând care, la fel ca și fulgerul, iluminează pentru o clipă cerul vieții, după care dispare în spațiul infinit, sau la fel ca și fulgii de nea care se nasc din eterul nebulos al atmosferei terestre?

7. Orice fulger este efemer, iar fulgii de nea dispar la primele raze ale soarelui. O, spuneți-mi, ce putem spune în acest caz despre gândul care apare și dispare, despre spiritul aflat în spațiul fără sfârșit, sau despre picătura de rouă?

8. O, spuneți-mi, este oare spiritul fugitiv și efemer, așa cum este fulgerul sau cum sunt fulgii de nea, murind pentru a nu mai reveni niciodată la viață și pentru a nu se mai cunoaște niciodată pe sine, ca și cum ar apărea în spațiul pulsând de vibrații divine numai pentru a dispărea apoi din nou?

9. Ce semnifică de fapt moartea lucrurilor și a ființelor? Care sunt efectele sale?

10. Oare voi dispărea și eu odată cu moartea trupului meu, sau voi continua să exist întru spirit?

11. Cine sunt eu, din perspectiva spiritului meu? Nimic altceva decât o stare de vid care gândește, imperceptibilă simțurilor fizice! Mă pot considera oare în acest caz o lumină invizibilă pentru privirea ochilor exteriori, inclusiv pentru propriii mei ochi, o lumină independentă de corpul acesta?

12. Doresc să blestem această viață a aparențelor deșarte, precum și ziua în care m-am născut în ea și în care m-am trezit în această formă de viață aberantă, liber cu gândurile mele!

13. De ce a trebuit să vin aici, de vreme ce va trebui oricum să dispar fără să las vreo urmă a venirii mele în această lume?

14. O, viață mizerabilă, ce sacrificiu crud reprezinți tu! Eu sunt forțat să trăiesc aici, să gândesc și să simt ca și cum aș fi o ființă reală, dar numai pentru a dispărea apoi pentru totdeauna, în mod dureros! O, ce viață mizerabilă!

15. Fără nici cea mai mică îndoială, spiritul este muritor; fiecare gând demonstrează acest lucru, căci de-abia se naște că dispare pentru totdeauna. Dacă gândurile apar și dispar în acest fel, ce mai poate rămâne din bietul spirit?

16. Dacă este adevărat că la capătul drumului mă așteaptă Viața eternă, de ce trebuie să mor mai întâi în această lume bizară, abandonându-mi corpul de care m-am atașat atât de tare? – O, viață lamentabilă, iluzie amăgitoare a simțurilor mele! De ce trebuie să trăiesc pe acest pământ?”

17. De data aceasta, Adam nu a mai putut răbda și a sărit în picioare, spunând pe un ton cât se poate de dezaprobator:

18. „Fiul meu, termină odată cu prostiile acestea lipsite de orice semnificație! Da-ta viitoare când mai dorești să îți cânți poemele, fă-o în pădure și adresează-te urșilor, lupilor, leilor, tigrilor și hienelor atât timp cât vei dori! Căci aceste creaturi au colții ascuțiți și un stomac suficient de robust pentru a-ți digera versurile! Cât despre noi, oamenii, pe viitor scutește-ne de ele.

19. Dacă ești atât de netot încât să nu-ți dai seama ce înseamnă viața, spiritul și existența, măcar întreabă-i pe înțelepții care se află printre noi, iar aceștia îți vor explica ceea ce nu înțelegi!

20. Oare ai uitat complet de Domnul și de sublima Lui învățătură, de vreme ce ne plictisești cu astfel de prostii în care nu mai crede nimeni la ora actuală pe pământ?”

21. Enoh i-a spus însă lui Adam: „Lasă-l în pace! Eu știu de ce părintele Kenan a cântat acest imn: aceasta a fost voința Domnului! Vom afla în cel mai scurt timp de ce a dorit Domnul să ascultăm aceste cuvinte!

22. De data aceasta, Kenan nu a cântat despre ceea ce simte el personal, ci despre ceea ce simt foarte mulți oameni de pe acest pământ. Așa se explică surprinzătorul limbaj pe care l-a folosit. Te asigur că evenimentele care vor urma ne vor oferi mai multe explicații în legătură cu acest subiect”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 109
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 21.7.2018, 05:37 View PostDownload Post

Capitolul 109
Plângerea lui Adam, care se simte ofensat, și intenția sa lipsită de măsură de a se retrage din mijlocul tovarășilor săi
(1 septembrie 1843)

1. Cuvintele lui Enoh nu l-au satisfăcut însă deloc pe Adam. Deși nu ar fi recunoscut niciodată deschis acest lucru, el era convins că acesta i-a vorbit intenționat în acest fel pentru a-l pune într-o lumină defavorabilă. De aceea, el i-a spus:

2. „Fiul meu, la drept vorbind, cuvintele tale sunt pline de înțelepciune, dar asta nu înseamnă că sunt întotdeauna foarte agreabile, mai ales în ceea ce mă privește! Explică-mi: de ce proiectezi asupra mea toate relele pe care le descoperi în această lume?

