Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 24.10.2019, 04:39
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 3) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2, 3 ... 20, 21, 22 ... 35, 36, 37  Next
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 200
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 13.5.2019, 06:43 View PostDownload Post

Capitolul 200
Cercetarea raselor în Hanoh. Noe și caravana de tâlhari. Ajutorul Domnului și anunțarea marii judecăți.
(11 ianuarie 1844)

1. Preoții din Hanoh au trimis noi caravane pentru a explora regiunile cele mai îndepărtate ale pământului și pentru a descoperi dacă nu existau popoare ale căror bogății s-ar fi potrivit foarte bine în trezoreriile lor.

2. În plus, ei au delegat o serie de investigatori care să cerceteze în toate orașele cine erau descendenții lui Cain și cine descendenții lui Seth.

3. (Căci preoțimea, nobilimea și regele erau cu toții descendenți ai lui Seth concepuți cu femei de la șes).

4. Aceste cercetări au durat cinci ani și au condus la concluzia că descendența lui Seth la câmpie o depășea pe cea a lui Cain cu nouă zecimi. Altfel spus, abia dacă mai exista un cainit la zece sethiți puri.

5. Consecințele acestei descoperiri au fost că toți cainiții au fost chemați să se adune în ghetouri și transformați în sclavi pe întreaga durată a vieții lor, fără să țină cineva cont de starea lor actuală. În plus, preoții le-au confiscat în totalitate averile.

6. Bărbații mai viguroși au fost transformați în vite de povară, iar tinerele în prostituate adunate într-un imens serai public unde fiecare locuitor al orașului putea să se folosească de ele în schimbul unei taxe pentru întreținerea stabilimentului, dar și pentru fondurile destinate preoților. Cât despre bătrâni și neputincioși, aceștia au fost exterminați fără milă.

7. Rezultatele acestor cercetări au fost foarte fecunde. Nu la fel de abundentă s-a dovedit însă recolta obținută de caravanele trimise în căutarea altor populații bogate în comori.

8. Acestea au reușit să-i găsească inclusiv pe sihiniți, pe meduhediți, precum și numeroșii descendenți ai consilierilor emigrați în Africa. Din păcate pentru membrii lor, aceștia au fost foarte prost primiți pretutindeni, fiind nevoiți fie să rămână și să execute muncile cele mai de jos, fie să aleagă moartea.

9. Din nefericire, una din caravanele mai mici, alcătuită din circa o sută de oameni, a descoperit pe drumul ei de întoarcere (care trecea prin munți) și casa lui Noe. Memrii ei i-au cerut acestuia să le plătească un tribut consistent și i-au spus:

10. „Tu locuiești la doar o zi de mers de orașul sfânt al lui Dumnezeu, deci ești în mod evident supusul regelui nostru, iar până acum nu ai plătit nici cel mai mic tribut. De aceea, va trebui să plătești acum pentru cei o sută de ani care au trecut câte o livră de aur pe an, adică un total de o sută de livre! Dacă nu vei plăti, tu și toți cei din casa ta veți fi vânduți ca sclavi!”

11. Atunci, Noe a ridicat mâna și a spus: „O, Dumnezeul meu, mult iubitul meu Părinte preaplin de sfințenie! Iată, slujitorul Tău credincios are nevoie acum de ajutorul Tău! Salvează-mă din mâinile acestor bestii feroce!”

12. De-abia a pronunțat Noe aceste cuvinte că un trăsnet puternic a lovit caravana chiar în mijlocul ei, omorând trei oameni.

13. Noe i-a întrebat pe călătorii oarecum înspăimântați: „Continuați să vă mențineți cererile injuste?”

14. Aceștia i-au confirmat scoțând urlete furioase.

15. Atunci, Noe și-a ridicat din nou mâna. În urma gestului său, zece trăsnete au lovit caravana, omorând 30 de oameni și tot atâtea cămile.

16. În continuare, Noe i-a întrebat pe cei rămași în viață: „Vă mențineți și acum revendicările?”

17. Toți au răspuns afirmativ, cu excepția a zece oameni.

18. Exasperat, Noe a lovit cu piciorul în pământ, care s-a despicat, înghițind complet restul caravanei, cu excepția celor zece care au renunțat la pretențiile lor absurde.

19. Cuprinși de teroare, cei zece l-au implorat pe Noe să le cruțe viețile.

20. Noe le-a răspuns: „Duceți-vă și anunțați-le demonilor de la șes evenimentul la care ați fost martori. Spuneți-le de asemenea că măsura crimelor lor s-a umplut. Domnul a decis să coboare judecata Sa asupra întregului pământ. În scurt timp nu va mai rămâne nimic din puternicul vostru regat și din poporul vostru, cel care v-a trimis la mine. Tributul pe care îl voi plăti va fi chiar judecata lui Dumnezeu! Amin”.

21. Auzind aceste cuvinte, cei zece au luat-o la fugă.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 201
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 31.5.2019, 02:34 View PostDownload Post

Capitolul 201
Întoarcerea la Hanoh a celor zece mesageri și vicleana lor relatare.
(13 ianuarie 1844)

1. De-abia s-au apropiat cei zece de frontierele orașului Hanoh că au și fost întâmpinați, conform obiceiului, de o trupă de soldați înarmați, care i-au întrebat de unde veneau, care erau intențiile lor și câți bani aveau.

2. Cei zece le-au răspuns: „Suntem delegații trimiși de acest oraș și ne întoarcem dintr-o călătorie de explorare în care am plecat acum cinci ani. Am făcut o descoperire extrem de importantă, pe care dorim să o anunțăm preoților noștri. De aceea, lăsați-ne să trecem fără tăgadă, dacă nu doriți să fiți vânduți ca vite de povară!

3. După cum puteți vedea, cămilele noastre sunt încărcate cu mari bogății. De aceea, cel mai bine ar fi să ne escortați până la preoți! Căci tot ce poartă în spinare aceste cămile le aparține acestora. Oricum, avem și noi propriul nostru aur, în buzunarele veșmintelor noastre. Așadar, protejați-ne de hoți și de tâlhari, iar noi vă vom lăuda în fața puternicilor preoți”.

4. Aceste cuvinte au avut darul de a-i îmblânzi imediat pe soldați, care i-au însoțit pe cei zece emisari până la reședința înalților demnitari.

5. De îndată ce au ajuns, ei au fost supuși unei percheziții meticuloase, care a constat în principal într-un inventar atent al comorilor aduse pe spatele cămilelor.

6. Când bogățiile au fost recunoscute ca fiind autentice, gărzile au inspectat conținutul buzunarelor emisarilor, pentru a afla dacă aceștia aveau suficient de mulți bani pentru a nu fi vânduți ca sclavi.

7. Percheziția a demonstrat că fiecare dintre ei avea de trei ori suma necesară pentru a se proteja de statutul de sclav. Drept urmare, ei au fost nevoiți să cedeze două treimi din sumă, căci în timpul absenței lor se dăduse o lege care îi obliga pe toți mici burghezi să nu dețină o sumă de bani mai mare decât aceea care îi poate proteja de statutul de sclavi. Dat fiind că acești călători aparțineau clasei sociale a micilor burghezi, ei cădeau sub incidența acestei legi.

8. Abia după această percheziție au fost întrebați ei ce descoperiri au făcut în timpul călătoriei lor.

9. Unul din cei zece, care era un bun orator și destul de versat în politică, a răspuns:

10. „Puternici servitori ai tuturor zeilor și fideli gardieni ai cărților lui Kinkar! Am descoperit în drumul nostru țări ai căror munți erau plini de aur și în care nu locuia nimeni! Dar acesta este detaliul cel mai puțin semnificativ al relatării noastre!

11. Am descoperit fluvii și lacuri în care în loc de apă curgea vin, lapte și miere, și păduri în care fructele cresc gata coapte! – Dar asta nu e tot!

12. Am descoperit un drum care conduce până la stele, iar la baza lui am văzut fecioare a căror frumusețe te făcea să îți pierzi mințile! – Și încă tot nu am terminat!

13. În apropierea drumului care conduce până la stele am văzut niște oameni uluitor de mari. Dacă unul singur dintre aceștia ar veni aici, ar putea strivi cu o singură lovitură de picior întregul nostru oraș, cu cea mai mare ușurință! – Și mai avem încă un lucru foarte important să vi-l povestim!

14. Ascultați: chiar în împrejurimile Hanohului trăiește pe un munte, la numai o zi de mers de aici, un om foarte bătrân. Toți ceilalți locuitori ai zonei ne sunt supuși de multă vreme, dar nu și bătrânul despre care vorbesc și membrii familiei sale. Ei bine, acest om nu ne-a plătit niciodată nici cel mai mic tribut.

15. Atunci când l-am descoperit, l-am obligat să achite tributul pe care ni-l datorează de atât de mult timp.

16. Dar vai, ce nenorocire! Acest om trebuie să fie un zeu! Când a văzut că ne menținem pretențiile, el a ridicat mâna și o mie de trăsnete s-au abătut asupra caravanei noastre, omorând o grămadă de oameni și de animale! În continuare, el a lovit pământul cu piciorul, iar acesta s-a despicat, înghițind restul caravanei, cu tot cu comorile de pe spatele cămilelor, care aveau o valoare incalculabilă!

17. Noi am reușit să scăpăm prin fugă, dar acel om înspăimântător ne-a strigat din spate: ‚Povestiți-le ce ați văzut demonilor de la șes!’

18. Mari și respectabili slujitori ai tuturor zeilor! Așa s-a desfășurat călătoria noastră, de la A la Z. Interpretați-o cum doriți, dar lăsați-ne să ne întoarcem la casele noastre!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 202
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 31.5.2019, 02:48 View PostDownload Post

Capitolul 202
Continuarea discuției dintre preoți și exploratori. În final, aceștia din urmă sunt ridicați la rangul de preoți.
(15 ianuarie 1844)

1. Preoții le-au spus mesagerilor: „Dacă lucrurile stau într-adevăr așa cum ne-ați relatat, atunci ați făcut o descoperire de o importanță capitală, îndeosebi în ceea ce privește munții plini de aur, cu condiția ca aceștia să nu fie foarte departe, iar accesul la bogățiile lor să fie suficient de ușor. Credeți că uriașii controlează acești munți?

2. În ceea ce îl privește pe bătrânul din munți, cel mai bine este să îl lăsăm în plata Domnului, de vreme ce voi nu ați reușit să îl capturați. Nu este recomandabil să ai de-a face cu astfel de vrăjitori, atât timp cât nu dispui tu însuți de o putere care să te protejeze împotriva magiei lor!

3. Pe de altă parte, dacă veți reuși să îl câștigați de partea noastră pe acest magician prin intermediul vicleniei, jurăm să vă facem preoți, la fel ca noi. Cine știe, poate că ne putem folosi de puterea lui magică pentru a ne procura aurul din munți, în măsura în care ar reuși să-i înfrângă pe uriași cu ajutorul forței elementelor, la fel cum i-a eliminat pe tovarășii voștri – asta dacă spusele voastre au fost întru totul adevărate!

4. Căci ne dăm seama că voi sunteți niște vulpoi iscusiți! Nu ar fi exclus ca tovarășii voștri să fi fugit de fapt cu comorile pe care le transportau, fondând cine știe ce regat în te miri ce parte a lumii, independent de al nostru! – Vai vouă dacă vom descoperi că acest scenariu este adevărat!”

5. Dar mesagerii le-au răspuns preoților: „Dacă doriți să vă convingeți de adevărul spuselor noastre, nu aveți decât să trimiteți alți mesageri, demni de toată încrederea, în munți. La fel de bine puteți să mergeți voi înșivă. Dacă veți descoperi că lucrurile nu s-au petrecut exact așa cum le-am relatat noi, ne puteți pedepsi cu vergile metalice incandescente!

6. Dacă veți descoperi însă că am spus adevărul în ceea ce îl privește pe acel bătrân, puteți trage concluzia că și celelalte afirmații ale noastre au fost la fel de adevărate! Noi nu mai avem nimic de adăugat. Nu vă rămâne decât să examinați faptele și să vă formați singuri o opinie!”

7. Convinși de acest răspuns categoric, preoții le-au spus exploratorilor: „Bine, ne-am convins că ați spus adevărul de la început și până la sfârșit. De aceea, vă numim prin atotputerea noastră mesageri oficiali și vă ridicăm la rangul de burghezi medii, rang care vă permite să purtați arme. În schimbul acestei favori, va trebui să vă ocupați de magicianul din munți, atrăgându-l de partea noastră pentru a ne putea folosi de puterea lui!”

8. Mesagerii le-au răspuns astfel preoților: „Vom face tot ce ne va sta în puteri, dar nu putem garanta că vom reuși, căci așa cum acel om ne-a nimicit tovarășii cu trăsnetele lui și făcând pământul să se despice, la fel de bine ar putea proceda și cu noi, dacă va avea cea mai mică bănuială că îl mințim!

9. Ne întrebăm ce se va întâmpla dacă va bate din picior uitându-se către orașul Hanoh și dacă pământul va înghiți întregul oraș într-un abis fără fund? Ce am putea face noi?

10. De aceea, suntem de părere că cel mai bine ar fi să îl lăsăm în pace pe acest personaj periculos, căci nu știm cum ar putea reacționa dacă ne va citi intențiile!

11. Pe de altă parte, dacă insistați, va trebui să ne supunem. Dar, așa cum spuneam, nu putem garanta reușita demersului nostru!”

12. Preoții le-au răspuns: „Foarte bine! Am înțeles mesajul vostru. Ne place cum gândiți! În trei zile vom convoca marele consiliu și vom acționa conform directivelor sale. Veți participa și voi la acest eveniment, unde veți îmbrăca hainele sacerdotale, fiind integrați în clasa noastră!

13. Până atunci, întoarceți-vă la casele voastre. Puneți-vă afacerile în ordine, apoi veniți cu soțiile și cu copiii voștri pentru a asista la adunarea marelui consiliu”.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 203
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 31.5.2019, 02:54 View PostDownload Post

Capitolul 203
Cei zece se sfătuiesc în taină și decid să profite de situație în avantajul lor, prin înșelătorie.
(16 ianuarie 1844)

1. După ce au părăsit colegiul preoților, cei zece și-au exprimat uimirea în fața celor întâmplate și au spus:

2. „S-au cam lămurit lucrurile în ceea ce privește binecuvântatul nostru cler! Singurul cer pe care îl cunoaște este aurul, și pentru a-l câștiga este în stare să se preteze la orice!

3. Cine și-ar fi putut imagina că niște mic-burghezi pot fi admiși în înalta clasă a preoților, care dispun de o putere absolută?

4. Ce noroc incredibil pe noi! Și totul numai pentru că i-am mințit cu nerușinare. Singurul adevăr pe care li l-am spus a fost cel referitor la bătrânul din munți!

5. În ceea ce privește însă mult venerata noastră preoțime, ne-am dat în sfârșit seama încotro bate vântul! O, așteptați puțin, vulpoilor care nu știți să adulmecați decât aurul! Proiectele voastre de a vă folosi de noi pentru a pune mâna pe munții de aur vă vor atrage pedeapsa binecuvenită. Demoni autentici ce sunteți, vă asigurăm că veți fi nevoiți să vă retrageți picioarele încă de la primii pași pe care îi veți face! Dar va fi prea târziu, căci noi vom arunca asupra voastră o mare de flăcări, și vom vedea în ce măsură veți mai reuși să ieșiți din ea!

6. Știm că înainte de a îmbrăca hainele sacerdotale vom fi nevoiți să depunem cele mai rușinoase legăminte de fidelitate în fața acestor demoni care trăiesc în iadul cel mai de jos, plin cu șerpi și cu tot felul de creaturi veninoase, dar acest lucru nu ne va împiedica să ne ducem la bun sfârșit planul. Vom face jurămintele din vârful buzelor, dar le vom blestema în inimile noastre. În acest fel, atunci când ne vor primi în rândul lor, acești preoți își vor asuma o povară de care nici un zeu nu-i va mai putea scăpa!

7. Vom construi cu viclenie un drum care va duce către munții de aur, iar clericii vor trebui să-l urmeze, dar îi vom lovi pe la spate cu uriașii mâniei noastre furibunde! Când ilustrul grup se va apropia de acest loc incandescent, le vom face un semn discret uriașilor, iar aceștia vor strivi cu o forță invincibilă sub tălpile lor această pleavă stricată!

8. După ce vom scăpa poporul de acești monștri, îi vom arăta drumul care duce către stele și îl vom conduce către țara în care se găsesc preafrumoasele fecioare ale cunoașterii pure și în care în loc de apă curg vinul, laptele și mierea entuziasmului față de tot ce este bun și adevărat.

9. Poporul va descoperi astfel fructele gata coapte ale Arborelui Vieții și cunoașterea spirituală pe care o conferă acestea!

10. Vom respecta acest plan, și vai celui care ar îndrăzni să ne trădeze! Căci numai de planul nostru depinde eliberarea poporului și a noastră de la cea mai sigură pierzanie! De aceea, va trebui să fim uniți și să acționăm ca unul, caz în care demersul nostru va avea cu siguranță succes!

11. Dacă am reușit să îi impresionăm până și pe preoți, care ne-au primit în rândul lor numai ascultând cuvintele noastre mincinoase, cu atât mai ușor ne va fi să îi conducem la pieire pe acești mizerabili, astfel încât în urma lor să nu mai rămână decât numele lor înscrise în analele istoriei.

12. Acesta este planul nostru, pe care îl vom aplica punct cu punct, până la ultima consecință! Amin! Ne spunem singuri: ‚Amin’!”

13. După ce au pus la cale acest complot, cei zece s-au întors la casele lor, unde și-au pus afacerile în ordine, după care s-au întors împreună cu soțiile și cu copiii lor la colegiul preoților, pentru a aștepta reunirea marelui consiliu.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 204
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 31.5.2019, 02:57 View PostDownload Post

Capitolul 204
Cei zece exploratori în fața consiliului celor 5000 de preoți. Ei sunt supuși probei focului.
(17 ianuarie 1844)

1. Circa 5000 de preoți de rang înalt s-au adunat în marea sală de consiliu, o sală sub cerul liber dintr-un fel de amfiteatru, și așteptau sosirea mesagerilor cu o nerăbdare depășită doar de aviditatea lor.

2. Când cei zece au intrat în imensa sală, ușor îngrijorați de ceea ce i-ar fi putut aștepta, ei au fost imediat înconjurați de preoți și conduși printr-un pasaj subteran la extremitatea căruia se vedea arzând un mare foc.

3. După ce s-au apropiat suficient de mult de foc, ei au văzut că în mijlocul flăcărilor enorme ale rugului se afla o mulțime de oameni, care scoteau urlete înfiorătoare.

4. În realitate, acest foc nu era decât o iluzie, asemănătoare celor obținute în teatrele moderne prin rotirea unei roți în spatele unei cortine pe care au fost pictate flăcări. În cazul de față iluzia era însă mult mai perfectă, astfel încât oricât de mult te-ai fi apropiat nu vedeai decât un foc foarte intens, chiar dacă acesta nu răspândea nici un pic de căldură.

5. Văzând acest spectacol îngrozitor, cei zece nu s-au simțit cu nimic mai liniștiți. Ar fi dorit să întrebe: „Ce înseamnă toate acestea, și cine sunt cei care urlă acolo?”, dar li se pusese foarte strict în vedere să nu scoată nici un cuvânt, orice ar fi văzut, căci în caz contrar va fi vai de ei!

6. După episodul cu focul, ei au fost duși printr-un alt pasaj, care i-a condus către un imens orificiu, cu o circumferință de 90 de stânjeni (aproximativ 170 de metri) și cu o adâncime de 40 de stânjeni, și care era înconjurat de o balustradă imensă.

7. Preoții au aprins jerbe de paie date prin smoală și le-au aruncat în abisul din fața lor. La lumina flăcărilor, acesta a devenit perfect luminat, iar mesagerii au putut vedea pe fundul lui o mulțime de animale care viermuiau, dar și o sumedenie de cadavre, atât de descompuse încât nu-ți puteai da seama dacă erau de oameni sau de animale. În realitate, era vorba de niște schelete ale unor animale de talie foarte mare, căci ar fi fost imposibil să distingi schelete de oameni de la o înălțime atât de mare.

8. Întregul ritual de inițiere al preoților era bazat exclusiv pe înșelătorie și era menit să trezească frica. Chiar și trupurile care șerpuiau erau artificiale, fiind puse în mișcare într-o manieră mecanică. Dacă ar fi fost cu adevărat vii, ele nu ar fi putut fi văzute de la înălțimea respectivă. De fapt, preoții coborau cât se poate de confortabil pe o scară secretă pe fundul așa-zisului abis și puneau în mișcare mecanismul șerpilor, al dragonilor și al crocodililor.

9. Imensa crevasă era săpată sub o grotă naturală, a cărei mărime contribuia la crearea impresiei de mare adâncime.

10. Dacă ținem seama de aceste apariții înșelătoare și de ignoranța mesagerilor noștri, nu trebuie să ne mirăm că aceștia au fost cuprinși de o teamă teribilă atunci când au fost puși să jure, pe marginea abisului, că se vor supune fără nici cea mai mică rezistență tuturor ordinelor marilor preoți, dacă nu doreau să fie aruncați în focul infernului sau în această prăpastie.

11. Cuprinși de teroare, ei au depus jurămintele cerute din vârful buzelor, dar le-au blestemat cu atât mai abitir în inimile lor, spunându-și: „Așteptați puțin să ajungem afară, și veți gusta voi înșivă din abisul și din infernul pe care vi le-am pregătit noi!”

12. După ce au depus jurământul, cei zece bărbați au fost conduși din nou în marea sală de consiliu, unde au fost îmbrăcați cu haine sacerdotale. Abia atunci a început marea dezbatere.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 205
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 31.5.2019, 03:03 View PostDownload Post

Capitolul 205
Dezbaterea cu preoții plini de viclenie. Subtilitate contra șiretenie.
(18 ianuarie 1844)

1. În centrul sălii se înălța o tribună impresionantă, înaltă de șase stânjeni, la care mesagerii noștri au fost nevoiți să urce, însoțiți de cei zece mari preoți. Ceilalți reprezentanți ai clerului îi înconjurau în cercuri strânse, formate mai întâi din marii preoți, iar apoi din preoții cu ranguri mai mici.

2. Unul din marii preoți care au urcat la tribună a ieșit în față și a spus: „Nu mai are rost să vă reamintesc ce ne-ați povestit. Sunteți acum voi înșivă preoți și este în interesul vostru, la fel ca și în al nostru, să punem mâna pe munții care ascund tot acel aur. În acest scop, dorim să construim un drum sigur care să ducă la ei, oricât de mult ne-ar costa acest lucru.

3. Voi sunteți singurii care cunoașteți amplasamentul acestor munți. De aceea, depinde numai de voi ca această afacere de o importanță capitală pentru trezoreria noastră să fie dusă la bun sfârșit.

4. Dacă veți reuși să îl câștigați de partea noastră pe magicianul din munți, cu ajutorul cuvintelor iscusite și al arginților, ar fi perfect! Dacă nu veți reuși însă, avem la dispoziția noastră două milioane de soldați, cărora li se pot adăuga în caz de urgență încă patru milioane de sclavi, pe care îi putem transforma oricând dorim în soldați. La fel ca și furnicile care îi vin de hac unui leu, vom reuși astfel să îi învingem pe uriașii care păzesc acei munți de aur, cu ajutorul nenumăraților noștri soldați!

5. Acesta este punctul nostru de vedere! Acum împărtășiți-ne punctul vostru de vedere!”

6. Unul din cei zece preoți nou numiți a ieșit la rampă și a spus, vorbind inclusiv în numele tovarășilor săi:

7. „Planul, proiectele și intențiile voastre sunt demne de laudă, dragii noștri noi colegi, iar noi le apreciem la maxim, în calitatea noastră de coparticipanți. Ne îndoim însă sincer că ele vor putea fi realizate cu atâta ușurință cum credeți voi!

8. Pe de altă parte, am stat ieri și ne-am gândit, și am făcut următoarele deducții: să spunem că am reuși să punem mâna pe acești zece mii de munți plini cu aur care se găsesc pe un pământ străin, în apropiere de marea cea mare. Dacă tot acest metal prețios va invada piața în cantități uriașe, oare nu își va pierde el valoarea? Nu va ajunge el să valoreze tot atât de puțin cât excrementele de pe străzile orașului nostru?

9. Ați putea să-mi răspundeți: ‚Vom ști să împiedicăm acest lucru și vom veghea ca nimeni altcineva decât noi să nu cunoască drumul care duce către munții de aur!’

10. Cum veți proceda însă? Spuneți-ne! Oare ne vom duce noi, preoții, pentru a desprinde cu propriile noastre mâini aurul din pereții minelor, folosindu-ne de târnăcoape și de sape, pentru a-l transporta apoi aici în condiții de mare dificultate, drumul durând trei ani?

11. Chiar dacă am face acest lucru, cum ne vom descurca dacă ne vom întâlni din întâmplare cu un uriaș, care nu numai că ne va priva de aurul obținut în condiții atât de dificile, dar s-ar putea chiar să ne strivească între degetele sale ca și cum am fi niște muște?

12. Pe de altă parte, atunci când milioanele de soldați pe care îi vom duce cu noi pentru a ne apăra și pentru a-i pune la lucru vor vedea munții de aur, oare nu se vor repezi ei asupra noastră, omorându-ne, astfel încât să devină ei înșiși proprietarii acelor comori nemăsurate?

13. Oricum am acționa, am cădea din lac în puț! Dacă vom întreprinde această călătorie, vom fi nevoiți să ne golim trezoreria, cu riscul de a nu obține nimic în schimb. Dacă totuși ne vom întoarce cu cantități uriașe de aur, acesta nu va mai valora nimic, așa cum spuneam mai devreme!

14. De aceea, părerea noastră este că ar fi de preferat să renunțăm la această aventură și să ne ocupăm de altceva, care să ne fie mai favorabil. – Desigur, acesta nu este decât un sfat pe care vi-l dăm. Voi puteți face oricum veți dori, iar noi vom rămâne slujitorii voștri și vă vom asculta întotdeauna cu loialitate!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 206
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 31.5.2019, 03:09 View PostDownload Post

Capitolul 206
Rezistența exploratorilor în fața preoților.
(19 ianuarie 1844)

1. Dar marii preoți le-au răspuns astfel mesagerilor: „Urmărind discursul vostru, ne dăm perfect seama că aveți intenții bune în ceea ce privește interesele noastre și că dispuneți de cunoștințe serioase referitoare la lumea în care trăim. Ni se pare însă la fel de evident din cuvintele voastre că încercați să ne convingeți să renunțăm cu orice chip la această afacere, fie din teamă în fața dificultăților pe care le presupune ea, fie din cauza uriașilor pe care i-am putea întâlni în cale.

2. Noi suntem însă de o altă părere. Vedeți voi, dacă uriașii ar fi atât de redutabili pe cât spuneți, cu siguranță nu v-ar fi lăsat să vă întoarceți, căci dacă voi i-ați văzut pe ei, fără doar și poate că și ei v-au văzut la rândul lor. De pildă, nici una din celelalte caravane pe care le-am trimis în misiuni exploratorii nu s-a mai întors, dovadă că li s-a întâmplat ceva rău.

3. Voi însă v-ați întors vii și nevătămați, în pofida îngrozitorilor uriași, și întreaga caravană ar fi astăzi teafără în mijlocul nostru, dacă ați fi avut inspirația să vă purtați ceva mai înțelept cu magicianul din munți!

4. Aceasta este opinia noastră! Acum justificați-o pe a voastră, dacă puteți!”

5. Purtătorul de cuvânt al celor zece a spus: „Puternici colegi și superiori ai sărmanelor noastre persoane! Sperăm să ne iertați anticipat, căci dorim să răspundem la obiecțiile voastre arătându-vă că ne-ați înțeles cât se poate de greșit.

6. Am afirmat noi că ne temem să nu cădem în mâinile uriașilor? Noi doar ne-am mulțumit să afirmăm că aceștia locuiesc chiar în spatele munților de aur! Noi i-am putut zări ascunzându-ne, astfel încât ei nu ne-au remarcat. Ne-am încărcat apoi cămilele cu aurul pe care am putut pune mâna și ne-am luat tălpășița la adăpostul nopții!

7. Așa se face că am reușit să scăpăm fără pierderi. De altfel, a fost probabil primul furt care s-a produs vreodată în acei munți plini cu aur. Cu siguranță, uriașii și-au dat însă între timp seama ce s-a întâmplat, așa că acum trebuie să fie cu mult mai vigilenți pentru ca furtul să nu se repete!

8. La urma urmelor, de unde putem ști noi că acești uriași nu ne-au descoperit deja urmele, apropiindu-se de noi? La fel de bine, s-ar putea să fi ridicat o barieră în jurul munților plini cu aur, pe deasupra căreia nici măcar un vultur nu ar îndrăzni să zboare.

9. Sau poate că au săpat îngusta fâșie de pământ care unește teritoriul nostru de al lor, inundând-o, astfel încât nu ne-am mai putea apropia niciodată de ei…

10. La toate aceste posibilități făceam noi aluzie atunci când vorbeam de lupta periculoasă împotriva acestor uriași.

11. Sper că de data aceasta ne-ați înțeles mai bine! Noi nu spunem că suntem incapabili să găsim din nou acești munți sau să ne apropiem de ei, dar dorim să vă facem să înțelegeți că acest demers ar presupune cheltuieli uriașe, iar câștigul este cât se poate de incert. Peste toate, am avea de înfruntat și un milion de pericole!

12. Merită oare să ne sacrificăm două milioane de soldați, privându-ne astfel de întreaga noastră putere? Noi credem că ar fi o nebunie!

13. Dacă doriți într-adevăr să faceți ceva concret, atunci trimiteți niște sclavi în acea regiune, punându-i să respecte instrucțiunile noastre! Dacă vor pieri, nu vom avea nimic de pierdut; în schimb, dacă vor avea succes, vom avea foarte mult de câștigat! – Reflectați la propunerea noastră!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 207
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 31.5.2019, 03:16 View PostDownload Post

Capitolul 207
Exploratorii sunt suspectați de marii preoți. Răspunsul abil al celor zece.
(20 ianuarie 1844)

1. Dar membrii înaltului cler, care aveau un rang superior celui al marilor preoți, s-au urcat la rândul lor la tribună și s-au adresat astfel colegilor lor:

2. „Ascultați-ne, căci avem să vă spunem lucruri de cea mai mare importanță! Acești zece bărbați pe care v-ați grăbit să îi consacrați în rândul preoțimii de rang inferior ni se par cât se poate de suspecți!

3. Ei complotează împotriva noastră și trebuie să recunoaștem că se descurcă de minune, dar uită că un mare preot știe tot și poate citi chiar și cele mai ascunse gânduri ale oamenilor!

4. Noi am privit în interiorul lor și am constatat imediat că intențiile lor în ceea ce ne privește sunt rele! De aceea, sfatul nostru este să nu aveți încredere în ei, căci avem de-a face cu lupi îmbrăcați în blănuri de oi!

5. Nu este exclus ca ei să fi văzut tot ce au descris în decursul călătoriei lor, dar până una-alta nu avem alte dovezi decât propriile lor spuse, cu care ne pot păcăli așa cum vor! De aceea, sfatul nostru este să vă asigurați că măcar un singur punct din relatarea lor este adevărat, înainte de a le acorda chiar și cea mai mică putere pe mână. În caz contrar, riscăm să pierdem cu toții!

6. Refuzul lor de a-i accepta pe credincioșii noștri soldați și propunerea lor de a trimite în acea țară îndepărtată sclavi, despre care știu foarte bine că ne urăsc din toată inima, datorită relelor tratamente pe care li le-am aplicat, pare să aibă un cu totul alt motiv decât cel pe care au încercat ei să-l justifice. De aceea, păziți-vă! Așa vă sfătuim noi, cei din înaltul cler!”

7. Această obiecție i-a deconcertat puternic pe marii preoți, și încă și mai mult pe cei zece, care s-au simțit prinși la colț.

8. Unul din marii preoți s-a adresat atunci purtătorului de cuvânt al celor zece, spunându-i: „Ați auzit acuzațiile pe care vi le-a adus un preot omniscient. Cum vă puteți justifica?”

9. Purtătorul de cuvânt, un om uns cu toate alifiile, și-a revenit însă rapid și a răspuns: „Puternici tovarăși! Chiar și omnisciența înaltului cler își are limitele ei! Mai mult, dorim să vă spunem că propria noastră omnisciență o depășește pe a lor! Politica nu este totuna cu cunoașterea universală! Numai oamenii inferiori se lasă intimidați de astfel de artificii; în nici un caz un om cinstit!

10. Dacă superiorii voștri ar fi omniscienți, ei nu v-ar fi recomandat prudență, ci ne-ar fi condamnat de la bun început la focul infernului, căci și-ar fi dat seama că suntem niște tigri scăpați în stână. De ce ne-au mai consacrat în acest caz preoți?

11. În plus, dacă ar ști într-adevăr totul, ei v-ar fi povestit ce s-a întâmplat în munți cu acel magician. De vreme ce nu știu însă nimic, vă sfătuiesc să verificați prin alte mijloace veridicitatea afirmațiilor noastre.

12. Problema pe care ar trebui să v-o puneți voi, ceilalți mari preoți, este următoarea: dacă sunteți absolut siguri că ei sunt omniscienți, de ce nu-i întrebați ce s-a întâmplat în munți? De ce nu-i credeți direct pe cuvânt și nu ne aruncați chiar acum în focul infernului sau în abisul fără fund?

13. Pentru a-i pune la punct pe acești așa-ziși posesori ai cunoașterii universale, noi dorim să vă declarăm cu fermitate că nu vom mai face nici un pas mai departe înainte de a vă convinge cel puțin de adevărul spuselor noastre în ceea ce îl privește pe magicianul din munți!

14. Nici chiar după această confirmare, nu vom fi dispuși să vă arătăm drumul care duce către munții de aur decât dacă o bună parte dintre voi ne veți însoți și dacă puternicele armate pe care le vom lua cu noi vor fi alcătuite pe jumătate din soldați și pe jumătate din sclavi! Dacă acest lucru vi se pare în continuare suspect, atunci nu vom merge nicăieri și vom rămâne aici!”

15. Prin șiretenia sa, acest om a reușit astfel să îi pună la locul lor pe reprezentanții înaltului cler. Marii preoți au avansat imediat către el și i-au spus că au o încredere deplină în spusele sale și că își dau seama că are dreptate. Mai mult, le-au spus superiorilor lor să nu se mai amestece în lucrurile care nu îi priveau, căci sarcina lor era de a se ocupa exclusiv de ceremoniile consacrate venerării regelui.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 208
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 31.5.2019, 03:19 View PostDownload Post

Capitolul 208
Marii preoți dau curs sfaturilor celor zece.
(22 ianuarie 1844)

1. În continuare, marii preoți au reflectat la posibilitatea de a trimite în condiții de siguranță un mesager la magicianul din munți pentru a-l întreba dacă afirmațiile celor zece erau adevărate sau nu. Dar nu au găsit pe nimeni care să fie dispus să își asume riscurile acestei misiuni periculoase.

2. Pe de o parte, nimeni nu avea curajul să facă acest lucru, iar pe de altă parte, cei cărora le era propusă această misiune răspundeau: „La ce ar folosi această expediție? Puteți trimite o mie sau chiar un milion de indivizi; dacă aceștia vor fi loviți de trăsnete și înghițiți de abis, ce se va alege de ei?”

3. Marii preoți și-au dat seama că aceste argumente sunt întemeiate, așa că s-au adresat din nou celor zece, întrebându-i ce era de făcut.

4. Aceștia le-au răspuns prin purtătorul lor de cuvânt: „Cum ne puteți întreba așa ceva, atât timp cât continuați să ne priviți cu suspiciune? De vreme ce ne considerați niște vulpoi vicleni, este evident că v-am putea da un sfat care să dea apă la moară afirmațiilor noastre. Doar știți că ați fost avertizați că suntem niște lupi în blănuri de oi!

5. Înalții demnitari au pretenția că știu totul! De ce nu-i întrebați pe ei ce este de făcut? Cu siguranță, vor ști să vă dea răspunsul cel bun!”

6. Dar marii preoți le-au răspuns: „Haideți, nu mai fiți atât de încăpățânați! Ați demonstrat perfect că omnisciența maeștrilor de ceremonie ai regelui își are limitele ei, și chiar așa stau lucrurile!

7. Titlul pe care îl poartă nu înseamnă nimic. Noi suntem adevărații stăpâni. Ei nu sunt decât niște figuranți, la fel ca și regele, care poartă titlul de ‚Înțelepciunea divină cea mai înaltă’, dar este mai prost ca noaptea!

8. De aceea, nu vă mai gândiți la ei, ci doar la ascultarea pe care ne-o datorați. Toate celelalte titluri sunt pur onorifice, fiind menite să satisfacă setea de ceremonie a populației îndobitocite. Dați-ne așadar sfatul pe care vi-l cerem și nu vă mai faceți alte griji!”

9. Dar cei zece le-au spus: „Puternici slujitori ai zeilor! De vreme ce ne cereți sfatul și nu vă temeți că am putea abuza de voi, spuneți-ne: de ce nu aveți încredere în prima propunere pe care v-am făcut-o, care era cât se poate de bine intenționată și avea la bază cunoașterea profundă a realității?”

10. Marii preoți le-au replicat stânjeniți: „Am face acest lucru, dar voi înșivă ați spus că nu trebuie să avem o încredere deplină în voi, atunci când v-ați înfuriat împotriva preoților de rang înalt. În realitate, noi dorim să dăm curs sfaturilor voastre, nu celor ale acelor figuranți!”

11. Cei zece: „Bine, de vreme ce sunteți dispuși să aveți încredere în noi, acceptați prima noastră propunere, pe care figuranții voștri (după cum îi numiți voi înșivă) v-au determinat să o respingeți, afirmând – cu omnisciența lor închipuit㠖 că noi nu suntem decât niște lupi îmbrăcați în blănuri de oi!

12. Cei care doresc să meargă la magician să o facă! Cât despre noi, nu vom mai face a doua oară această călătorie! Căci cel care a simțit o dată focul arzându-i pielea nu va mai atinge a doua oară metalul incandescent!

13. Dacă doriți să aveți încredere în noi, faceți-o până la capăt. În caz contrar, este limpede că nu avem de ce să stăm la masa voastră”.

14. Aceste cuvinte au obținut aprobarea necondiționată a preoților, care au fost de acord să trimită sclavi înarmați sub conducerea celor zece.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 209
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 31.5.2019, 03:26 View PostDownload Post

Capitolul 209
Dificultățile preoților de a răscumpăra sclavii. Reușita planului viclenilor mesageri.
(23 ianuarie 1844)

1. În continuare, marii preoți s-au declarat în întregime de acord să îi elibereze și să îi înarmeze pe sclavi, pentru a putea ajunge cu ajutorul lor la munții de aur. În calea intențiilor lor a apărut însă un obstacol fatal: această castă de nefericiți numiți vite de povară se afla în întregime în proprietatea marilor burghezi și le aparțineau de drept. Clerul nu îi putea obține înapoi decât prin răscumpărare. Ar fi fost mult prea riscant să îi ia cu forța, folosindu-se de un nou decret, căci marii bogătași erau foarte puternici și nu îi considerau pe preoți cu mult deasupra lor ca rang social. În realitate, ei nu făceau decât să îi tolereze pe preoți, susținându-i dintr-un calcul pur politic.

2. Grație spionilor lor, preoții știau perfect acest lucru, așa că se găseau într-o situație cât se poate de nefericită, neștiind cum să procedeze pentru a ieși din impas. Nici să le reveleze celor zece anvergura politicilor lor secrete nu li se părea oportun, ca să nu mai vorbim de numirea lor directă în funcția de mari preoți, astfel încât să le poată împărtăși toate secretele lor.

3. De aceea, ei au trecut în revistă de nenumărate ori soluțiile pe care le aveau, dar fără să avanseze nici măcar cu un singur pas.

4. „Forța nu este indicată, își spuneau ei, căci cunoaștem foarte bine situația în care ne aflăm. Cât despre răscumpărare, numai gândul ni se pare inimaginabil, căci este vorba de patru milioane de sclavi! Dacă am avea în vedere un preț de două livre de aur per cap, asta ar face opt milioane de livre!! Ca să nu mai punem la socoteală și cumpărarea armelor!

5. Să le mai cerem o dată părerea celor zece? În acest fel, nu ne-am dovedi decât propria neputință, dezvăluindu-le cele mai ascunse secrete ale noastre! Să îi numim mari preoți? Din păcate, sunt mult prea cinstiți, și, ceea ce este mai prost, supărător de inteligenți! Cine știe la ce s-ar putea preta dacă i-am iniția în intrigile noastre politice…

6. Într-adevăr, situația pare fără ieșire! Nu putem nici să ne luăm cuvântul înapoi, așa că sclavii trebuie eliberați și înarmați! Dar cum? Aceasta este întrebarea, și nici măcar Satan nu are vreun răspuns la ea!”

7. Unul din cei zece avea auzul foarte fin, așa că a ascultat ce șușoteau între ei marii preoți. El nu a întârziat să le transmită colegilor săi cele aflate, spunându-le în șoaptă:

8. „Ascultați-mă! Marii preoți sunt deja la cheremul nostru! Situația ia exact întorsătura pe care o doream noi! Dacă ne vom păstra fermitatea, victoria ne va fi asigurată!

9. Bătrânul din munți ne-a spus să relatăm mesajul său demonilor de la șes. Am făcut-o și iată ce s-a întâmplat: confuzia este deplină în rândul preoților! Știam eu care este situația sclavilor; tocmai de aceea am cerut trimiterea lor. Fără răscumpărare, nici vorbă nu poate fi să pună mâna pe sclavi! În plus, le este imposibil să își ia cuvântul înapoi.

10. Acest lucru le va goli trezoreriile și le va slăbi mult influența, căci nu vor putea întreține o armată alcătuită din patru milioane de oameni! Peste toate, noi vom obține întreaga putere pe care ne-o vor conferi acești oameni plini de amărăciune, așa că vom putea stinge pentru totdeauna, cu ajutorul lor, setea de aur a acestor fiare rapace!

11. Cu siguranță, ne vor mai cere o dată părerea, și pot fi siguri dinainte că sfatul pe care li-l vom da va fi cel mai bun posibil!

12. O, mai așteptați puțin, monștri lacomi ce sunteți, și veți ajunge să ne cunoașteți așa cum nici un diavol nu v-a învățat!

13. Dar să păstrăm tăcerea, căci văd că se apropie de noi!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Crestinism
   -> Biblioteca - Creștinism, Jakob Lorber - "Scribul lui Dumnezeu"
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 21 of 37  [ 368 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2, 3 ... 20, 21, 22 ... 35, 36, 37  Next
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !