Alimentele prelucrate industrial cu aditivi alimentari sunt de două ori mai cancerigene decât tutunul

[Acustic]

Alimentele prelucrate industrial cu aditivi alimentari
sunt de două ori mai cancerigene decât tutunul

de Violeta Bucur

Alimentele prelucrate industrial cu aditivi alimentari sunt cancerigene! Conform unui studiu al Comitetului pentru Cancer din Suedia (SOU), pe primul loc între  factorii care cauzează cancerul, cu un procent de 30%, se află hrana procesată industrial. Tutunul se situează pe locul doi cu numai 17%.  Ar trebui oare ca de acum înainte să se menţioneze pe toate cutiile de conserve ,,A mânca înseamnă moarte”, ,,A mânca înseamnă cancer”, aşa cum scrie pe pachetele de ţigări?

Acelaşi studiu afirmă că tutunul este cancerigen în primul rând datorită tratamentelor chimice, unele mai aberante decât altele. Şi cu toate acestea tutunul, (care are şi efecte subtile extrem de nocive) este mult mai puţin cancerigen, afirmă cercetătorii suedezi, decât hrana pe care o îngurgităm. Dacă să fumezi înseamnă moarte sigură, să mânânci  înseamnă moarte şi mai sigură. Oricât de uimitor ar putea să pară, dacă analizăm tratamentul chimic aplicat alimentelor, începem să înţelegem de ce tutunul a trecut pe locul doi în lista factorilor care duc la apariţia cancerului. Vom da doar trei exemple în acest sens.
Laptele industrial

Produs rezultat în urma creşerii animalelor într-un mediu de tip industrial, unde vacile primesc o alimentaţie bogată în produse chimice: antibiotice precum flavofosfolipolul (E712) sau monensinsodiumul ( E714), antioxidanţi ca ascorbatul de sodiu (E 301), alfatocoferolul de sinteză (E307), buthilhidroxitoluenul (E321) sau ethoxiquina (E324), emulsifianţi ca algitatul de propyleneglycol (E405) sau polietilen glicolul ( E496), conservanţi ca acidul tartric (E334), acidul propionic (E 280) şi derivaţii ai săi ( E281 şi E284), compuşi azotaţi chimici precum ureea (E801) sau diuredoisobutanul (E803), agenţi de legătură ca stearatul de sodiu, coloranţi ca E131 sau E142 şi, în cele din urmă, stimulatori pentru poftă de mâncare, cum este glutamatul de sodiu pentru ca vacile să poată să mănânce toate acestea. Adăugaţi la toate acestea vaccinarea intempestivă a vacilor şi stresul biologic al animalului crescut în acest mod...

Uleiurile industriale

Sunt extrase cu ajutorul solvenţilor ca acetona, apoi rafinate prin acţiunea acidului sulfuric, spălate la cald, neutralizate prin baie de sodă, decolorate cu bioxid de potasiu şi parfumate la 160 grade C cu clorură de zinc. În final sunt încă o dată colorate cu curcumină.

Cireşele industriale

De-a lungul anului, cireşilor li se aplică între zece şi paisprezece tratamente cu pesticide. În conservare, cireşele sunt decolorate cu anhidrid sulfuros şi, pentru a avea o culoare uniformă, se foloseşte acid carminic sau erythrocin. Sunt cufundate apoi într-o soluţie ce conţine sulfat de aluminiu; la scoatere li se adaugă conservant, sorbatul de potasiu (E202) şi în final se adaugă zahărul din sfeclă roşie care, ca şi grânele, şi-a primit doza de îngrăşăminte şi pesticide. Zahărul a fost extras în prezenţa varului şi a anhidridului sulfuros, apoi decolorat cu sulfat de sodiu, rafinat cu norit şi alcool isopropylic. În final este azurat cu albastru antrachinonic. La toate acestea trebuie să mai adăugăm iradierea la care sunt supuse numeroase alimente: picioruşele de broască la raze gama, aripile de pui la cobalt 60, căpşunile şi caisele la cesium 137 ( cobaltul 60 şi cesium 137 sunt amândouă elemente radioactive).

Farfuriile noastre sunt aşadar pline de produşi chimici, alimentele sunt adesea iradiate, totul se scaldă în câmpuri electromagnetice nocive născute din modernismul menajer. Pentru a perfecţiona normele sanitare, a răspunde regulilor de marketing, a calibra, a conserva alimentele şi pentru propriul nostru ,,confort”, pur şi simplu am făcut ca apa, aerul, solul şi tot ceea ce consumăm să devină insalubre. Trăiască progresul!

sursa: yogaesoteric
30 iulie 2008