3. De ce mă scoți întotdeauna țap ispășitor pe mine, primul om de pe acest pământ, părintele vostru plin de bunătate, care vă iubește pe toți în egală măsură, fără să facă nici un fel de deosebire între voi? 4. Dacă ai ceva să îmi spui, în acord cu voința Domnului, fă-o deschis! Dacă nu, păstrează-ți opiniile pentru tine, măcar până când poți să mi le împărtășești între patru ochi! În caz contrar, taci și nu mă mai pune în această lumină defavorabilă în fața copiilor mei!

5. Eu îl iubesc pe Dumnezeu, Domnul și Creatorul meu, din toate puterile și mai presus de orice; dar chiar dacă ar fi El Însuși prezent în acest moment, i-aș spune exact ceea ce ți-am spus ție mai devreme!

6. Dacă l-am mustrat pe Kenan pentru versurile sale complet lipsite de bun simț, aveam tot dreptul din lume să fac acest lucru. În ceea ce privește observația ta, potrivit căreia Kenan ar fi cântat acest imn nu pentru a revela ceea ce simte el, ci tocmai pentru a scoate la iveală ce simt eu, - aceasta mi se pare extrem de dură și complet nedreaptă, fiind în mod evident dirijată împotriva inimii mele și a spiritului meu, chiar dacă pretinzi că a fost inspirată direct de Domnul!

7. Asta am avut de spus! Doresc totuși să mai adaug un lucru: de acum înainte, mă voi retrage definitiv din mijlocul vostru și nu voi mai accepta să îl văd decât pe Seth! Cât despre voi ceilalți, puteți face orice doriți, în numele Domnului! Vă rog să nu mai veniți însă la mine acasă și să nu mai treceți vreodată pragul porții mele!

8. Seth, fiul meu, însoțește-mă acasă, pe mine și pe Eva, căci constat că prezența mea începe să îi inoportuneze pe propriii mei copii!”

9. Auzind aceste cuvinte, toți membrii grupului s-au îngrijorat, iar Enoh a dorit să îi spună că a fost înțeles greșit.

10. Adam i-a poruncit însă să tacă și i-a spus: „Eu, Adam – și te rog să înțelegi cât mai corect la cine mă refer atunci când spun acest nume – nu mai sunt dispus să joc în fața ta rolul învățăcelului veșnic prins cu păcatul! Tu ești cel care m-ai pus într-o lumină proastă din cauza grijii mele față de Purista; tu ești cel care ai descoperit acea hoardă de tigri în sufletul meu, stârnindu-i, dar fără a-i face să dispară mai apoi!

11. Dacă este adevărat că interpretările tale au fost inspirate de Domnul, nu înțeleg cum de nu ți-a dat Acesta și discernământul necesar pentru a-ți da seama că cuvintele tale îmi vor răni inima până în profunzimile ei ultime! Cum de nu ai prevăzut o asemenea reacție din partea mea?

12. Acesta este motivul pentru care nu mai accept nici un fel de scuză și nici o explicație din partea ta! Nu știu ce mi-a mai putea spune, în afara faptului că cuvintele tale au fost direcționate în mod intenționat împotriva mea!

13. Sunt de acord să accept că ai avut dreptate în tot ce ai spus, dar faptul că în calitatea ta de mare preot unic al Domnului nu ai anticipat rana profundă și dureroasă pe care mi-o vor face cuvintele tale, cu atât mai mult cu cât ai omis să precizezi la cine faci aluzie, - ei bine, această lipsă totală de considerație față de mine îmi apasă inima și o îndepărtează de tine!

14. De aceea, nu mai sunt dispus să accept nici un fel de justificare din partea ta! Rămâi așa cum ești, dar ține-te departe de mine și de casa mea, dacă nu dorești să pierzi complet binecuvântarea mea! – Iar acum, Seth, însoțește-mă! Amin”.

15. După care Adam s-a pregătit în modul cel mai serios de plecare. Toți cei prezenți l-au înconjurat însă și l-au implorat cu lacrimi în ochi să rămână și să asculte ce are de spus Enoh sau Lameh cel de la șes.

16. Văzând această reacție plină de iubire, Adam s-a înduioșat și a renunțat la intențiile sale. El s-a așezat din nou și a cerut să audă punctul de vedere al lui Lameh, dar în nici un caz al lui Enoh.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Crestinism
   -> Biblioteca - Creștinism, Jakob Lorber - "Scribul lui Dumnezeu"
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 11 of 37  [ 368 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2, 3 ... 10, 11, 12 ... 35, 36, 37  Next
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !