Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 28.3.2024, 18:43
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
EPISCOPUL MARTIN - Evaluarea unui suflet din lumea cealalta (Jakob Lorber)


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2, 3 ... 9, 10, 11 ... 19, 20, 21  Next
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 90
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 2.8.2018, 08:13 View PostDownload Post

Capitolul 90
Iisus ca Domn, Tată și frate - Pilda despre împărat și miniștrii - Respectul profund și dragostea

Vorbesc Eu: “Ridică-te, dragă frate și nu te gândi tot timpul la minunățiile Mele, ci numai la faptul, că în dragoste ești cu totul fratele meu, așa vei putea suporta mai bine prezența Mea! Eu sunt un Stăpân numai pentru aceia, care reneagă cuvintele Mele și se încred totuși în înțelepciunea lor. Dar pentru aceia, care și-au umplut inima cu toată dragostea, nu sunt un Domn, ci un atotputernic frate și le dau, ca un adevărat Tată, totul ce am! De aceea, dragă frate, ridică-te și treci peste aceasta nemărginită timiditate sfântă față de Mine!

Vezi, dacă un împărat puternic merge în fața miniștrilor săi înțelepți, aceia îi cad la picioare de atâta respect. Și așa este bine, ca fac aceasta cu împăratul lor; căci atâta timp cât sunt ei slujitorii lui, atâta timp este și stăpânul lor! Dar dacă astfel de slujitori își iubesc peste măsură împăratul și îi spun: „Stapânule, tu ești un nemărginit de bun împărat! Nu numai cel mai înalt respect îl meriți întru-totul, ci și toată dragostea noastră! De aceea acceptă slujirea noastră necondiționată! Iar noi vrem, pentru că te iubim mai mult decât viața noastră, să te slujim pe tine cu toată fibra vieții noastre! Și dacă vei cere de la noi o sută de vieți, noi ți le vom da, deoarece ai devenit un adevărat împărat al inimilor noastre!” - ce crezi tu, frate, va face un astfel de împărat cu slujitorii lui?

Vezi, așa o adevărată dragoste îl va cuprinde în cămăruțele sale interioare de viață și el va spune lor: „O voi cei mai dragi prieteni, pentru că mi-ați făcut un minunat tron nu numai în capul vostru ci și în inima voastră, nu mai conduc prin puterea mea peste voi, ci prin dragostea voastră așa de mare pentru mine! Voi toți mă purtati acum în inimile voastre, care au devenit sfinte prin prezența înălțimii mele în ele. Voi toți duceți în voi, ceea ce port și eu în mine. Din acest motiv, sunteți toți ceea ce sunt și eu, adică cei mai apropiați frați. De aceea să aveți cu mine totul ce am și eu!”

Vezi acum, tot așa cum un împărat înțelept vorbește cu slujitorii săi și vrea să-i înnobileze, pentru că l-au primit așa de mult în inimile lor, așa vorbesc și Eu cu toți cei, care m-au luat în inima tot așa cum ai făcut-o tu! Deci celor, care mă iubesc deasupra tuturor și Mă poartă cu totul în inima lor, care sunt de aceea întru-totul sfinți prin Mine, nu mai sunt un Domn, tot așa cum sunt Eu însumi un Domn pentru Mine, ci un adevărat frate pentru vecie! Și ce am Eu, au și ei, pentru că mă au pe Mine în ei prin dragostea lor mare!

Recunoști tu dragul Meu frate, ce înseamnă dacă te numesc Eu „frate“, așa cum i-am numit odată pe cei doisprăzece apostoli ai mei? Dacă înțelegi tu aceasta acum, atunci ridică-te și condu-i pe acești săraci împreună cu Mine în casa ta! Dar nu mă da de gol prea devreme în casa ta invitaților tăi! Acești o sută nu știu și așa că Eu sunt Domnul. Ei sunt chinezi, care au stat pe punctul, să primească mărturia Mea - bineînțeles cât se poate de deformată - și din această cauză, au fost toți judecați împreună cu acel misionar. Ce nu au putut face pe pământ, să li se de-a aici din belșug. Acum știi totul; de aceea ridică-te repede și lucrează împreună cu Mine - de acum înainte va fi casa Mea și a ta împreunată!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 91
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 2.8.2018, 08:50 View PostDownload Post

Capitolul 91
Dorul aprig de dragoste al lui Martin către Domnul
Primirea martirilor chinezi și înviorarea lor

După acest discurs al Meu, se ridică Martin repede, cade la pieptul Meu și mă sărută mult. Atunci când el sfârșește cu asemenea dovezi de dragoste într-adevăr copilărești, spune el:

(Episcopul Martin)” Așa, deci, așa, așa - oh, acum mă simt deja mult mai ușurat, fiindcă am dat acum în sfârșit odată puțin drumul dragostei mele prea mari pentru Tine! Dacă ar depinde de mine, atunci așa putea să Te țin la piept și să te sărut o întreagă veșnicie pe Tine, o Tu Tatăl meu drag și cel mai sfânt. Dar eu renunț acum la această ocupație cea mai agreabilă pentru inima mea, mă întorc imediat la cuvintul Tău și îi conduc pe acești chinezi în casă, bineînțeles sub conducerea Ta. Pentru că fără Tine, o Doamne, nu se poate pași nici un pas înainte sau înapoi! Și acum la treabă!” Episcopul Martin se adresează la acei o sută și spune:” Pai, dragi frați și surori, ridicăți-vă toți și mergeți cu mine în această casă! Voi cei mai slabi însă, agățați-vă de mine, ca noi să putem intra toți împreună în această casă a mea; acolo veți primi voi imediat toată îngrijirea necesară. De cei mai slabi dintre voi, însă, se va ocupa desigur acest prieten al meu foarte puternic și îi va conduce în casa înaintea mea.” “Dar, prietene”, spun acum unii din societate, “Cum putem noi să pășim în această casă foarte curată? Uite, noi suntem toți necurați în cea mai mare măsură! Oare nu știi tu, că la noi există o lege, conform căreia nu are voie nici un om necurat să pășească într-o casă curată? Și asta cu atât mai mult, căci altfel ar urma negreșit pedeapsa cu moartea la o asemenea încălcare a legii. Acum ia în calcul, ca dacă deținătorii puterii lumești respectă deja foarte strict o asemenea lege dumnezeiască, cu cât mai mult ea va fi respectată aici. De aceea lasă-ne numai aici în această grădină, până ce noi vom fi curați; de-abia atunci da-ne voie, sa intrăm în casa ta!”

Spune Martin:” Dragi prieteni, frați și surori! Nu vă lăsați duși în eroare de legile voastre foarte vechi și cu caracter tiranic, pe care voi nu le înțelegeți împreună cu puternicii voștri. Pentru că toate legile lumești nu ne mai interesează aici, ci numai o singură poruncă a lui Dumnezeu, care este veșnica lege a iubirii! Această poruncă, însă, vi se impune chiar acum și cere de la voi, ca voi să urmați neapărat dragostea. Faceți așadar imediat cu ascultare, ceea ce cere dragostea mea de la voi toți!”

La aceste cuvinte se ridică acum cei o sută și merg - bineînțeles, pășind foarte incert - cu Mine și cu Martin în casa. Atunci când ei toți se află în casă și în sala foarte mare și grandioasă, ei strigă atunci tare plini de minunare și spaimă și spun:

(Cei o sută)” O Lama, Lama, Dalai-Lama! Aceasta este chiar locuința veșnicului Brahma! O săracii de noi, o săracii de noi! Noi suntem aici trădați și pierduți pentru veșnicie! Pentru că sta scris în Toroasteron (manuscript chinezesc): „Cine va pași vreodată necurat în cea mai sfântă locuință a veșnicului Brahma, pe acela îl va prinde răul Ahriman și îl va tortura atunci îngrozitor și veșnic“! O vai de noi, vai de noi!”

Spune Martin:” Ei, ei, dragi frați și surori, ce prostii fără conținut vorbiți voi aiurea! Eu v-o spun pe conștiința mea și pe toată dragostea mea, pe care vreau să vi-o arat aici: Brahma al vostru înfricoșător este un șarlatan, care își căuta asemănare și este muritor, tot așa cum ați fost și voi! Pe Lama (Dumnezeu) nu-l cunoaște nici Brahma înșelătorul, nici împăratul vostru, precum și nici unul dintre voi. Eu însă, pe nume Martin, un fost episcop al religiei creștine de pe pământ și anume în Europa, sunt adevăratul proprietar al acestei case, de acum pe veșnicie. Și nici un Brahma nu va avea vreodată ceva să facă pe aici, în afară de situația, dacă el ar veni încoace ca voi, ca unul care are nevoie de ajutor. De aceea fiți așadar liniștiți și nu vă temeți zadarnic. Pentru că în aceste hăli adevărate și veșnic sfinte, nu va ajunge nimeni, care nu a fost chemat!”

După o asemenea asigurare, devin acei o sută vizibil mai liniștiți și nu se pot minuna îndeajuns de atâta podoabă și strălucire și măreție, uitând să-i mulțumeasca lui Martin pentru această cuvântare de consolare.

În același timp însă, vine deja și Borem la ei cu pâine și vin, pentru a-i întări pe noii oaspeți. Eu însă, le binecuvântez în secret pe amândouă. După ce amândouă sunt binecuvântate, pâinea și vinul, spune Borem oaspeților: “Dragi prieteni, frați și surori, așezați-vă pe bănci și luați de aici o întărire pentru voi; ea este necesară după un post atât de îndelungat! Domnul, Tatăl și Dumnezeul nostru este de o dragoste nedescrisă, bunătate, blândețe și răbdare și va iartă vouă toată vina pusă pe conștiința voastră de oriunde!

De aceea să fiți voi așadar bucuroși și binedispuși și să mâncați cu plăcere, fără frică și grija, ceea ce vi s-a pus în față. Toate ce veți savura aici, vă va face mai puternici pentru viața veșnică și va va folosi la adevărata recunoaștere a lui Dumnezeu, care este ea însăși viața adevărată și veșnică. Așa cum Dumnezeu Domnul însuși a învățat, spunând: „Aceasta însă este viața veșnica, ca ei (toți ucenicii) Să-l recunoască și l-au și recunoascut pe Acela, pe careTu, Tată sfânt, l-ai trimis în lume pentru iertarea tuturor păcatelor!”“

După această cuvântare bună, se așează toți cei o sută de oaspeti noi. Borem împarte atunci pâinea și vinul și toți iau cu hărnicie, mulțumesc și mănânca totul cu mare plăcere. Acesta este un semn bun: pentru că cu acea plăcere, cu care ei mănâncă acum pâinea și beau vinul, cu aceeași plăcere ei vor și primi, după aceea, cuvântul lui Dumnezeu, care este încă mult mai spiritual.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 92
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 2.8.2018, 08:53 View PostDownload Post

Capitolul 92
Baia vindecătoare a acelor o sută de leproși - Imbrăcarea lor și cuvântarea lor de mulțumire - Despre ființa lui Lama - Intrebarea despre Hristos și învățătura Domnului

Atunci când, după un timp scurt, acei o sută sunt săturați și întăriți, le spun Eu lor:” „Dragii Mei prieteni, ridicați-vă acum și dezbrăcați-vă. Mergeți după aceea în acea baie, care se află între acest stâlp și acel zid protector luminos, dar totuși întru totul intransparent! În acea baie vă veți pierde lepra de pe voi și veți fi iarăși cu totul curați. Deci, așa să fie!” Acei o sută se dezbrăcă așadar repede și intră în baie. Imediat, după ce toți se află în baie, privește, atunci au și devenit ei acuși curați. Culoarea lor de mai înainte maroniu-urâtă se transformă într-un alb drăgăstos și formele madularelor lor devin, în același timp și ele mai pline, rotunde și moi.

Intrucât acești oaspeți observă pe ei o asemenea schimbare, ei devin foarte bucuroși și încep, să ne slăvească peste măsura pe noi trei: „Oricine ați fi voi trei de fapt, ori în slujba lui Dalai-Lama ori în slujba lui Ahriman - ceea ce noi nu suntem în stare să judecăm -, dar cu siguranță este adevărat, că voi ne-ați făcut bine cu desăvârșire. Domnul vostru să vi-o răsplătească veșnic! Cât de foarte mizerabili am fost noi și un timp nemăsurat de lung a durat nenorocirea noastră mare. În tot cuprinsul pământului am căutat amănunțit și vedeți voi, noi n-am găsit pe nimeni, care ne-ar fi împuținat mizeria noastră numai cu foarte puțin! După o căutare de desigur mai mult de 10. 000 de ani, am găsit în apropierea acestei grădini de palat pe acest prieten (referindu-se la Mine) și l-am rugat, ca El să ne ajute, dacă ar fi oarecum în puterea lui. Și el a spus:

„Da, eu vă pot ajuta și am și intenția să vă ajut! Urmați-mă în această grădină. Eu îl voi chema acolo pe stăpânul casei și acesta va face cu mare bucurie, ceea ce eu îi voi porunci, să facă pentru voi!”

Ceea ce el a spus, a și făcut la timp și noi toți suntem așadar martorii a toate acestea, ce el ne-a făcut nouă. De aceea i se cuvine numai lui lauda principală. Voi celorlalți doi însă, vi se cuvine și cea mai bună laudă de apoi, fiindcă ați făcut cu drag, ceea ce primul nostru prieten a cerut de la voi pentru noi. Și așa să fii tu, prietenul nostru cel dintâi, lăudat tare și slăvit peste toate măsurile, care ne-ai făcut nouă un lucru atât de bun! Voi doi însă, să fiți și voi laudați tare, pentru că ați făcut cu dărnicie acest lucru! Acum însă, dragi prieteni, vedeți voi înșivă, că noi suntem de tot goi. Pentru că voi ne-ați făcut atât de mult bine, faceți încă un lucru: dați-ne numai înfășurarea necesară pentru acoperirea rușinii noastre! Noi suntem atunci atât de fericiți, cât poate fi de fericită o ființă în tot infinitul!

Spun Eu lui Martin și lui Borem:” Fraților, deschide-ți acea ladă aurie, acolo se vor găsi desigur haine în cantități îndestulătoare, cu care protejații noștri vor putea fi, pentru moment, îmbrăcați destul de bine și îndeajuns. Cu timpul însă, ei vor primi atunci, după gradul desăvârșirii sufletului lor, deja oricum îmbrăcămintea împărăției lui Dumnezeu. Deci, așa să fie!”

Episcopul Martin împreună cu Borem sar imediat la lada aurie și scot de acolo o sută de bucăți de îmbrăcăminte albăstre cu multe cute pe de-o parte și cu mai puține cute pe de-altă parte, le dau hainele cu mai multe cute, bărbaților și cele cu mai puține, femeilor. Repede se îmbracă toți cu aceste haine și au iarăși o bucurie mai mare, atunci când văd ei, că aceste haine li se potrivesc și arată foarte bine.

Toți Mă laudă acum pe Mine și spun:” O prietene, tu ești bun, ba chiar nemaipomenit de bun și în același timp, foarte înțelept și puternic după măsura înțelepciunii tale! Noi am auzit desigur pe lume, că marele Lama ar fi și el foarte bun și înțelept, dacă nu-l primește în văzul ochilor pe Ahriman. Privirea aceluia l-ar exaspera într-un fel atât de tare, că el n-ar aruncă atunci pentru 1000 de ani nimic altceva decât numai furie peste lume, în care Ahriman sălăsluiește. El însă și-ar acoperi fața după aceea pentru încă 1000 de ani, numai pentru a nu-l vedea pe principalul dușman al său. Astfel însă, el i-ar scăpa atunci și pe oameni din vedere și nu s-ar îngriji de ei pentru 2000 de ani buni. Dacă treaba cu Lama se desfășoară într-adevăr astfel, atunci spunem noi, că tu ești cu mult mai înțelept, puternic și astfel și mai bun decât întregul Lama, care are o oroare atât de prostească față de răul Ahriman! Așa stau lucrurile, noi o spunem toți în contra lui Lama și ca mărturie pentru adevăr! Noi toți însă am auzit desigur pe lume, printr-un mesager unei alte lumi, despre un oarecare Iisus. Acesta ar fi fost însuși adevăratul și întruchipatul Lama. Pe acesta însă, l-a omorât Ahriman, fiindcă i-a întărâtat pe oameni împotriva lui. Așa că, dacă știți și voi ceva despre acest lucru, povestiți-ne despre el; noi toți vrem cu multă plăcere să ne lămurim! Pe pământ, ne-a costat viața acest lucru. Aici însă, credem noi, că nu mai există moarte! De aceea, ar fi totuși un lucru înțelept, dacă am afla lucruri mai amănunțite despre acest Lama-Iisus? Cu condiția că ceva adevăr este în această privință, care ne-a costat viața pământească - spuneți-ne binevoitor ceva despre asta, dacă acest aspect vă este cunoscut!

Vedeți, treaba a mers cu noi toți destul de bine! Noi am învățat deja anumite rugăciuni, care erau bune. Dar atunci s-a întâmplat, ca un asemenea mesager a mers prea departe: o amantă l-a tradat și ne-a tradat și pe noi și încă pe mulți alții. Noi toți am trebuit să plătim cu viețile noastre, fiindcă am vrut să ne desprindem de Lama al nostru și să acceptam pe un altul. Însă, probabil că aceasta poznă ne-a făcut-o doar Ahriman cel rău. Și aceasta ne îndreptățește sa credem că Lama nici nu vrea să ne facă prea multă pricina de rău, mai ales dacă în spatele acestui oarecare Iisus este într-adevăr Lama însuși!”

Spun Eu:” Dragii mei prieteni, aveți numai puțină răbdare și voi veți afla într-adevăr toate, ce vreți să aflați! Veniți însă numai cu noi mai departe înainte. Voi vă veți întâlni acolo cu o mare societate: pe acei mesageri, care au adus la voi o asemenea învățătură, precum și acea slujitoare din țara voastră, care v-a trădat împreună cu acel mesager, care a îndrăznit să meargă prea departe. Dar, atunci când voi veți ajunge la ei, voi nu trebuie să arătați mâinie, nici să aveți, ci trebuie să le iertați toate, ce ei v-au făcut vouă; apoi îl veți recunoaște imediat pe Iisus-Lama! Deci veniți așadar în spatele acestui zid protector și urmați-ne cu inima și voința bună! Deci, așa să fie!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 93
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.10.2018, 14:51 View PostDownload Post

Capitolul 93
Scena penibilă de reântâlnire a chinezilor - Povestea trădătoarei

După aceste cuvinte, ies toți o sută în pace din spatele paravanului și se miră de frumusețea și spațiul acelei săli. În acesta, spre amiază, se află cei o mie de musafiri de mai devreme împreună cu alte sute care au fost salvați împreună cu maicile și călugării.

Când cei o sută văd așa de mulți oaspeți, care în mare parte mai sunt îmbrăcați cu haine naturale, se mira cât se poate de tare, că-l recunosc imediat pe acel mesager, care a vrut pe pământ să-i învețe în de-ale creștinismului. Dar când o zăresc și pe acea chinezoaică, care l-a tradat pe mesagerul principal și prin el pe ei toți, li se întunecă chipurile și îmi spun Mie:

(Cei o sută de chinezi:) “Ascultă, drag prieten, această apariție ne atinge cât se poate de neplăcut. Dar dacă pe voi nu vă deranjaza, cum se pare, atunci nici pe noi să nu ne afecteze. Pe mesagerul care l-a trădat, pare în mod ciudat să se înțeleagă bine cu ea, căci el vorbește foarte prietenos cu ea. Ea este de obicei o ființă frumoasă și cuminte, de aceea a fost pe pământ mesagerului o ființă dragă, cum a fost și numită o mare frumusețe în mare capitală Peking și prin aceasta a fost adorata orașului. Dar prin trădarea aceasta habsână la noi toți a pierdut toată atenția marelui oraș regesc și a murit, cum am auzit noi, de supărare. Noi ne mirăm în mare parte doar de faptul, cum această slujitoare convinsă al lui Ahriman, care l-a trădat pe Iisuslama prin noi, a intrat în aceste hale sfinte! Are oare Lama însuși o plăcere la frumusețea ei?”

Vorbesc Eu: “Dragi prieteni, nu ați avut și voi copii, unii dintre ei au fost cuminți, iar alții au fost cât se poate de răi? Voi toți spuneți „da“! Dar Eu vă întreb mai departe: ați aruncat din această cauză pe cei răi în fața hienelor și a tigrilor, sau nu v-ați îndreptat toată îngrijirea și dragostea spre acei copii răi și pe acei cuminți nu le-ați acordat prea multă atenție? Voi spuneți: „da, da așa a fost!” Vedeți, însă voi, care pe tot parcursul vieții nu ați fost buni, copiilor voștri cei mai rai. Le-ați făcut doar binele - cum puteți să vă gândiți, că veșnicul și cel mai bun Lama le-ar da copiilor Săi ceva rău, dacă aceștia îl roagă cu păreri de rău pentru ceva bun? Aceasta fecioara v-a făcut rău într-un anume fel, vouă tuturor. Dar ea a regretat mai târziu mult aparenta ei răutate, cum va iubit înainte pe voi toți, înainte să-l tradeze pe mesagerul principal și prin aceasta și pe voi toți. Și așa are și dreptate bunul Lama, dacă nu-și aruncă imediat copiii veșnic, chiar dacă aceștia au făcut ceva rău și vin la El și îl roagă din toată inima cu regret să-i ierte.

Vedeți, bunul Lama nu trebuie să fie îndrăgostit de frumoasa Pekingului, pentru a o face fericită. Este îndeajuns, că El este un bun tată a tuturor oamenilor și să fie recunoscut ca unul bun. Dacă este vorba de ultima, atunci nu mai are nici o greutate cu fericirea a unei fiice slabe de pe pământ.

Ce credeți voi dragi prieteni acum - este drept sau nedrept ce face bunul Lama?”

Vorbește unul din cei o sută: “Da așa procedeaza bine și drept marele și sfântul Lama! Dar iată, acum ne obsearvă frumoasa Chanachah și vine repede spre noi! Ce ne va spune oare acum? Dar acum liniște ea a venit deja!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 94
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.10.2018, 14:57 View PostDownload Post

Capitolul 94
Frumoasa și adevărata împăcare înte Chanchah și cei o sută de chinezi - Domnul și Chanchah

Chanchah pică în genunchi în fața celor o sută și îi imploră s-o ierte pentru tot răul care l-a făcut ea - chiar dacă nu a fost dinadins. Cei o sută spun însă toți ca dintr-o gură: “Gratioasă Chanchah, dacă te-a iertat Lama cel mare și sfânt, ce am mai putea avea noi împotriva ta! Ne-a iertat același Sfânt și pe noi, cu toate că i-am adus multe și mari jertfe lui Ahriman. De aceea ridică-te și pișcă-ne în lobul urechii în semn, că ne-am iertat pe veci din adâncul rostului de viața!” Chanchah se ridică cu chipul și ființa drăgălașă și face ce cer cei o sută de la ea. După ce i-a pișcat pe toți o sută blând în lobul urechii, vorbește ea:

(Chanchah:) “Inimiile voastre să-mi fie cele mai frumoase podoabe, chipurile voastre să fie cea mai frumoasă plăcere a ochiilor mei. Inima mea să vă fie o blândă pernă de odihnă, pe care să vă odihniți, dacă v-a obosit dragostea. Mâinile mele să fie o panglică minunată pentru inimă la inimă și din gura mea să curgă neâncetat cel mai frumos balsam pentru viața voastră. La pieptul meu să vă luați avânt până la stele și picioarele mele să vă ducă peste drumuri grele. Și când apune soarele și nici o lună nu luminează pământului și strălucirea stelelor este acoperită de ceața deasă, atunci să vă lumineze perechea mea de ochi calea dorinței voastre și toate măruntaiele mele să vă încălzească în noaptea vieții înghețate.

Deci vreau să vă fiu o slujitoare blândă pentru cele mai delicate cât și pentru cele mai grele probleme din viața voastră veșnică, pentru că mi-ați împrumutat urechea pentru iertarea celor mai mari păcate ale mele pricinuite vouă.”

După acest discurs, care l-a vorbit drăgălașa Chanchah, merge unul din mijlocul celor o sută spre ea, ridică amândouă mâinile peste ea și o atinge pe cap cu vârfurile degetelor arătătoare. El vorbește: “O Chanchah, cât de frumoasă ești tu acum! Eu îți spun așa cu voce tare, cum se aude o furtună măreață. Și eu îți spun și așa de blând, blând cum adie o briză în noapte prin cea mai fină lână a unei gazele: tu ești mai frumoasă ca roșeața peste munții albăștri, care împodobesc marele oraș în mijlocul împărăției pământești și mai minunată decât o Chujulukh (una dintre cele mai frumoase flori, care sunt doar cultivate în grădina regească)!

Capul tău este mai drăgălaș decât capul unui porumbel de aur și gâtul tău este mai rotund și mai alb decât cel al unei gazele albe. Pieptul tău este mai blând și mai moale decât Tutschuran (un fel de lâna care este foarte moale) și picioarele tale sunt mai mici decât cea a unei antilope, care sare și danseaza pe cele mai înalte vârfuri de munți din Himalaja. Da, cât de drag ne este soarele, tot așa de draga ne ești și tu noua. Și cât de minunat strălucește lumina lunii în apa limpede a lacurilor, tot așa de minunat luminează gingășia ta inimile noastre.

Așa să bată dorințele tale în sufletele noastre și să ne învioreze cât se poate de tare inimile, tot așa cum înviorează stelele inimile marinarilor, care sunt pe ocean pe timp de noapte și nu știu în ce direcție să meargă cu vaporul pentru a ajunge în fericita patrie.” După aceasta se întoarce la Mine și vorbește: “O prietene, este drept, că am luat-o pe aceasta, care a fost dușmanul nostru, o inimă ca într-o sută?”

Vorbesc Eu: “Da așa este bine după obiceiurile voastre. Dar pentru că nu vă mai aflați pe pământ, ci în împărăția veșnică a spiritelor, unde se folosesc alte obiceiuri și forme, vă veți obișnui treptat cu aceasta și veți lucra, așa cum veți vedea la noi, dacă vreți să rămâneți aici! Dar dacă vă sunt mai dragi obiceiurile țării voastre decât această casă, atunci trebuie să mergeți bineînțeles la aceia, care încă mai au mult de muncit, până când vor ajunge la aceasta casa!”

Vorbește Chanchah: “O tu drag și minunat prieten al săracilor - iată, noi vrem să fim aici ca cel mai fin pământ de porțelan, care se poate face în multe forme armonioase. Voința Ta fie viața noastră și cuvântul Tău, cuvântul sfânt al lui Lama!”

Vorbesc Eu: “Vino încoace, minunată Chanchah, Eu vreau să-ți dau o rochie nouă, care să te împodobească mai frumos decât cel mai frumos răsărit de soare din spatele vârfurilor albe a munțiilor albăstri!”

Chanchah pur și simplu sare acum spre Mine. Și Martin deja aduce din cutia aurită o rochie roșie, care este decorată cu multe stele și mi-o da Mie cu cuvintele:

(Episcopul Martin:) “Această rochie îi va sta ceresc de bine acestei într-adevăr frumoasei Chanchah; aceasta este o adevărată rochie a dragostei! Eu trebuie să mărturisesc deschis, că îmi place această chinezoaica; numai cu vorbele acestea adevărate chinezești nu mă prea descurc. Mai sunt multe lucruri pământești agățate de acestea, dar în rest este cât se poate de oriental și poetic. Eu nu aș fi crezut, că la chinezi este acasă atâta lirică sinceră. Dar mie îmi place aceasta! Pe aceștia nu îi lăsăm în nici într-un caz să meargă mai departe!”

Vorbesc Eu: “Ai dreptate - și Mie îmi plac, dar mai ales inima acestei Chanchah. Dar îți vor mai da puțină bătaie de cap! Dar acum la Chanchah!

Poftim, tu fiică drăgălașa, primește rochia: este cea a dragostei și cea a înțeleptei blândeți în tine! Intr-adevăr ai fost o trădătoare la aceștia, care au vrut să adopte mărturia al lui Iisuslama. Dar tu ai devenit o trădătoare prin devotamentul pentru împărăția ta și ai vrut să salvezi doar viața împăratului, dar nu să jertfesti cea a fraților tăi. Aceasta a făcut la rândul sau împăratul - unii ar fi făcut-o, dacă ar fi avut inima ta în piept. Tu nu ai nici o vină și ești de aceea așa curată că această rochie, cu care te îmbrac Eu acum. Ia-o, este marea dragoste a Mea pentru tine!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 95
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.10.2018, 15:07 View PostDownload Post

Capitolul 95
Cererile lui Chanchah, pentru a cerceta ființa Domnului - Rețeta Domnului - Dragostea arzătoare a lui Chanchah pentru Domnul

Chanchah ia cu seriozitate rochia și în clipa în care o atinge, se împodobește toată ființa ei cu minunăție. Cum sta așa de ceresc îmbrăcată acolo, începe să plânga de bucurie și vorbește: “O prietene ce nume ai tu? O spune-mi, ca să-l pot scrie în inima mea cu cel mai arzător scris!”

Vorbesc Eu: “Cea mai frumoasa Chanchah, aceasta s-a rezolvat de mult! Ce ai vrut tu să faci, s-a întâmplat deja. Caută numai în inima ta și tu vei găsi, ceea ce cauți tu la Mine pentru ați spune! Eu îți spun: Dragostea ta pentru Mine îți va divulga totul!”

Chanchah face ochi mari la discursul Meu și rămâne enorm de tare pe gânduri. După un timp vorbește ea, adâncită cu totul în sine: „Dragostea ta pentru Mine îți va divulga totul! Ce ai vrut tu, s-a întâmplat deja. Caută în inima ta și vei găsi, ceea ce vrei să știi tu de la Mine!”?

Ciudat, cât se poate de ciudat! Hm, hm, cum poate să vorbească acesta așa’? ! Dar de ce arde inima mea așa de tare și cu dragoste, dacă El vorbește cu mine? În vocea Sa este o de neconcepută vrajă, care mi se pare, că acesta ar putea, prin puterea discursului Său, să creeze lumi sau să distrugă! O blândețe, o necunoscută, dar cu o adevărată seriozitate dumnezeiască! Intr-adevăr, într-adevăr, într-adevăr, - eu presimt ceva mare!

O tu cuvânt sfânt, care nu te-am auzit pe pământ! O sunet sfânt al acestor discursuri: „Dragostea ta pentru Mine îți va divulga totul!” Eu vreau numai un singur lucru, numele lui îl vreau doar. Și el vorbește „Totul! Totul!” Cât de nemărginit de mare este totul comparativ cu unul! Eu am vrut doar unul și el vorbește: totul!

O Lama! Lama! Tu măreț și sfânt Lam, cum pot să înțeleg eu aceasta? ! Ah, ah, cât de minunata este ființa Lui, ce majestate este în ochii Săi! Ei sunt poate celelalte două ființe și par și ei să fie înțelepți și puternici. Dar când mă uit la acest unul, atunci îmi arde inima ca torța regească, care, când este aprinsă peste turnul enorm a torței pe cetatea regească, luminează mai tare orașul decât luna cea mai plină.

(Se întoarce spre Mine:) Ach, tu prieten drag, da, tu prieten dumnezeiesc! Ce fel de cuvinte mi-ai vorbit mie! Cine în afară de tine le știe sensul? Au trezit în mine niște presimțiri și ach - îmi este imosibil să-ți mai ascund - o dragoste, da o minunată și puternică dragoste pentru tine, tu minunatule! Da tu ai avut dreptate, tu ai grăit adevăr: „Dragostea mea pentru tine!” Da, dragostea pentru tine, minunatule!

Vezi, când m-am plimbat pe pământ în grădini frumoase și mari, deoarece orașul meu, frate, este bogat în acestea, am ascultat des tonurile în surdină, cu care lebedele, treceau cu majestate peste lac și salutau cu multă grație soarele ce apunea. Erau toate minunate; dar în comparație cu tonul blând a discursul tău, nu a fost nimic!

Des mă duceam cu o harpă de vânt dimineața la plimbare. Ea avea un ton minunat, când saluta briza fericită o coarda de-a ei, așa că inima mea se umplea plină de bucurie. Da atunci mi s-a zguduit inima - căci atunci încă nu am auzit vocea ta; acum nu ar mai zgudui khalank inima lui Chanchah, de când s-a cutremurat la sunetul ceresc al vocii tale! Ah, cât de dulci au sunat odată cuvintele mamei mele, dacă mă chema și vorbea: „Tu Chanchah, viața mea, vino la inima mamei tale care te iubește mai mult decât își iubește propria viața!” Ach, prieten drag, în aceasta chemare era mai multă armonie, decât ar fi putut-o înțelege lumea. Cât de fericită era Chanchah la această strigare! Pământul a devenit mai frumos, era limpede, da a devenit o grădină cerească!

Dar prietene, minunatule, atunci nu am auzit încă sunetul vorbelor tale! Oh, cât de mult se scufundă acum totul în praf, dacă mă uit la tine și dacă ascult tonul ceresc al discursului tău în inima mea zguduită, este ca și un ecou sfânt, care vine direct din cer! Ah, tu minunatule, ce voi face, dacă începe din ce în ce mai mult să-mi ardă inima doar pentru tine? !

Lama, Lama, Tu ești sigur măreț și minunat, unde ești Tu. Pe tine trebuie să te iubesc mai mult decât orice. Dar ce poate face săraca Chanchah, dacă a luat foc inima pentru acesta, care este cu siguranță prietenul tău!

Dar tu minunatule, nu te vei supăra, pentru că îndrăznesc să te iubesc așa de mult? Nu pot face nimic, pentru că ai devenit așa de sfânt inimii mele!

Am fost învățată pe pământ, că există pentru cei buni un cer, care este de mii de ori mai frumos decât Pekingul, marele oraș împăratesc și mai mare decât majestătea munților albăștri. Mie însă mi se pare toată această bogăție cerească goală și cred că niciodată cea mai mare bogăție cerească, ci doar o inima va fi celeilalte pe vecie un cer!

Eu am găsit în tine cerul cerului meu! Ah, dacă ai putea să găsești și în mine așa puțin cer!” - Cu aceste cuvinte îmi pică acea curată la picioare.

Martin spune: “O Doamne - „frate” am vrut să spun; aproape că te-ași fi dat de gol! - Ceva asemănător de feciorie blândă nu am mai văzut până acum. Aceasta vreau s-o numesc dragoste! În comparație cu aceasta suntem noi niște boi! - Frate Borem, la aceasta putem să mergem un timp îndelungat la școală! Ce crezi tu?”

Vorbește Borem plin de cel mai înalt respect: “Ai dreptate, dragă frate Martin, în compania învățătorului învățătorilor nu vom fi niciodată gata cu învăatul. Printre altele, tot respectul pentru această chinezoaică curată; cu finețea sentimentelor și cu adevăratul jar oriental a dragostei ei nu putem să ne măsurăm noi. Este cât se poate de îmbucurător, s-o auzi vorbind și sa observi mărirea dragostei ei. Dar cât se poate de fericit este faptul că noi știm, în ce parte duce dragostea ei încă oarbă!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 96
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 11.10.2018, 00:03 View PostDownload Post

Capitolul 96
Invățăturile Domnului pentru acționarea cu prudență față de cei nematuri
Dragostea lui Chanchah pentru Domnul în conflict cu dragostea lui Chanchah pentru Lama

Spun Eu:” Nu vorbiți așa, ca să dați să se înțeleagă! Noi trei știm, ce și cine suntem noi. Dar toți aceștia sunt încă mult prea slabi, ca să poată suferi realitatea. De aceea trebuie să fiți foarte prudenți, atunci când vorbiți cu Mine. Ințelegeți, dragi frați, noi suntem egali! Eu v-am spus așadar aceasta în șoaptă, așa încât toți aceștia n-au înțeles nimic din toatele spusele Mele. Dar dacă noi trei vorbim tare față de toți, noi toți suntem egali și suntem una. Ințelegeti bine, voi știți desigur, de ce!”

Spune Martin:” O frate, Tu - Tu- Tu cel mai drag frate, noi înțelegem deja toată treaba! Eu voi fii atent ca pisica la un șoarece, ca eu să nu cumva să dau ceva de gol cu vorba. Trebuie însă să ai totuși puțină răbdare cu mine, dacă câteodată îmi scapă ceva prostesc. Eu mă cred câteodată deja destul de înțelept. Dar, dacă Tu ești aici, mi se pare deja înțelepciunea mea că este așa de prostească, că eu aș putea râde de mine cu gura mare. Dar pe mine mă bucură totuși că eu - bineînțeles cu singurul Tău ajutor - am ajuns destul de departe, ca cel puțin câteodată să spun ceva înțelept.”

Spun Eu:” Foarte bine, dragă frate Martin, rămâi numai, așa cum ești, pentru că exact așa îmi ești cel mai agreabil. Fiindcă uite, un umor potrivit al inimii nu are voie să lipsească nici chiar în cer! Acum însă trebuie să îi acordăm atenția noastră iarăși lui Chanchah. Martin și Borem, ridicați-o în picioare de la picioarele Mele, întrucât Eu încă nu am voie să o ating cu mâinile Mele!” Cei doi fac repede, ceea ce eu le-am poruncit. Chanchah stă încă tare amețită de dragoste în mijlocul nostru și de-abia se poate deprinde, pentru a-și spune sentimentele în vorbe.

Martin vorbește între timp:” Dar cât de frumoasă este ea în amețeala aceasta de dragoste! Cu adevărat, sapprament, dacă o asemenea față s-ar putea vedea pe pământ, eu cred că oamenii ar umbla anapoda din cauza privirii la o asemenea abundență de farmec feminin!

Despre mine, însă, mă minuneaz acum foarte tare, că pot privi la o asemenea frumusețe, ce-i drept, cu cea mai mare plăcere, dar fără nici o dorință senzuală, ceea ce este adeverit - cum a dovedit-o îndeajuns figura mercuriencei și acea turma de iezi de mai înainte de aceasta - că nu au stat înainte lucrurile astfel în cazul meu.

Ce-i drept, că m-am simțit foarte bine la atingerea acestui braț moale și rotunjit. Însă n-am simțit nici o afecțiune senzuala. Pentru așa ceva pot eu numai, tu știi desigur Cui, să-i mulțumesc veșnic și să-l slavesc peste măsură și fără sfârșit!

(Intorcându-se spre Chanchah) Cum te simți tu acum, tu cea mai frumoasă locuitoare a casei mele, dăruită pentru veșnicie mie de marele, sfântul și cel mai plin de dragoste Lama? O vorbește, vorbește iarăși! Vezi, noi doar toți te iubim foarte mult și cuvintele tale foarte frumoase ne bucura nespus de mult în inimile noastre ale tuturor!”

Spune Chanchah:” Ah, mie îmi este nesfârșit de bine! O voi dragi prieteni cerești, voi slujitori ai lui Lama, cel sfânt! Cui oare să nu-i fie nesfârșit de bine în mijlocul vostru? Este doar dragostea cea mai mare comoară a inimii omenești. Dacă însă o inima a găsit dragoste, așa cum am găsit-o eu aici, oare ce să mai rămână să îți dorești? Care este o mai mare fericire, decât aceea pe care ți-o da dragostea? O prietene, mie îmi este aici nesfârșit de bine!

Nu-i așa, voi prieteni dragi, eu totuși nu trebuie să vă părăsesc niciodată? Bineînțeles că simt, că nu sunt vrednică de voi, deoarece găsesc la mine însumi încă o grămadă de greșeli în ciuda rochiei acesteia minunate. Dar inima mea vă iubește și - eu recunosc totul cu drag - mai ales pe tine, care nu ai vrut să-mi spui numele tău. Și voi doar n-o să respingeți această inimă, pentru că ea și mai ales pe tine fără nume, te iubește atât de nespus de mult!”

Spun Eu:” O veșnic niciodată nu vei fi îndepărtată de noi! Fiindcă uite, tot motivul cerului este dragostea și dragostea este ea însuși cerul al tuturor cerurilor. Cine o are, ca tine, într-o asemenea abundență mare, oare cum ar putea acela să fie alungat din acesta, care este acolo ființa sa proprie? O asemenea dragoste însă, cum este a ta pentru noi, face să și dispară imediat toate cusurile sufletului, că el este atunci așa de curat, de parcă ar fi ieșit chiar acum din suflarea lui Lama!

De aceea nu te îngriji mai departe pentru faptul, că tu vei putea rămâne aici. Gândește-te că noi te vom reține veșnic ca o drăgălășenie aleasă a dragostei noastre, oriunde ne-am duce pe un timp limitat să ne îngrijim de nenumăratele nevoi diferite ale acestei împărății. Că noi vom rămâne chiar veșnic aici în această casă, acest lucru tu bineînțeles că nu trebuie să-l privești ca fiind deja definitiv. Pentru că în împărăția mare a lui Lama există desigur foarte multe sălașe! Dar oriunde noi ne-am duce, tu vei rămâne, ca acum, între noi!

Pentru că uite, noi doar te iubim și noi foarte mult, așa de parcă a-i fi singura ființă în întregul infinit, care poate să aibă cu toată dreptatea o pretenție lămurită la întreaga noastră dragoste. Fiindcă noi - și înțelegi tu, minunată Chanchah, mai ales Eu! - te iubim așa de mult, cum ar fi atunci posibil, ca noi să te lăsăm să pleci de la noi? Tu ești acum dragostea mea pentru veșnicie; aceasta să-ți fie mai sigur și mai cert decât viața ta însuși!”

Spune Chanchah:” O Lama, o Lama, cât de sfânt și de bun trebuie să fii tu, întrucât slujitorii tăi sunt atât de nesfârșit de buni și dragi! Da, ah, tu prieten drag, știi tu, dacă privesc la tine cu insistență, atunci - ah, nu vrea totuși să fie spus! - da, ah, atunci mi se pare așa, de parcă Lama nu poate să fie mai bun, decât ești tu! Va fi probabil singura greșeală pe care o are dragostea, că ea ține aceea, ce ea iubește deasupra tuturor, ca fiind și cel mai bun și desăvârșit lucru. Astfel, eu și cred despre tine, că ești cel puțin atât de bun ca marele Lama însuși! Lama îi va ierta desigur săracei Chanchah, dacă ea gândește și simte așa ceva? ! Pentru că eu nu sunt de vină, că trebuie să te iubesc atât de nemăsurat!”

Spun Eu:” O Chanchah, Lama ți-a iertat toate deja de mult, fii cu totul sigură de aceasta. Fiindcă Lama doar îi iubește și pe slujitorii săi așa de nemăsurat, că lui îi face desigur cea mai mare plăcere și fericire, dacă copiii săi, care sunt adevărații slujitori ai săi, se iubesc între ei fără măsură și margine. De aceea, să nu cumva să-ți fie frică, că ai putea sa păcătuiești împotriva lui Lama din cauza dragostei pentru Mine. Pentru aceasta îți sunt chezașul cu toate bogățiile cerului!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 97
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 11.10.2018, 00:04 View PostDownload Post

Capitolul 97
Căutarea harnică a lui Chanchah pentru a afla numele prietenului său iubit
Arătarea Domnului spre cea mai bună rețetă
Diferența dintre gazdă și oaspete

Atunci când Chanchah aude așa ceva, vorbește ea foarte rușinată:” O tu prietene minunat a întregii mele ființe! Tu trebuie că l-ai văzut pe marele, sfântul și veșnicul Lama deja desigur foarte des și probabil chiar i-ai vorbit lui, pentru că tu poți vorbi despre el cu o asemenea siguranță, mie încă neânțeleasă, de parcă ai fi primul său slujitor? Da, da, așa stau lucrurile cu siguranță, căci altfel tu n-ai putea să fii așa de nespus de iubitor! Cuvintele tale n-ar avea puterea pe care o au, de parcă ar fi însuși cuvintele lui Lama!

Vezi, înainte de aceasta, au vorbit și amândoi prieteni ai tăi, dar eu am observat puțină putere în cuvintele lor. Numai atunci când vorbeau ei cu tine, au avut bineînțeles și cuvintele lor o anumită putere. Din aceasta însă înțelege inima mea, că tu ești mai aproape de Lama decât acești doi. N-am judecat potrivit?”

Spun Eu:” Eu îți spun, întreabă-ți numai inima ta, dragostea ta pentru Mine; aceasta iți va mărturisi totul! Acum însă, să mergem și la ceilalți frați și ei au nevoie de îngrijirea și dragostea noastră. Tu mergi alturi de Mine, dragă Mea Chanchah!”

Spune Chanchah:” Ah da, asta este desigur foarte bine și potrivit, că vă gândiți și la ceilalți frați și celelalte surori ale mele în inimile voastre; pentru că întotdeauna le merge mai bine gazdelor decât oaspeților. Gazdele pot da, oricând vor ei. Oaspeții însă au voie doar atunci să ia ceva, dacă li se dă. Și dacă ei iau acele lucruri dăruite, ei trebuie să le ia foarte cuminți și să-i dea multă cinste gazdei lor și să nu-i rețină niciodată mulțumirea.

Gazda, însă, nu trebuie să vină la nimeni, cerând, dacă el vrea să ia ceva din pivnița proviziei lui. El poate să-și ia, cât dorește el, oricând și oricât vrea el. Pentru el nu-i necesar, să respecte pentru el toate regulile de politețe și nici nu trebuie să cinstească pe cineva și nici să mulțumească cuiva. De aceea sunt de fapt doar domnii fericiți, fiindcă pot să dea, ce și când vor ei. Primitorii sunt însă, chiar dacă nu exact nefericiți, totuși au o situație mai rea, că trebuie să primească, ceea ce li se dă.

Deci și eu mă gândesc la acești oaspeți mulți, de care și eu aparțin. Voi trei, însă, bineînțeles gazde îndrăgite și bune deasupra tuturor și domni ai acestei case cerești va merge mult mai bine în ciuda bunătății voastre nemărginite, decât toți acești oaspeți încă așa de bine ținuți de voi. Fiindcă domni rămâneți voi în contínuare, aceștia, însă, numai oaspeți, care sunt în toate dependenți de voi. Și așa este într-adevăr foarte potrivit, că și la ei se va gândi acum desigur după necesitățile lor.

Tu, dragă prieten, totuși nu-mi vei socoti ca o greșeală, că eu am vorbit acum astfel? Eu bineînțeles că n-aș fi vorbit așa de liber, dacă nu te-aș îndrăgi așa de mult. Dragostea mea mare pentru tine, tu prieten al meu ceresc, îmi eliberează limba; și dacă ea este liberă, ah, atunci ea își face de capul ei!”

Spun Eu:” O tu picătură foarte gingașă de balsam a inimii Mele, vorbește tu numai liberă, așa cum inima ta îți spune. Pe noi veșnic nu ne poți jigni, mai ales dacă vorbești așa de înțelept, cum ai vorbit tu acum. Fiindcă eu îți spun, tu minunată ființă, este exact așa, cum tu ai vorbit acum. Este într-adevăr mult mai ușor, să dai decât să primești. Este de fapt încă mai fericit cel mai pricăjit om care dă, decât cel mai bun primitor!

Dar această ordine nu se lasă schimbată pentru veșnicie, deoarece este imposibil ca fiecare om să fie un domn. Dacă ar fi din partea lui Lama și toți oamenii făcuți să fie domni, așa încât fiecare să aibă o casă și un venit bun și nimeni să nu fie nevoit să-l roage pe celălalt, ce s-ar întâmpla atunci cu dragostea frățească și a aproapelui și cum vor sta lucrurile cu dragostea pentru Lama? Uite, aceasta pur și simplu ar dispărea și totuși trebuie ca Lama să fie la sfârșit acela, care da și toți oamenii, niște primitori îndatorați, așa cum ei sunt acum și vor fi veșnic!

Însă, pentru ca primitorii să poată lua cele primite atât de nejenați pe cât este posibil, se dă din partea noastră, gazdele, într-o așa mare măsura, ca fiecare primitor să-și poată lua și să aibă voie să-și ieie atât de mult de la acele nenumărat de multe lucruri oferite, cât inima sa este în stare să dorească.

Da, Eu îți spun ție, cea mai dragă Chanchah a Mea: chiar așa de departe se pășește cu acele lucruri oferite, că aproape în întregul infinit nu există o ființă, căruia nu i se dă de o mie de ori mai mult, decât dorința cea mai înfocata a inimii sale poate vreodată dori! Ce părere ai tu așadar, tu draga a Mea Chanchah - sunt primitorii, la o asemenea scară de ofertă, încă de mai privit cu părere de rău?”

Spune Chanchah:” Ah da, atunci bineînțeles că sunt primitorii aproape mai fericiți decât dătătorul. Pentru că dătătorul trebuie - tu îmi vei ierta desigur, dacă eu vorbesc aici probabil iarăși prea mult și nelalocul său - să aibă doar foarte multe griji. Fiindcă el trebuie să gândeasca în toate formele, cum să-și umple pivnițele de provizii în așa fel, ca să nu se poată termina chiar prin dăruirea încontinuă foarte îmbelșugată!

Eu m-am gândit desigur pe pământ adesea, cum poate să-i fie totuși posibil lui Lama, de a se îngriji de așa de nesfârșit de multe: pentru toată iarba, care crește acolo pretutindeni, pentru tufișurile și pomii și pentru toți nenumărații oameni și nenumăratele animale. Dar la aceasta a spus mama mea:

Chanchah, cum poți să gândești așa de omenesc despre Lama? ! Oare nu știi că Lama este atotputernic și pretutindeni cu puterea sa? El, cel nesfârșit de înțelept, care chiar trebuie doar să vrea și toate se îndeplinesc atunci imediat, așa cum vrea el și când și cum o vrea el!

Atunci când mama mi-a vorbit mie astfel, am fost foarte atentă și am fost acuși și mulțumită. Dar acum vreau eu de la tine, care ești un slujitor de-a lui Lama, să știu, dacă într-adevăr stau lucrurile așa în ceea ce îl privește pe Lama, așa cum m-a învățat mama mea.

Este pentru Lama un lucru ușor să se îngrijeasca de toate aceste lucruri infinite, sau este greu și pentru el? Dacă este pentru el ușor, atunci el este în aceeași situație bună, ca toți nenumărații primitori. Dacă, însă, o asemenea îngrijire pentru nevoile nesfârșite a nenumăratelor miliarde de oameni îi face totuși câteodată probleme majore, atunci el ar fi într-adevăr chiar de compătimit pentru generozitatea sa nemărginită! - O spune-mi, tu prieten al meu drag, dacă deții cunoștiințe mai amănunțite despre aceasta!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 98
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 11.10.2018, 00:06 View PostDownload Post

Capitolul 98
Cuvintele Domnului despre ființa și activitatea lui Lama
Minunea pomului - O sfătuire spre grijă

Spun Eu:” O tu cea mai dragă Chanchah a Mea! Aceasta ți-o pot spune foarte scurt și ascultă deci! Uite, fiindcă îl cunosc așa de bine pe Lama, cam așa cum el se cunoaște pe sine însuși așa îți spun Eu ție: Ceea ce privește aducerea la iveală și creerea, îi este marelui Lama într-adevăr un lucru ție de-abia de imaginat de simplu. Pentru că el trebuie, la o idee o dată formulată, numai să spună din voința Sa: „Să fie!” și totul, ce vrea El, este deja acolo! Aproximativ așa - fii numai destul de atentă! - , Eu Mă gândesc așadar în interiorul Meu, că aici, în fața noastră, să se afle un pom frumos, cu cele mai bune fructe! Sau închipuiește-ți tu un asemenea pom, de exemplu un smochin foarte frumos. Ți-i l-ai închipuit deja?”

Spune Chanchah:” Da, da, acum mă gândesc la unul, așa cum se află un smochin în grădina părinților mei!”

Spun Eu:” Atunci e bine, fii așadar atentă! Și Eu Mă gândesc acum la același pom și spun acum ca Lama la acest pom închipuit: „Să fie!”. Vezi, smochinul se află acum deja în fața noastră plin de fructe coapte și bune la gust!
Vezi așadar, cât de ușor Mi-a fost, să-ți arat aici un exemplu viu, tot așa de ușor îi este și lui Lama, să creeze unul precum nenumărați pomi. Dar nu-i este lui Lama așa de ușor, să facă oamenii în așa fel, ca ei să devină tot așa de liberi și desăvârșiți, cum este El însuși. Pentru un asemenea lucru este totuși necesară mai mult decât numai simpla atotputernicie; dar chiar dacă asta este și mai greu, totuși lui Lama îi este totul posibil!

Deci draga mea Chanchah, înțelegi tu acum explicațiile Mele? Acest smochin, însă, ți-l fac cadou pentru totdeauna; în veci nu se va mai usca și va purta tot timpul cele mai bogate și bune fructe!”

Chanchah este foarte uimită, nu poate scoate nici un cuvânt de atâta mirare și se uită ba la Mine ba la smochin. Acest miracol îi atrage imediat și pe ceilalți oaspeti, așa că nu suntem nevoiti să ne mișcăm spre ei; toți sunt plini de mirare.
Și episcopul Martin privește uimit pomul și spune: “O frate, știu că îți este ușor, să creezi un asemenea pom. Dar m-a uimit cât se poate de tare, când l-ai creat așa dintr-o dată!

Da, trebuie să recunosc, este un lucru cât se poate de ciudat și frumos, să fii așa atotputernic. Dar ce poate să facă unul ca noi, că n-o are și nici n-o poate avea, pentru că este mult prea prost pentru aceasta! Dar în fond este și bine așa, căci un duh prost - cum este de exemplu al meu - nu poate să fie atotputernic. Dacă aș poseda eu așa ceva, atunci aș fi terminat! Tu, minunat frate, te-ai mira de arătările prostești, cu care aș umple imediat un spațiu! O Doamne, ar exista niște caricaturi, care și-ar căuta semenii!

De aceea este întru-totul bine, ca înțeleptul Lama le îngăduie doar acelora să fie atotputernici, care sunt cu totul stăpâni pe înțelepciunea cerească, așa cum este vorba la Tine, în cel mai înalt grad! La Tine este evident că îți e mai ușor să dai decât să iei, așa cum este limpede pe pământ cel mai luminat soare de amiază? Căci cu luatul la Tine - după înțelegerile mele - ar fi foarte ciudat, deoarece (foarte încet) este și așa totul al Tău!”

Vorbesc Eu: “Nu așa de tare, dragul meu frate Martin! Tu ajungi tot mai jos. Gîndește-te că mai sunt și alții prezenți, care încă nu stau pe treapta ta! La început ai vorbit drept; dar spre sfârșit aproape că ai mers prea departe și aceasta le-ar fi putut face rău acestei societăți pe un timp îndelungat! De aceea stăpânește-te, fii înțelept ca un șarpe și blând ca un porumbel! Ia-l numai pe Borem ca model, el este aici la locul sau și observă exact inteligența cerească. Fă și tu așa și noi vom merge ușor mai departe cu acești oaspeți!”

Episcopul Martin: “O, eu iti mulțumesc pentru acest sfat bun, eu îl voi urma cu exactitate! Dar uită-te numai la Chanchah, cum se uită la tine cu o atenție, cu care nu m-am mai întâlnit până acum!” “

Vorbesc Eu: “Bine, este bine, s-o lăsăm să-și facă observațiile; vor conduce duhul ei la Mine! Imediat va fi gata cu câteva întrebări, iar noi vom fi ocupați un timp îndelungat cu răspunsurile. Uite, gura ei face deja câteva mișcări. De aceea întreabă tu, ca stăpân al casei, mai întâi, dacă este mulțumită cu aceste explicații; restul va veni de la sine!”

Episcopul Martin urmează imediat sfaturile Mele și vorbește cu Chanchah, care încă nu poate să-și forțeze gura să vorbească de atâta uimire: “Gingașă Chanchah, spune-ne, cât de mulțumită ești tu cu această explicație și dacă ai înțeles-o clar și bine în toate fragmentele! Tu nu trebuie să te miri de astfel de miracole aici, căci astfel de apăriții nu sunt rare aici. Cu timpul te vei obișnui din ce în ce mai tare.

Vezi, nici mie nu mi-a fost cu nimic mai bine la început. Dacă ai știi ce lucruri miraculoase m-au întâmpinat în tot acest timp al șederii mele, eu îți spun, tu te-ai întoarce pe dos de așa multă uimire!

Știi tu, drăgălașa mea Chanchah, aceasta este numai un mic miracol de-al casei. Folosește-l doar ca exemplu pentru învățătura ta, la întrebările tale anterioare, care le-ai pus fratelui meu. Dar ai doar răbdare, cu timpul va deveni totul nemărginit de necrezut!”

Vorbește Chanchah: “Ah, tu drag prieten, tu poți vorbi ușor, dacă ești deja obișnuit cu astfel de miracole. Dar unul ca noi își pierde la astfel de apăriții extraordinare controlul - și așa și trebuie. Căci unde în lume s-a mai văzut așa ceva? !

Dacă nu ai fi vorbit cu mine așa de liniștitor și nu mi-ai fi explicat unele lucruri, atunci aș fi crezut că prietenul și fratele tău, care vorbește acum cu frații mei de patrie, este într-adevăr Lama însuși! Dar pentru, cum ai spus tu, că astfel de miracole nu sunt rare aici, sunt ceva mai liniștită și îl iubesc pe acest frate mai adânc decât înainte.

Cu toate că este doar fratele tău, arată mult mai sfânt decât tine și a dovedit aceasta deja prin mica sa creație. Și eu am mult respect pentru tine, dar mă îndoiesc, că ești în stare de o asemenea creație? Ce crezi tu?”

Vorbește Martin: “Da - tu - grațioasa mea Chanchah, știi tu, dacă trebuie neapărat - cine știe, poate că aș putea! ? Dar dacă m-aș lăsa provocat de un asemenea miracol doar din cauza faimei - atunci aș sta categoric între două scaune ca pe pământ și ar trebuie să-mi fie rușine ca unui adult de inconștiență urinară - bineînțeles dacă știi ce înseamnă inconștiență urinară?”

Vorbește Chanchah: “O vorbește mai departe, eu te înțeleg! La noi se cheamă astfel de slabi ai naturii „udători de culcuș” (Tschimbunksha). Ei trebuie să păzească culcușul ud toată ziua într-un loc public și de obicei trebuie să se și rușineze tare la aceasta. Tu vezi acum, că eu te înțeleg. Vorbește de aceea neântrerupt mai departe și spune-mi tot, ceea ce ai să-mi spui!”

Vorbește Martin: “Hm, da, hm, daaaa! - ce am vrut eu de fapt să-ți spun? Da într-adevăr: a fost vorba de înfăptuirea unui miracol! Da am iar firul! Știi tu, grațioasă Chanchah, doar marele Lama poate înfăptui miracole, când și cum și unde vrea El. Noi slujitorii Săi, doar prin aprobarea Lui dacă este necesar. Așa a creat și fratele meu acest miracol, pentru că a fost necesar spre învățarea ta, căci altfel nu ar fi putut nici el - ce este și la Lama însuși cazul. Nici El nu înfăptuiește de obicei în fața noastră miracole, pentru că nu este necesar, deoarece noi înțelegem și așa cele mai mici chemări ale Sale! - Mă înțelegi tu pe mine drăgălașă Chanchah?”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 99
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 11.10.2018, 00:08 View PostDownload Post

Capitolul 99
Jena lui Martin prin întrebările curioase ale lui Chanchah

“Vorbește Chanchah: “O da, eu înțeleg tot ce spui! Dar pentru că mai înainte ai vorbit de miciile chemări ale lui Lama, pe care le înțelegi de îndată fără nici un miracol: spune-mi atunci, cum te cheamă marele Lamas pe tine și pe frații tăi și auziți imediat chemarea și o urmați de îndată! Voi trebuie să-l vedeți pe marele Lama, căci altfel nu va poate face nici un semn - sau cel puțin să-l auziți pentru a putea urma chemările sale? ! Dacă îl vedeți sau îl auziți, atunci spune-mi, cum îl vedeți și îl auziți, ca să-mi fac și eu o oarecare închipuire despre El!”

Vorbește Martin, puțin jenat: “O cea mai dragă și frumoasă Chanchah, aceasta este o întrebare delicată! Chiar dacă îți voi răspunde, nu o vei înțelege cu siguranță. De aceea ar fi mai bine, dacă nu ai aștepta un răspuns la această întrebare, deoarece în aceasta clipă nu ți-ar putea fii de folos nici ție și nici mie!”

Vorbește Chanchah: “O prietene, negocierea prețului unui bun poate că este acasă la voi; nouă chinezilor ne este ceva necunoscut. Fiecare bun, pe care îl vindem, are prețul lui stabil. Cine negociază, acela trebuie să și vânda și să dea împăratului taxele de vânzare. Nu vinde negustorul marfa, este o dovada fermă, că a aproximat-o prea mult și a vrut să înșele și pentru aceasta nu scapă nici de pedeapsa cuvenită.

Tot așa trebuie să se stapâneasca cineva în vorbe și să nu spună din greșeală ceva pe jumătate și să rămână dator cu cealaltă jumătate, ori de teamă sau din lipsă de cunoștiință. Căci pentru ambele este pedepsit, deoarece nu este demn de a fii om, ori să se teme, unde nu trebuie să se teme, sau să facă mai mult din el decât este de fapt.

Vezi, eu sunt o chinezoaică în adevăratul sens și nu îți las nimic, ce mi-ai vestit prin felul discursului tău! Căci dacă cineva la noi lasă loc la întrebări prin vorbirea sa, acela trebuie să răspunda la întrebare. Altfel este cu tot discursul său un lăudător - așa de mult ca un mincinos -, sau un laș care nu este în stare să recunoască că nu cunoaște întru-totul, ceea ce a vorbit. Dacă nu vrei să cred că ești una sau cealaltă, dă-mi un răspuns întreg la întrebarea mea și aceasta fără nici o rețtinere!”

Episcopul Martin este acum foarte jenat și nu știe ce să facă acum. Dacă îi dă un răspuns drept, trebuie să mă pârască pe Mine înainte de vremea cuvenită. Dacă nu răspunde, îl declară ea în fața tuturor invitaților, ca fiind un mincinos sau un dobitoc și laș, ceea ce nu i-ar convenii, deoarece se încrede și el puțin în secret că este stăpânul acestei case. El merge de aceea la Mine și Mă întreba, ce să facă în situația aceasta.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Crestinism
   -> Biblioteca - Creștinism, Jakob Lorber - "Scribul lui Dumnezeu"
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 10 of 21  [ 205 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2, 3 ... 9, 10, 11 ... 19, 20, 21  Next
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !