Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 14.10.2019, 05:14
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 3) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2, 3 ... 33, 34, 35, 36, 37  Next
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 330
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.6.2019, 17:26 View PostDownload Post

Capitolul 330
Mahal își sfătuiește copiii să se bazeze numai pe Dumnezeu. Corupția locuitorilor de la șes. Mahal și familia sa părăsesc platoul muntos.
(27 iulie 1844)

1. Atunci, copiii lui Mahal l-au întrebat pe tatăl lor ce trebuie să facă în cazul în care hanoheenii le vor aplica muntenilor o asemenea lovitură.

2. Bătrânul Mahal le-a răspuns: „Copiii mei! Puneți-vă întreaga credință numai în mâinile lui Dumnezeu și nu vă faceți griji! Căci atât timp cât Domnul se află alături de noi, vom fi în siguranță pretutindeni pe acest pământ!

3. Invers, dacă vom pierde grația, iubirea și compasiunea lui Dumnezeu din vina noastră, tot ce ne va înconjura – oameni și obiecte deopotriv㠖 ne va fi ostil! Nu ne vom mai putea baza nici măcar pe propria noastră umbră, care ne-ar putea trăda tuturor dușmanilor noștri!

4. De aceea, avem datoria să ne bazăm întru totul pe Dumnezeu, dacă dorim să pășim în siguranță pe pământul Lui!

5. De altfel, vă mai spun un lucru, dragii mei copii, pe care mi-l revelează spiritul meu chiar în acest moment: situația prezentă la ora actuală pe pământ nu mai poate dura mai mult de zece ani.

6. Oamenii și popoarele se ridică unii împotriva altora, căci fiecare dorește să domnească singur și nu îi mai respectă nici pe regi, nici legile lor!

7. Rezultă că în întregul regat al Hanohului există la ora actuală un întreg furnicar de seniori. Regele tremură în fața burghezilor din orașul său. Toți vasalii și guvernatorii marilor orașe din vecinătate se revoltă și nu mai fac decât ce vor. Ei le cer supușilor lor impozite exorbitante, fără ca regele sau generalul lui să știe ceva.

8. Vasalii străini sunt la fel de independenți și se luptă tot timpul unii împotriva celorlalți. Nu trece nici măcar o singură zi fără vărsare de sânge.

9. Din când în când, popoarele se răscoală împotriva stăpânitorilor lor, dedându-se la furturi, tâlhării și omoruri. De fiecare dată, liderul unei astfel de benzi dorește nici mai mult nici mai puțin să devină un dictator. Dacă reușește, el se comportă chiar mai rău decât tiranii care l-au precedat.

10. De foarte mulți ani, copiii din munți care au emigrat la câmpie i-au tratat foarte rău pe copiii de la șes. Aceștia nu mai sunt considerați ființe umane, ci animale înzestrate cu rațiune. Cât despre Spiritul lui Dumnezeu, nimeni nu mai dorește să se lase ghidat, călăuzit și corectat de acesta!

11. Invenția diabolică a explozivilor a făcut ca nici un munte să nu mai fie la adăpost de furia distructivă a oamenilor.

12. Spuneți-mi: cum ar putea privi liniștit Dumnezeu felul în care acționează creaturile Sale, crimele, minciunile, distrugerile, ipocrizia, înșelătoriile, furturile, tâlhăriile și prostituarea lor?”

13. Auzind aceste cuvinte, copiii lui Mahal s-au înspăimântat.

14. Dar tatăl lor a adăugat: „Haideți să părăsim această țară la noapte și să ne întoarcem la Noe. Căci de acum înainte nici un alt loc nu va mai fi sigur pentru noi!”

15. După care Mahal și-a strâns toate lucrurile și s-a întors la Noe însoțit de copiii săi.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 331
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.6.2019, 17:34 View PostDownload Post

Capitolul 331
Mahal în fața lui Noe. Relatarea sa referitoare la starea de lucruri în rândul popoarelor de la șes. Tristețea celor doi frați.
(29 iulie 1844)

1. După zece zile de mers, Mahal și copiii săi au ajuns pe înălțimile încă sacre, unde l-au întâlnit pe Noe, care le-a ieșit în întâmpinare o bună bucată de drum.

2. Cei doi frați s-au îmbrățișat strâns și s-au bucurat enorm de această revedere.

3. Noe a dorit imediat să știe care era situația în ținuturile de la șes, respectiv dacă populația de aici era dispusă să își întoarcă fața către Domnul sau dacă se orienta din ce în ce mai mult către lumea exterioară.

4. Mahal i-a răspuns: „O, frate, principala cauză a întoarcerii mele este tocmai absența absolută a oricărei pietăți în rândul acelui popor, pe care am avut ocazia să o cunosc bine în timpul lungilor mele călătorii!

5. Am sperat întotdeauna că, prin grația lui Dumnezeu, voi reuși să îi aduc înapoi la El pe locuitorii de la șes, prin intermediul regilor și prinților lor; totuși, acum zece zile, Domnul mi-a arătat clar ce se întâmplă cu umanitatea de pe acest pământ, așa că mi-am dat seama că nu mai este nimic de făcut, nici cu ajutorul miracolelor, nici prin alte mijloace.

6. Căci oamenii s-au întors în întregime către lumea exterioară, iar spiritul lor interior a murit! Iar atunci când spiritul nu mai poate acționa în ființa umană, cum ar putea aceasta să mai descopere ceea ce este spiritual și divin?

7. Poate că dacă ar fi fost vorba doar de convertirea unui număr mic de oameni, acest lucru ar mai fi fost încă posibil; dar ce poate face un singur om în fața tuturor acestor milioane de inimi împietrite?

8. Oamenii ascultă timp de câteva clipe ceea ce le spui, după care îți întorc spatele cu indiferență. Dacă ai noroc, ți se râde în nas sau ești considerat nebun. Dacă nu ai noroc, ești hăituit, închis și ucis! Adevăr îți spun: viața unui om de la șes nu are mai multă valoare decât cea a unui țânțar!

9. O, frate, când îmi aduc aminte prin ce am trecut în ținuturile de la șes, încă mă mai trec frisoane! Cred că mai bine este în infern, și nu putem spune că nu știam de multă vreme acest lucru!”

10. Când Mahal a tăcut, Noe a scos un suspin adânc și a spus: „Văd că lucrurile se petrec exact așa cum mi le-a arătat Domnul în spirit! O, lume, lume, de ce nu dorești să te lași corectată de blândul Spirit al lui Dumnezeu, preferând judecata și pierzania eternă?”

11. După care cei doi frați s-au îndreptat în tăcere către coliba în care locuia altădată Adam și au deplâns împreună soarta acestui pământ care fusese atât de magnific atunci când a fost creat.

12. Atunci, Mahal a observat marea arcă a lui Noe, care era aproape terminată, și s-a minunat că aceasta a putut fi construită într-un timp atât de scurt.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 332
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.6.2019, 17:38 View PostDownload Post

Capitolul 332
Mahal se informează în legătură cu arca. Noe îi povestește istoria acesteia. Decadența oamenilor și imensa răbdare a Domnului.
(30 iulie 1844)

1. După ce a examinat cu atenție arca, nu numai din exterior, ci și în interiorul ei, Mahal i-a spus lui Noe: „Frate, povestește-mi cum te-a învățat Domnul să faci această construcție extraordinară! Desigur, am fost pus la curent cu ceea ce faci, dar nu cunosc detaliile, așa că lucrurile nu-mi sunt întru totul clare. De aceea, dă-mi câteva explicații, ca să știu ce am de făcut atunci când va veni momentul!”

2. Noe i-a răspuns lui Mahal: „Frate, îți mai amintești de perioada în care oamenii au început să se înmulțească în număr mare, încă din epoca lui Lameh, dând naștere unor fiice de o mare frumusețe. Știi de asemenea că majoritatea copiilor lui Dumnezeu de pe înălțimile sacre au fost atrași de aceste femei, preferând să se instaleze la șes, unde au procreat împreună cu ele copii.

3. Când munții sacri, pe care Dumnezeu i-a binecuvântat într-o asemenea măsură pentru copiii Săi, au rămas aproape complet depopulați, întrucât chiar și cei căsătoriți au preferat să își abandoneze femeile și să coboare la șes, în timp ce soțiile lor au coborât la rândul lor și s-au măritat cu copiii pământului, ei bine, la scurt timp după toate aceste evenimente, Domnul mi-a spus:

4. ‚Noe, ascultă-Mă! Oamenii nu mai doresc să se lase corectați de Spiritul Meu, căci s-au identificat în întregime cu trupul lor! Totuși, le voi mai acorda un răgaz de 120 de ani!’

5. Când Domnul mi-a vorbit în acest fel, tu erai prezent lângă mine. Știi așadar foarte bine ce am făcut împreună, conform voinței lui Dumnezeu, timp de o sută de ani, încercând să îi convertim pe copiii lui Dumnezeu deveniți simpli oameni tereștri, și știi de asemenea că eforturile noastre nu au condus nicăieri!

6. Căci copiii lui Dumnezeu au conceput cu fiicele de la șes oameni puternici și celebri, care s-au specializat în tot felul de lucruri rele în fața lui Dumnezeu, dovedindu-se tirani îngrozitori cu bieții copii ai pământului. În plus, s-au războit tot timpul între ei, împinși exclusiv de setea lor de dominație. S-au scurs astfel mai bine de o sută de ani, fără ca această situație să se îmbunătățească cu ceva!

7. Văzând că oamenii nu numai că refuză să se convertească, în pofida semnelor zilnice pe care li le trimitea El în toate domeniile vieții, ba chiar devin din ce în ce mai răi, Domnul s-a căit profund că a populat acest pământ cu oameni și s-a simțit întristat în inima Lui!

8. Ei bine, acum 14 ani, Domnul mi-a vorbit din nou și mi-a spus: ‚Noe, ascultă-Mă! Voința Mea este să fac să dispară de pe acest pământ toate creaturile pe care le-am plasat pe el, de la ființa umană și până la cei mai mici viermi și la păsările de pe cer; căci Mă căiesc sincer că le-am creat’.

9. Mi-a spus totuși că eu, Noe, îmi voi găsi grația în fața Lui, întrucât nu mă număram printre oamenii înrăiți. Dumnezeu a privit chiar în acel moment către pământ, dar nu a văzut decât ființe corupte și sacrilegii.

10. Cu toate acestea, El le-a trimis oamenilor pervertiți mesageri care să-i avertizeze, în speranța că ar mai putea salva pe cineva. Din păcate, acei mesageri le-au vorbit unor surzi și au fost considerați simpli oameni obișnuiți, nu mesageri ai lui Dumnezeu. Oamenii i-au lăsat să plece și nimeni nu le-a acordat vreo atenție.

11. După un scurt răgaz, Dumnezeu a privit din nou către pământ și mi-a spus: ‚Ascultă, Noe! Toate eforturile Mele și iubirea Mea sunt în zadar! De aceea, am hotărât să pun capăt oricărei vieți trupești; căci întregul pământ s-a umplut de sacrilegiile comise de oameni! De aceea, îi voi distruge pe toți, în același timp cu pământul pe care locuiesc!’

12. După cum știi, Domnul mi-a cerut apoi să dobor toți acești copaci și să pregătesc lemnul pentru construcția unei arce, respectiv a celei pe care o vezi în față, care este aproape gata, cu o singură excepție minoră. Dacă dorești să cunoști mai exact planul acesteia, ți-l pot relata citând exact cuvintele Domnului”.

13. Mahal l-a rugat pe Noe să o facă, așa că acesta i-a spus: „Bine! Vino mai întâi în casa mea și haide să luăm ceva în gură, ca să prindem ceva puteri. În final, îți voi revela planul construirii arcei!”

14. Mahal l-a urmat pe Noe.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 333
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.6.2019, 17:41 View PostDownload Post

Capitolul 333
Noe îi expune lui Mahal planul construirii arcei. Mahal se întristează auzind că planul lui Dumnezeu nu îl includea și pe el.
(1 august 1844)

1. După ce Noe, împreună cu soția și copiii săi, au împărțit o masă cu Mahal și cu familia acestuia, patriarhul i-a spus fratelui său:

2. „Ei bine, frate Mahal, de vreme ce dorești să mă asculți, îți voi repeta exact instrucțiunile pe care mi le-a dat Dumnezeu pentru construirea acestei bărci uriașe!”

3. Mahal i-a răspuns: „Da, iubitul meu frate, este pentru a doua oară când te rog să faci acest lucru, ca să știu și eu ce am de făcut!”

4. Atunci, Noe i-a spus lui Mahal: „În acest caz, ascultă-mă! Dar te rog să nu te superi, căci ar fi o greșeală să te lași consumat de mânie!”

5. Mahal l-a asigurat pe Noe că nu se va supăra deloc, chiar dacă Domnul l-ar fi biciuit pe spatele gol cu un mănunchi de spini în flăcări.

6. Atunci, Noe i-a spus: „Ei bine, ascultă-mă cu atenție, căci așa mi-a vorbit Domnul nostru Savaot, după ce am doborât aproape întreaga pădure de brazi:

7. ‚Noe! Construiește din acest lemn un fel de colibă mare, și amenajează în interiorul ei numeroase încăperi, izolând pereții interiori și exteriori cu smoală. Iată care trebuie să fie măsurile colibei: 240 de metri în lungime, 60 în lățime și 36 în înălțime (*1).

8. Nu trebuie să faci decât o singură fereastră în partea de sus a acoperișului; aceasta va avea o lungime egală cu lățimea, de 1,20 m, și va fi închisă cu o ușiță din scânduri, care va trebui să se închidă ermetic.

9. Construiește poarta de la intrare chiar în mijlocul edificiului. Împarte întreaga construcție în trei etaje susținute de podele. Cel de-al treilea va fi rezervat oamenilor și nevoilor lor naturale’.

10. Am încercat atunci să sondez voința lui Dumnezeu, pentru a afla la ce poate servi această locuință pe care mi-a poruncit să o construiesc.

11. Atunci, Dumnezeu mi-a vorbit din nou: ‚Noe, ascultă-Mă! Voi inunda acest pământ sub un potop de ape care va ucide orice trup rămas viu sub cer! Și tot ce există pe pământ trebuie să piară!

12. Doresc să fac însă o alianță cu tine! Tu vei intra în această arcă împreună cu soția ta, cu fiii tăi și cu soțiile lor.

13. De asemenea, va trebui să introduci în arcă tot felul de animale, câte o pereche din fiecare specie, respectiv câte un mascul și o femelă!

14. Ia așadar câte o pereche din fiecare specie de păsări, de animale și de insecte în arca ta, astfel încât acestea să poată procrea în continuare.

15. Ia de asemenea tot felul de alimente, pe care va trebui să le aduni din timp în cantități suficiente, pentru a vă hrăni pe voi și toate aceste animale’.

16. Atunci, am căzut cu fața la pământ în fața Domnului, am plâns și L-am implorat, după care i-am spus: ‚Doamne, cum aș putea să fac singur toate acestea, eu, o creatură atât de slabă? Unde voi găsi toate aceste animale pentru a le captura și hrana de care au nevoie ele? De unde voi lua carne pentru animalele carnivore și iarbă pentru cele ierbivore, ca să nu mai vorbim de cele mărunte, care nici măcar nu știu cu ce se hrănesc? – Și când, Doamne, voi termina această construcție?’

17. Atunci, Domnul mi-a răspuns: ‚Noe, nu-ți face probleme! Începe pur și simplu lucrarea și te voi ajuta Eu Însumi, astfel încât această sarcină să nu ți se pară prea grea!’

18. Ei bine, frate, mi-am început lucrul, iar lucrurile s-au aranjat de la sine, într-o manieră cât se poate de miraculoasă, astfel încât, în pofida numărului redus de ajutoare de care am beneficiat, munca s-a dovedit mai degrabă ușoară. Enorma arcă a crescut repede, iar acum este practic terminată, cu excepția micii porți pe care trebuie să o instalez la fereastra de pe acoperiș!

19. Acesta a fost planul construcției care mi-a fost comunicat, iar acum întreaga operă este încheiată!”

20. Auzind această relatare, Mahal a fost cuprins de o tristețe profundă, căci Noe nu a menționat nimic despre el și despre familia lui…
________________________________________________________________________________________________________________________________________
Note:
1 Tr. Dimensiunile în textul original sunt date în unități vechi de măsură, pe care le-am convertit în metri pentru a ușura lectura cititorului.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 334
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.6.2019, 17:47 View PostDownload Post

Capitolul 334
Noe își pune fratele în gardă. Orbirea lui Mahal și cearta lui cu Domnul.
(2 august 1844)

1. Noe a remarcat imediat marea tristețe care i-a cuprins pe Mahal și pe copiii acestuia; căci toți erau foarte tulburați să afle că numai Noe și familia sa își găsiseră grația în fața lui Dumnezeu.

2. Atunci, Noe i-a spus lui Mahal: „Frate, de ce ești atât de trist? Nu mi-ai dat tu cuvântul, spunându-mi că nu te vei mânia nici măcar dacă Domnul te-ar biciui pe spatele gol cu un mănunchi de spini în flăcări?

3. O, frate, așa te ții tu de cuvântul pe care mi l-ai dat? Nu știi tu cât de bun este Domnul, cât de infinită este răbdarea Lui și cât de nelimitată este compasiunea Lui?

4. Spune-mi: când nu l-a iertat Domnul pe cel care s-a căit sincer în fața lui, cu inima plină de iubire și de smerenie, așa cum procedează un copilaș în fața tatălui său? Fă și tu la fel, și cu siguranță nu vei avea motive să rămâi atât de trist”.

5. Atunci, Mahal și-a mai revenit și i-a spus lui Noe: „Frate, spune-mi un singur păcat pe care l-am comis eu în fața Domnului Dumnezeu, și voi plânge tot restul vieții care mi-a mai rămas rugându-L să mă ierte!

6. Nu sunt eu la fel de pur ca și tine? Atunci de ce dorește Domnul să mă judece? Ce rău am făcut eu în fața ochilor Lui, pentru a-mi interzice să intru în această arcă?

7. O, frate, oare a fost o greșeală faptul că am dorit să-mi găsesc copiii rătăciți în ținuturile de la șes, deși Domnul Însuși l-a trimis acolo pe Waltar, pe care l-a lăsat apoi să cadă în păcat și să fie ucis? Când am păcătuit eu, pentru ca Domnul să mă pedepsească în acest fel?

8. Tocmai mi-ai spus că Domnul s-a căit că i-a creat pe oameni! În acest caz, cum trebuie să-i privim noi? Ei bine, îți răspund eu: trebuie să îi considerăm un păcat al lui Dumnezeu! – Iar eu credeam că Dumnezeu nu poate greși!

9. De vreme ce El a acționat în acest fel, păcătuind rușinos față de mine și dând dovadă de lipsă de loialitate, îmi dau seama că și Dumnezeu poate păcătui, la fel ca noi! Căci nu poate fi vorba de căință fără păcat; și oricine zice: ‚Mă căiesc’, înseamnă că a păcătuit!

10. De aceea, eu nu cred că Dumnezeu mă poate acuza pe mine de vreun păcat; în schimb, eu îi pot demonstra cu ușurință că a greșit față de mine, care am fost întotdeauna drept!”

11. Auzind aceste cuvinte, Noe s-a cutremurat.

12. Cuprins de mânie, Mahal s-a ridicat și a plecat către culmea muntelui, însoțit de copiii săi.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 335
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.6.2019, 18:11 View PostDownload Post

Capitolul 335
Mahal și copiii lui pe culmea muntelui. Kisarell își chestionează părintele. Mahal îi face reproșuri lui Dumnezeu.
(3 august 1844)

1. Când Mahal a ajuns pe culme, însoțit de cei patru copii ai lui, încă plin de mânie împotriva lui Dumnezeu, Kisarell i-a spus:

2. „Tată, spune-ne nouă, copiilor tăi, dacă ceea ce i-ai spus lui Noe era într-adevăr ceva serios!

3. Eu unul nu pot să înțeleg cum îl poți acuza pe Dumnezeu că ar fi comis un păcat față de tine! Cum este posibil ca Dumnezeu să fie un păcătos? Cum ar putea păcătui El, și față de cine? Față de noi, creaturile Sale, sau față de El Însuși? Și cum poate fi imaginat un astfel de lucru, în condițiile în care Dumnezeu este însăși legea fundamentală a întregii creații, precum și originea ei?

4. O, tată, gândește-te: Dumnezeu este atotputernic în eternitate, în timp ce noi nu suntem prin comparație cu El decât niște viermi neputincioși care ne târâm prin praf! Nu crezi că ne-ar putea distruge pe loc dacă ne vom împotrivi ordinii Lui?”

5. Mahal i-a răspuns astfel fiului său: „Tu vorbești așa cum înțelegi tu lucrurile! Nu știi ce intenție are Dumnezeu?

6. Iată, în decurs de cinci sau șase ani, El va acoperi întregul pământ cu apă, făcând să coboare asupra lui un potop din cer! Toate ființele vii își vor găsi moartea în acest potop. Singurii care vor supraviețui vor fi Noe și ai lui, precum și animalele pe care le vor lua cu ei în arcă!

7. Spune-mi, nu ar fi de preferat ca Dumnezeu să trezească în rândul popoarelor înțelepți înzestrați cu o forță miraculoasă care să le predice și care să conducă rasa umană înapoi la El, în loc să ucidă milioane de ființe dintr-o singură lovitură?

8. Cui îi poate fi imputată greșeala faptului că oamenii au uitat de Dumnezeu dacă nu Lui Însuși?

9. El preferă să se manifeste în fața unui număr restrâns de oameni doar la o mie de ani, dar de ceilalți nu se ocupă deloc. În schimb, dacă aceștia nu sunt pe gustul Lui, El îi judecă pe toți ca și cum ar fi unul, pe inițiați și pe neinițiați deopotrivă, pe cei care sunt instruiți ca și pe cei care nu sunt!

10. Rezultă că peste numai șase ani, cei orbi se vor îneca la fel ca și cei clarvăzători! Și de ce? Pentru că nu cunosc nimic despre Dumnezeu, dat fiind că nu au avut vreodată șansa să asculte un mesaj referitor la Acesta! Noi înșine ne vom îneca, deși îl cunoaștem dintotdeauna pe Dumnezeu, și totul numai pentru că așa dorește Acesta!

11. Dacă am fi pietre, nu ar avea decât să facă ce dorește cu noi, dar El Însuși ne-a creat ca ființe libere! Iar acum dorește să ne distrugă, deși ne bucurăm de libertatea pe care ne-a acordat-o chiar El! Iată, acesta este păcatul pe care îl comite Dumnezeu împotriva noastră! Sau poate că suntem noi înșine o greșeală, deci un păcat comis de înțelepciunea și de puterea Lui! – Înțelegi acum în ce constă păcatul lui Dumnezeu împotriva noastră?”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 336
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.6.2019, 18:11 View PostDownload Post

Capitolul 336
Noe îi deschide ochii fratelui său. Suficiența auto-justificatoare reprezintă primul pas către orgoliu.
(5 august 1844)

1. La scurt timp, Noe a ajuns și el pe culmea muntelui și i-a găsit aici pe fratele său și pe nepoții săi într-o stare de confuzie totală. El s-a îndreptat direct către Mahal, căruia i-a spus:

2. „Frate, ascultă-mă! Tu L-ai acuzat pe Dumnezeu că a comis un păcat împotriva ta deoarece te consideri omul cel mai drept de pe acest pământ! Conștiința ta îți spune că nu ai păcătuit niciodată împotriva lui Dumnezeu, dat fiind că i-ai respectat întotdeauna poruncile, și asta în modul cel mai conștiincios cu putință!

3. Vezi tu, tocmai din această mare puritate a conștiinței tale s-a născut o anumită senzație de triumf, o mulțumire de sine care te-a făcut să te întrebi adeseori: ‚Poate oare Dumnezeu să trăiască mai pur și mai just în ordinea Lui stabilită de la începutul eternității decât o fac eu însumi în intervalul de timp care mi-a fost acordat?’

4. Aceeași conștiință triumfătoare și pură ți-a răspuns întotdeauna: ‚Nu, nici chiar în starea Sa divină, Dumnezeu nu poate să fie mai pur decât sunt eu în relațiile mele cu ceilalți oameni sau în cea cu El Însuși’.

5. Ei bine, dragul meu frate, acest triumf auto-justificator îi este la fel de dezagreabil lui Dumnezeu ca și orice acțiune care se opune legii Sale. Căci acesta este orgoliul în forma lui cea mai pură, care trebuie să dispară din ființa umană pentru ca Dumnezeu să se uite la ea!

6. Pe de altă parte, nu doar acest orgoliu născut din nevoia ta de justiție L-a făcut pe Domnul să te respingă, cât mai ales înțelepciunea pe care ai derivat-o din el și care spune:

7. ‚De vreme ce eu sunt la fel de pur și de drept ca și Dumnezeu Însuși, dar nu îmi este permis să fiu la fel de sfânt ca și El, căci sfințenia Lui este inviolabilă, doresc să acționez mai perfect decât El în limitele puterii care îmi este acordată în calitatea mea de ființă umană!

8. După ce i-am observat toate operele, mi-am dat seama că Dumnezeu acționează întotdeauna la început într-o manieră imperfectă; abia după mai multe eșecuri reușește El să ajungă la o perfecțiune oarecare.

9. Căci pe întregul pământ nu există nimic care să fie perfect și încheiat! Nu există nici un singur lucru absolut impecabil. Nici chiar soarele nu este perfect pur. Cât despre aspectul lunii, acesta este neregulat, iar lumina stelelor pare să oscileze.

10. De aceea, în sfera mea de ființă umană, eu pot să îl depășesc pe Dumnezeu prin fiecare din acțiunile mele, căci îmi propun ca fiecare din acestea să fie absolut ireproșabile, astfel încât să nu poată fi corectate de nimeni!

11. Chiar dacă materia a fost creată imperfect de către Dumnezeu și nu permite realizarea perfectă a unei opere, ea există totuși într-o manieră perfectă în gândurile și în voința mea; iar dacă operele mele prezintă imperfecțiuni din cauza materiei imperfecte care stă la baza lor, vina îi aparține Creatorului acestei materii, și nu mie!’

12. Iată, frate, gândind în acest fel, tu îl consideri de mult timp pe Domnul un păcătos în raport cu tine. Aceasta a fost sămânța rea care a încolțit în tine, dând naștere unui fruct foarte amar! Iar în prezent ai ajuns să îl acuzi pe Dumnezeu cu voce tare că a greșit în ceea ce te privește!

13. Chiar crezi că această acuzație nu reprezintă un păcat în fața lui Dumnezeu? Crezi că El are nevoie de învățătura ta pentru a deveni un Dumnezeu perfect?

14. O, frate, realizează-ți marea greșeală, recunoaște-o ca pe un păcat grav și căiește-te, iar atunci Domnul nu îți va refuza accesul în arcă în timpul judecății și a suferinței generalizate!”

15. Mahal i-a răspuns: „Frate, nu am nici un motiv să mă cert cu tine și nu există nici un conflict între noi pe care ar trebui să-l aplanez! Am trăit întotdeauna alături de tine ca un frate sincer și nu ți-am pus la îndoială autoritatea de frate mai mare nici măcar o singură dată!

16. Conflictul în care sunt implicat îl privește exclusiv pe Dumnezeu! El este Cel căruia îi arunc mănușa, în pofida sfințeniei Sale, pentru a discuta direct cu El despre actele mele! Nu are decât să-mi arate personal unde am greșit în fața Lui!”

17. În acest moment s-a pornit o furtună cumplită, iar Domnul a apărut în fața ochilor lui Noe și ai lui Mahal, pe culmea muntelui.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 337
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.6.2019, 18:12 View PostDownload Post

Capitolul 337
Domnul îi vorbește lui Mahal. Întrebările provocatoare ale patriarhului. Despre natura căinței lui Dumnezeu. Cauzele naturale ale potopului.
(6 august 1844)

1. Cu toții s-au înspăimântat când L-au recunoscut pe Domnul în mijlocul lor, după ce furtuna s-a mai calmat. Chiar și Noe a fost cuprins de teamă.

2. Dar Domnul i s-a adresat astfel: „Noe, nu trebuie să-ți fie teamă de Mine, căci nu am venit pentru a te judeca, nici pentru a judeca pe altcineva! Dat fiind că fratele tău Mahal M-a somat să apar în fața tribunalului înțelepciunii sale pentru a Mă judeca pentru lipsa de dreptate de care am dat dovadă în cazul lui, nu am avut ce face decât să Mă prezint, pentru a-Mi salva onoarea în fața ta și a copiilor tăi, precum și în cea a lui Mahal! – Ei bine, să ne ocupăm așadar de el!”

3. După care Domnul s-a întors către Mahal și i-a spus: „Mahal, fiul Meu! Înțeleg că am păcătuit în fața justiției tale! De aceea, te rog să-Mi arăți în ce constă greșeala pe care am comis-o în raport cu rasa umană! Te asigur că sunt gata să îmi repar de o mie de ori toate păcatele pe care le-am comis față de voi! Haide, vorbește, fiul Meu Mahal!”

4. După aceste cuvinte, Mahal s-a ridicat și i-a spus Domnului, în modul cel mai serios cu putință: „Doamne, răspunde-mi! De ce Te căiești pentru că ai creat ființa umană? Doar trebuie să fi văzut încă de la începutul eternității ce se va întâmpla cu omul! Cine Te-a forțat să îți asumi acest păcat asupra Ta atunci când l-ai creat?

5. Nu ar fi fost infinit mai bine pentru noi, oamenii care am ieșit din mâinile Tale, dacă nu ne-ai fi acordat această independență care ne situează în afara sferei Tale de influență? Nu ar fi fost acest lucru preferabil inclusiv pentru Tine, care nu ai mai fi fost nevoit să spui: ‚Mă căiesc’?

6. De ce anume Te-ai putea căi dacă nu de un păcat comis împotriva propriei Tale ființe atunci când ai creat ființa umană într-o manieră imperfectă, ceea ce reprezintă inclusiv un păcat față de noi, și îndeosebi față de mine însumi, căci eu pot să stau oricând drept în fața Ta, spunându-Ți:

7. ‚Doamne, arată-mi în ce moment din existența mea conștientă, începând din copilărie și până în prezent, am păcătuit eu împotriva ordinii Tale! Dacă vei găsi un astfel de păcat, sunt dispus să mă las blestemat, la fel cum l-ai blestemat cândva pe Șarpe! Dacă nu vei găsi însă nici un păcat, atunci spune-mi motivul pentru care dorești să mă judeci pe mine, dar nu și pe fratele meu!’”

8. Domnul i-a răspuns astfel: „O, Mahal, ce tenebre întunecate trebuie să existe în sufletul tău dacă îmi vorbești așa cum nici o altă ființă creată de Mine nu a îndrăznit vreodată!

9. Spune-Mi: cum ar fi putut fi creată ființa umană într-o manieră mai perfectă decât aceasta, în condițiile în care i-am dăruit întreaga libertate de voință în afara atotputerii Mele, astfel încât să poată apărea în fața Mea ca un al doilea Dumnezeu, ca un Creator atotputernic, stăpân al eternității și capabil să pună în discuție până și ordinea după care a fost creat? Nu este oare omul propriul lui judecător, care poate păcătui împotriva acestei ordini, în timp ce tot restul creației infinite ar fi judecată dacă ar acționa la fel ca el?”

10. Auzind aceste cuvinte, Mahal a păstrat tăcerea; căci a înțeles dintr-o dată perfecțiunea absolută a ființei umane care se poate bucura de o libertate atât de perfectă.

11. Dar Domnul a continuat: „Chiar crezi că atunci când afirm că Mă căiesc, eu Mă refer la acel tip de căință specifică omului care a păcătuit? O, te afli într-o eroare cumplită! Căința Mea nu reprezintă decât o durere pe care o resimte iubirea Mea, care este nevoită să privească cum creaturile pe care le-am conceput într-o manieră atât de perfectă se expun singure judecății și distrugerii!

12. Tu crezi că Eu am conceput planul Judecății oamenilor în scopul de a-i distruge? – Dimpotrivă!

13. Tocmai pentru a evita judecarea umanității de către atotputerea Mea, Mă văd din nefericire nevoit să accept deschiderea violentă a ecluzelor pământului, care vor da drumul marilor noiane de apă care vor îneca totul în calea lor în cea mai mare țară locuită de pe această planetă! Iar această deschidere a marilor ecluze o vor realiza chiar oamenii, cu propriile lor mâini!

14. Eu am prevăzut ce se va întâmpla cu mult timp înainte, motiv pentru care i-am avertizat în permanență pe oameni, dar acum aceștia au început să se lupte chiar împotriva Mea, propunându-și să distrugă întregul pământ cu explozivii lor, cu care doresc să arunce în aer munții! Iar acțiunile lor se vor transforma în propria lor judecată!

15. Ascultă-Mă: sub acești munți se află mari rezervoare care conțin mai bine de trei milioane de leghe cubice de apă. Toată această apă va ieși subit la suprafață, urcând chiar mai sus de cele mai înalte culmi ale acestui ținut locuit. Ele vor da naștere unei mari cantități de vapori, care vor învălui întregul pământ, dând naștere unor ploi diluviene!

16. Spune-Mi, Mahal, nu am avut dreptate să îi spun lui Noe, singurul fiu ascultător care Mi-a mai rămas, să construiască această arcă pentru a salva cel puțin viața lui, de vreme ce nimeni altcineva nu mai dorește să Mă asculte?

17. Iar acum, spune-Mi în ce moment ți-am interzis Eu să te folosești de această arcă! După ce îmi vei răspunde la această întrebare, voi vorbi din nou!”

18. Dar Mahal a rămas mut, așa că Domnul a luat din nou cuvântul.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 338
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.6.2019, 18:13 View PostDownload Post

Capitolul 338
Domnul îl invită pe Mahal să își asume o poziție. Întrebările lipsite de noimă ale patriarhului. Mahal dorește să cunoască originea lui Satan și a răutății sale. Răspunsul clar al Tatălui preasfânt.
(7 august 1844)

1. Domnul i-a vorbit astfel lui Mahal: „Iată, fiul Meu Mahal, deși M-ai provocat cu atâta vehemență, acum văd că taci și nu mai dorești să te cerți cu Mine din cauza păcatului pe care Mi-l impuți în ceea ce te privește pe tine și restul umanității! Pe de altă parte, dacă nu ai nimic de contestat, cum te-aș putea despăgubi pentru greșeala Mea?

2. Dar Eu îți spun: numește un singur lucru pe care îl consideri imperfect în creația Mea, iar Eu îl voi schimba instantaneu! Desigur, mai întâi va trebui să îmi demonstrezi cu argumente bine fondate că ceva din creația mea este rău, și deci condamnabil! – Haide, vorbește, și te asigur că voi acționa imediat în consecință!”

3. Mahal a reflectat câteva clipe, după care i-a spus Domnului: „Doamne, Tu îl consideri un înțelept pe acela care creează o operă perfectă, după care o strică și o aruncă la groapa de gunoi, unde putrezește și se autodistruge?”

4. Domnul i-a răspuns: „Dacă cel care a conceput o operă magistrală ar acționa astfel fără nici un motiv serios, el ar fi un nebun și ar merita să fie condamnat. Dacă însă se comportă în acest fel având în vedere un scop elevat și sacru, dar care nu poate fi atins decât printr-un procedeu care pare la prima vedere o nebunie și o lipsă totală de înțelepciune, atunci aș putea spune că el a acționat foarte inteligent aruncându-și opera la gunoi pentru a o distruge, căci în acest fel el își atinge chiar scopul sublim pe care și l-a propus!

5. De pildă, o sămânță este cu siguranță o operă perfectă, atât în structura sa cât și în părțile substanțiale din care este alcătuită! Ce anume ți se pare de condamnat la faptul că ea trebuie să putrezească mai întâi în pământ, pentru a se putea înmulți apoi de o sută de ori, după această descompunere?

6. Dacă Maestrul înțelept al întregii creații a prevăzut un asemenea proces pentru o simplă sămânță, cum crezi că El nu s-a folosit de o perfecțiune la fel de mare atunci când a creat ființa umană, dorind să-și arunce opera cea mai perfectă la groapa de gunoi, pentru a-și satisface un simplu capriciu?

7. O, Mahal, cât de orb poți fi pentru a crede că Eu sunt un meșter atât de nepriceput! Oare nu îți spune propriul tău instinct că ți-ai dori să trăiești de-a pururi, pentru a sonda în profunzime toate operele Mele, atât de variate și de numeroase? Adevăr îți spun, Eu, Creatorul tău: dacă nu ai simți acest impuls, te-ai mulțumi cu această viață temporală și nu ți-ai mai dori eternitatea!

8. Dat fiind însă că simți impulsul de a trăi o viață eternă, aruncându-ți privirea în infinitul creației Mele, tu porți deja în tine dovada vie că nu vei putrezi niciodată la groapa de gunoi a creației, pentru a fi distrus în calitatea ta de operă perfectă ieșită din mâinile Mele. Dimpotrivă, grație acestui instrument care ți se pare atât de nerezonabil, vei atinge însăși plenitudinea și realizarea absolută, pe care o intuiești deja în tine în cadrul acestei existențe preliminare și pe care ți-o dorești cu toată ardoarea.

9. Vezi tu, pământul este el însuși un corp, din care s-au născut multe lucruri, fără ca tu să-ți dai seama cum se întâmplă așa ceva; de aceea, este necesar ca trupul tău terestru să fie depozitat din nou în pământ pentru ca trupul tău spiritual indestructibil să poată învia liber în toată plenitudinea Vieții eterne!

10. Ai avut deja de mai multe ori dovada faptului că așa se petrec lucrurile, căci ai putut vorbi cu un mare număr de dispăruți al căror corp a fost înapoiat pământului.

11. De aceea, cred că reproșul pe care Mi-l faci nu este deloc fondat. În aceste condiții, te invit să cauți un altul, căci cu acest motiv nu Mă vei putea constrânge vreodată să îți ofer reparații!”

12. După ce a auzit acest discurs al Domnului, Mahal s-a convins definitiv că Acesta acționează într-o manieră perfectă în acest domeniu. Și-a amintit însă instantaneu de Satan, așa că i-a spus Domnului:

13. „Doamne, îmi dau acum seama, ținând cont de cuvintele Tale care rămân adevărate pentru totdeauna, că maniera în care procedezi cu opera Ta este corectă, dat fiind că numai în acest fel îți poți atinge scopul mai elevat pe care Ți l-ai propus. – Pe de altă parte, dacă tot ce provine de la Tine este bun și perfect, așa cum ești Tu Însuți, și dacă în întreaga infinitate nu există nimic care să existe în afara Ta, iar tot ce se află în creație este bun și perfect, după chipul și asemănarea Ta, spune-mi, care este originea lui Satan și a răutății sale nelimitate? Cum reușește el să îi întărâte pe oameni împotriva Ta, astfel încât aceștia ajung să Te disprețuiască și își propun să Te anihileze complet, împreună cu operele Tale, lucru pe care l-ar și face, dacă le-ar sta în puteri? O, spune-mi: cine l-a creat pe Satan? Cine a fost meșterul care l-a creat pe el?”

14. Domnul i-a răspuns: „O, apărător orb al drepturilor la fel de oarbe ale egoismului tău, ce spui tu acolo? Ai și uitat cât de perfectă am creat Eu ființa umană, mergând până acolo încât i-am dat dreptul să facă ce vrea, mai presus chiar de atotputerea Mea, la fel ca un zeu, conform ordinii pe care și-o creează ea însăși? Tu crezi că Satan, în calitatea lui de ființă liberă, este mai imperfect decât tine? Dacă tu poți face orice dorești, fără să te preocupi deloc de ordinea Mea, de ce nu ar fi același lucru posibil și pentru acest spirit liber?

15. Oare nu sunt nevoit Eu să vă las să acționați așa cum doriți, dacă nu doresc să vă judec pe toți prin atotputerea Mea? De vreme ce așa stau lucrurile, spune-Mi, cum ar fi trebuit să-l creez pe primul spirit, astfel încât el să poată acționa în interiorul ordinii Mele, păstrându-și însă o libertate perfectă a voinței? Oare nu constă această perfecțiune a creaturilor tocmai în capacitatea lor de a gândi și de a acționa liber, indiferent dacă respectă ordinea Mea sau se opun ei?”

16. Și de această dată, Mahal a păstrat tăcerea, neștiind ce să răspundă.

17. Dar Domnul a continuat să-i vorbească.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Milenar
Milenar

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 1069
Country Flag: Romania
Style: subSilver (73)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 339
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 12.6.2019, 18:14 View PostDownload Post

Capitolul 339
Domnul continuă să se adreseze lui Mahal cu toată iubirea. Reproșurile lui Mahal referitoare la comportamentul său ireproșabil. Tristețea Tatălui. Apariția îngerilor și a lui Waltar. Domnul dispare.
(8 august 1844)

1. Domnul a continuat astfel: „Mahal, dacă mai ai vreun reproș să îmi faci, spune-Mi-l, iar Eu îți voi răspunde cu toată iubirea, dreptatea și echitatea Mea! Constat că încă mai există o anumită mânie în inima ta. Dacă acest sentiment nu va dispărea, nu îți vei putea găsi mântuirea în fața Mea; căci un spirit ațâțat împotriva Dumnezeului și Creatorului lui nu se va putea uni niciodată cu Acesta! De aceea, vorbește!”

2. Mahal i-a răspuns: „Doamne, am comis eu vreodată un păcat împotriva ordinii Tale? Mărturisește Tu Însuți, precum și cerul și pământul Tău, că de-a lungul celor 490 de ani pe care i-am trăit nu am păcătuit niciodată, nici împotriva Ta sau a vreunui înger, nici împotriva vreunei ființe umane, a vreunui animal, sau măcar a vreunei pietre!

3. Am fost nevoit să cobor în ținuturile de la șes din cauza copiilor mei, iar acest lucru ținea de datoria mea cea mai strictă; căci am văzut în spirit ce s-a întâmplat cu fiul meu Waltar, apoi cu fiica mea Agla, care s-a dus să își regăsească fratele.

4. Tu ai fost Acela care l-a trimis pe Waltar la șes, iar fiul meu te-a ascultat; dar când a ajuns la Hanoh, l-ai lăsat să cadă! Cât despre sora lui, care l-ar fi urmat oricum, fără să țină seama de sfatul meu sau de al Tău, pe ea ai lăsat-o să cadă în infernul cel mai profund. Toate aceste evenimente nu Te-au preocupat deloc, după câte mi-am dat seama în spiritul meu. În consecință, era de datoria mea cea mai strictă să întreprind această lungă călătorie la Hanoh, în pofida vârstei mele înaintate, pentru a-mi salva copiii, atât cât mai era posibil!

5. Și totuși, Te-am rugat de atâtea ori să îmi protejezi copiii! Tu nu mi-ai îndeplinit însă rugăciunile și m-ai forțat astfel să cobor la rândul meu la șes! M-am dus acolo și deși mi-am găsit copiii complet abandonați și privați de protecția Ta (Waltar era deja mort, iar Agla se afla în infernul cel mai deplin), nu m-am revoltat împotriva Ta! Dimpotrivă, Ți-am slăvit prin cuvintele și prin acțiunile mele numele sfânt!

6. Iar acum, că fratele meu a construit această arcă potrivit sfaturilor Tale, cu scopul de a salva cât mai multe vieți umane, în timp ce eu mă aflam încă la șes, pradă celor mai mari chinuri sufletești, Tu m-ai lăsat să cad și să pier ca și cum aș fi fost cel mai mare păcătos și cel mai mizerabil vierme de pe pământ! Ei bine, doresc să Te întreb: cu ce drept procedezi astfel și în virtutea cărei ordini? Orice obiecție mi-ai aduce în acest caz, lucrurile stau exact așa cum Ți le-am prezentat eu, și nu altfel!

7. Dacă îmi vei răspunde: ‚Când ți-am spus Eu că nu te poți folosi de arcă în marele moment al distrugerii, chiar dacă l-am însărcinat pe Noe să o construiască?’, ei bine, eu nu voi putea accepta o asemenea scuză, căci Tu m-ai judecat deja, neinvitându-mă să urc în arcă, așa cum ai făcut cu Noe! Această tăcere a Ta referitoare la mine mă face să cred că nu am dreptul să utilizez arca, fiind astfel echivalentă cu o judecată și cu o condamnare la moarte a mea!

8. Iată, Doamne, acesta este adevăratul păcat pe care l-ai comis față de mine, ca recompensă pentru faptul că eu nu am păcătuit niciodată împotriva Ta! De aceea, îți spun fără nici un regret: de acum înainte voi păcătui cu adevărat împotriva Ta, pentru ca Tu să ai astfel un motiv real să îmi interzici să intru în arca lui Noe, distrugându-mă astfel pe mine și pe copiii mei! Căci de acum înainte nu voi mai striga: ‚Doamne, salvează-mă!’, ci ‚Doamne, distruge-mă!’”

9. De data aceasta, fața Domnului s-a întristat, iar El i-a răspuns lui Mahal: „O, fiul Meu, dat fiind că Mi-ai fost întotdeauna atât de drag, am dorit să te educ încă din timpul existenței tale terestre, pentru a face astfel din tine un prinț al cerurilor! Dar tu nu ai văzut în iubirea Mea decât o neglijență a Mea față de tine! O, cât de orb te-a făcut propria ta justiție!

10. Ca să înțelegi că am dispus pregătirea acestei arce nu doar pentru Noe, ci pentru toți ceilalți oameni, află că în momentul marii încercări îngerii vor coborî pe pământ, luând aspectul unor ființe umane, și îi vor avertiza pe toții oamenii de păcatele pe care le comit, invitându-i să intre în marea barcă!

11. Mai mult, îl vei putea vedea chiar acum pe fiul tău Waltar și îi vei putea vorbi. El va depune în fața ta mărturie pentru Mine și îți va spune dacă l-am abandonat cu adevărat, așa cum M-ai acuzat tu ceva mai devreme!”

12. După care Domnul și-a ridicat ochii spre cer și, instantaneu, mii de îngeri au apărut pe firmament. Printre ei se afla și Waltar, înconjurat de un nimb de lumină. El s-a îndreptat către Mahal, l-a consolat și i-a mărturisit imensa bunătate, iubire, blândețe, răbdare și compasiune a Domnului.

13. Mahal și-a întrebat fiul dacă era într-adevăr Waltar și dacă își păstrase într-adevăr viața.

14. Waltar i-a confirmat pe loc autenticitatea existenței sale.

15. Abia acum a început Mahal să aibă mustrări de conștiință, înțelegându-și greșeala. În acest moment, Domnul a dispărut din fața lui, pentru ca Mahal să nu fie judecat. Dar îngerii și Waltar au rămas în stare vizibilă.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Crestinism
   -> Biblioteca - Creștinism, Jakob Lorber - "Scribul lui Dumnezeu"
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 34 of 37  [ 368 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2, 3 ... 33, 34, 35, 36, 37  Next
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !