Interviu acordat de Presedintele României, Traian Basescu

[Unique]

Interviu acordat de Preşedintele României, Traian Băsescu, postului de radio “Europa Libera” difuzat in data de 21 februarie 2005

   Reporter: Ati revenit recent dintr-o vizita la Moscova, vizita care ar putea marca un moment de cotitura in relatiile romano-ruse, relatii ce nu au fost tocmai cordiale in ultimii ani. I-ati vorbit presedintelui Putin de disponibilitatea Romaniei de a se implica in solutionarea disputei moldo-transnistrene. A primit presedintele Putin favorabil sau nu aceasta propunere?
   
   Traian Băsescu: As vrea sa fiu foarte clar. Nu am vorbit de disponibilitate, ci am argumentat cu privire la necesitatea ca Romania sa se implice in acest process. A fost momentul exprimarii unui punct de vedere, si nici nu asteptam un raspuns din partea presedintelui Putin imediat pentru ca este o chestiune de analiza, cu atat mai mult cu cat nu numai Rusia este implicata in acest process, aici este si Ucraina, si OSCE-ul, deci e un complex mult mai mare de parti implicate decat Rusia. Cred insa ca nu este o pozitie de respingere a discutarii acestui subiect, din cele ce le-am simtit din discutia cu presedintele Putin. Ramane sa vedem cum vor evolua lucrurile in continuare. Cel mai important, insa, din punctul meu de vedere era ca Romania sa-si faca foarte clar cunoscuta opinia cu privire la conflictul Transnistrean – si anume, ca Romania trebuie sa fie parte a negocierii procesului de pacificare, daca vreti, a Transnistriei.
   
   Reporter: Domnule Presedinte, oricat de mare si de sincera ar fi dorinta politicienilor de a pune contactele bilaterale pe o baza pragmatica, nu poate fi ignorat faptul ca in relatiile dintre cele doua tari exista inca puncte nevralgice. Presa din Romania a calificat drept un minus al vizitei Domniei Voastre neabordarea situatiei Tezaurului si a problemelor legate de Pactul Ribbentrop-Molotov. Cum comentati aceste critici?
   
   Traian Băsescu: In principiu, le comentez ca fiind naivitati. Presa a fost obisnuita sa fie alimentata cu ideea ca oamenii politici din Romania se duc la Moscova si dau cu pumnul in masa si cer Tezaurul si denuntarea pactului Ribbentrop-Molotov. De fapt, la aceste strigate s-a limitat politica externa a Romaniei in raport cu Federatia Rusa din 1990 si pana acum. In realitate, Moscova nu mai e interesata de pactul Ribbentrop-Molotov si chiar in tratatul de baza romano-rus acest subiect este clarificat, Moscova este de acord cu denuntarea pactului pentru simplul motiv ca nu are nici un fel de consecinte pentru ea. Teritoriile care au fost rapite Romaniei prin pactul Ribbentrop-Molotov nu se afla la Federatia Rusa ci in alta parte, asa ca din acest punct de vedere Moscova nu are nici complex. In ceea ce priveste Tezaurul, Moscova a transat lucrurile odata cu tratatul de baza. S-a stabilit formarea unei comisii mixte de istorici desemnati de guvernele rus si roman, comisia lucreaza, deja s-a facut schimb de documente, se incearca gasirea unor parti ale Tezaurului, deci din acest punct de vedere abordarea subiectului era doar o pierdere de timp dintr-un tete-a-tete care mie mi s-a parut foarte pretios, pentru a discuta altceva decat lucruri care deja s-au transat.
   
   Reporter: Domnule Presedinte, acea comisie infintata pe baza trataului bilateral din 2003, are ea un orizont clar de timp pentru veni cu niste concluzii sau poate sa continue sa cerceteze pana la calendele grecesti?
   
   Traian Băsescu: Aici este o problema care tine de buna credinta a celor doua parti, dar in momentul de fata, un lucru este cert: partea romana a transmis de curand partii ruse un important inventar provenit de la Banca Nationala. A inceput deci, sa lucreze, sa faca schimbul de documente. Mi se pare pripit ca la scurt timp de la transmiterea unui inventar provenit de la Banca Nationala, Romania sa inceapa sa spuna bun, acuma care-i pasul urmator? Sigur, pasul urmator este cel stabilit in regulamentul comisieReporter:partea rusa va incerca sa identifice impreuna cu partea romana, in arhivele si in locurile de pastrare de pe teritoriul Federatiei Ruse parti ale Tezaurului Romaniei.
   
   Reporter: O sa vina presedintele Putin in Romania? Si, daca da, cand?
   
   Traian Băsescu: Este greu de spus cand. Daca da – cu certitudine o va face. A fost o reactie extrem de placuta, as spune, la momentul lansarii invitatiei. Cred ca ministerul de externe a si transmis invitatia oficiala, daca n-a transmis-o cu certitudine o va face luni, si am convingerea ca presedintele Putin va vizita Romania in acest an.
   
   Reporter: Chiar de la inceputul mandatului Domniei Voastre, ati pus un accent deosebit pe relansarea relatiilor cu Moldova si pe sprijinirea statului vecin nu numai in solutionarea conflictului nistrean, ci si in eforturile de apropiere de UE. Ati vorbit si de existenta a doua state locuite de acelasi popor. Care este, Domnule Presedinte, pozitia Domniei Voastre, fata de afirmatia presedintelui Voronin ca in 1940, Basarabia ar fi fost eliberata de catre trupele sovietice de sub ocupatia Romaniei?
   
   Traian Băsescu: Este o abordare a presedintelui Voronin care nu e noua si nu ma surprinde. Din acest punct de vedere va pot spune ca depinde de pe ce mal al Prutului privesti harta. Noi spunem, dimpotriva. Deci, n-as intra intr-o contradictie legata de aceasta afirmatie. Este in doctrina comunistilor moldoveni aceasta afirmatie, in abordarea lor istorica, dar va marturisesc ca ea nu constituie pentru mine nici o surpriza, nici o manifstare de reavointa. Pentru mine, un singur lucru este extrem de important din abordarea tuturor partidelor, nu numai a partidului domnului Voronin -- extrem de important este faptul ca toate partidele din Republica Moldova isi declara ca optiune drumul catre Uniunea Europeana. Am discutat nu numai cu presedintele Voronin, dar si cu presedintii celorlalte partide. In discutiile cu ei am afirmat disponibilitatea Romaniei de a vorbi si de a sustine continuu nevoia ca Republica Moldova sa fie integrata in Uniunea Europeana intr-o perspectiva previzibila, si din acest punct de vedere afirmatia presedintelui Voronin nu ma deranjeaza si nu ma surprinde, ea nu este decat o reluare a unor afirmatii mai vechi. Pentru mine cel mai important lucru este ca presedintele Voronin nu mai reactioneaza la afirmatia ca suntem doua tari si un singur popor si ca n putem intalni in Uniunea Europeana.
   
   Reporter: Se va implica Romania in vreun fel in alegerile din Moldova?
   
   Traian Băsescu: Categoric, da. Asa cum o poate face in mod democratic, prin trimiterea a circa 400 de observatori la alegerile din 6 martie. De altfel, va pot spune ca din punctul nostru de vedere, alegerile corecte pe 6 martie in Republica Moldova sunt o cheie esentiala, un punct esential de la care se pot dezvolta relatiile romano-moldovene. Niste alegeri corecte, care ne dau un castigator legitim al vointei poporului Republicii Moldova – v-as ruga sa observati ca n-am pus a poporului moldovean ci a poporului Republicii Moldova – vor fi pentru noi momentul de la care putem construi impreuna drumul Moldovei catre Europa civilizata.
   
   Reporter: Romania are unele dispute si cu Ucraina, legate de trasarea frontierei comune, de impartirea platformei continentale a Marii Negre si de finalizarea canalului Bistroe si de situatia minoritatii romanesi din Ucraina. In conditiile de dupa venirea la putere a presedintelui Iuscenko, credeti ca exista si in relatiile cu Kievul posibilitatea unui nou inceput?
   
   Traian Băsescu: Eu sunt convins ca exista aceasta posibilitate, in acelasi timp, insa, este clar ca Romania trebuie sa-si duca mai departe demersul la Curtea Internationala de la Haga, incercand in paralel, prin negocieri cu statul ucrainean, la nivel de presedinti, la nivel de guvern, la nivel de ministere de externe – pentru inceput la nivel de experti – sa incercam sa apropiem pozitiile care sunt atat de diferit exprimate in documentatia depusa la Haga.
   
   Reporter: Ati mentionat printre noile directii de politica externa a Romaniei si sporirea influentei in regiunea Marii Negre. Ati putea sa ne vorbiti de strategii concrete romanesti in aceasta regiune?
   
   Traian Băsescu: Categoric, da. Aici este zona, daca vreti, a celor trei dimensiuni – droguri, armament ilegal si traffic ilegal de personae – este zona de criminalitate in care Romania trebuie sa se implice -- si are cum. Nu numai ca are o flota militara capabila sa participe la controlul a ceea ce se intampla in Marea Neagra, dar in ultimele luni, flota militara a Romaniei a dobandit o fregata excelent echipata, care alaturi de fregata Marasesti deja existenta si alaturi de cea de-a doua fregata care trebuie sa soseasca in cursul lunii aprilie a anului 2005 formeaza trei unitati navale de maxima importanta, capabile sa participe la un proces de control a ceea ce se intampla in Marea Neagra.
   
   Reporter: Dar cat de eficient poate sa faca Romania acest lucru in momentul in care are inca diferende teritoriale in Marea Neagra cu Ucraina?
   
   Traian Băsescu: Aici nu discutam de ce este in apele teritoriale, aici discutam de ce se intampla in marea libera, iar aici trebuiesc concentrate interesele Rusiei, Ucrainei, Romaniei, Turciei, Bulgariei si sa constituim, eventual, un “task force” care sa asigure controlul a ceea ce se intampla in Marea Neagra. As mai spune, in plus, ca Marea Neagra este de o importanta extraordinara in perspectiva distributiei resurselor energetice din bazinul Caspic. Or, Romania nu poate sa ramana o tara in afara acestor interese. Ea este interesata si de reducerea si controlul criminalitatii, este interesata si de distributia resurselor energetice din Marea Neagra -- Romania insasi fiind un operator de resursa in Marea Neagra -- si de aici interesele noastre de a fi implicati, consultati si particianti la toate procesele care se desfasoara in zona.
   
   Reporter: Domnule Presedinte, Romania pare a avea concurenti seriosi in eforturile sale de a-si spori influenta in regiune, cum ar fi de exemplu Polonia. Presedintele polonez declara joi intr-un interviu in Wall Street Journal ca Polonia este gata sa-si asume ea rolul de mediator in problema nistreana si rolul de suporter al integrarii Moldovei in UE. Cat de realiste sunt eforturile Romaniei de a se eleva la statutul de arbitru regional, in conditiile in care ramane o tara inca foarte saraca si afectata grav de coruptie?
   
   Traian Băsescu: Eu cred ca aici nu discutam de Romania arbitru regional. Romania nu doreste sa fie un arbitru regional, ci un participant la procese. Sigur, interventia Poloniei, daca va fi acceptata, este binevenita. Oricine poate contribui la solutionarea conflictului inghetat din Transnistria este, dupa parerea mea, binevenit. Totul este sa nu ajunga Transnistria cu prea multe “moase”, ca s-ar putea sa fie nevoie si de justificarea solicitarii de a fi implicat. Polonia are iesire la Marea Baltica si, prin prietenia cu noi, poate avea si la Marea Neagra – e putin mai departe de Marea Neagra, asa… Insa, daca presedintele Kwasniewski doreste o implicare, ne putem coordona. In ceea ce ma priveste, eu vad implicarea Romaniei in Marea Neagra alaturi de aliati – Turcia, Bulgaria – si nu ca un lider regional, pentru ca nimeni nu mai poate fi lider regional in momentul de fata, ci toti trebuie sa ne unim eforturile pentru realizarea unor deziderate majore in Marea Neagra.
   
   Reporter: Sa revenim la coruptie, domnule presedinte. Ati afirmat in repetate randuri ca flagelul coruptiei reprezinta o amenintare la adresa sigurantei nationale a Romaniei. Poate coruptia sa incetineasca, sau chiar sa blocheze obiectivul national numarul unu al Romaniei – aderarea la UE? Ati acordat institutiilor statului un termen de sase luni pentru a veni cu rezultate. Au aparut ele? Si daca nu, ce veti face?
   
   Traian Băsescu: Eu afirm ca nivelul la care se ajunsese la sfarsitul anului 2004 cu afectarea institutiilor statului de catre flagelul coruptiei este un nivel la care putem vorbi de afectarea sigurantei nationale. Si, imi mentin afirmatia. Acum, de doua luni, constat concentrarea intregului sistem pentru ne-schimbare, pentru protejarea modului in care a functionat. Sigur, sunt sefi de institutii care usor-usor, incep sa se miste. Le este foarte greu si lor – chiar celor care vor sa se miste. Sistemul este un sistem care refuza o schimbare profunda, eu va asigur insa ca nu sunt tipul de presedinte care sa constate peste cinci ani ca l-a infrant sistemul. Eu voi infrange acest sistem oricat de bine ar fi el consolidat si oricata sustinere ar dobandi in mass media pe care o controleaza. Parte din mass media este controlata de diverse grupuri de interese. Ele reprezinta, prin forta lor mediatica, piloni de sustinere -- si de descurajare, de multe ori a luptei impotriva coruptiei. Va asigur ca voi rezista acestor socuri si ca voi schimba sistemul.
   
   Reporter: O alta mare piatra de moara legata de gatul Romaniei este problema Securitatii. Schimbarea sistemului probabil nu se poate face fara rezolvarea acestei vechi probleme a dosarelor si a deconspirarii Securitatii. Domnia Voastra ati afirmat recent ca sunteti pentru deconspirarea totala a Securitatii si ca veti aborda acest subiect la prima sedinta CSAT de pe 28 februarie. Cum vedeti dumneavoastra aceasta deconspirare totala a Securitatii?
   
   Traian Băsescu: Arhivele Securitatii puse la dispozitia CNSAS. Nu avem alt drum. Altfel, ne vom suspecta continuu unii pe altii, vom continua sa credem ca oameni de buna credinta sunt in diverse functii si ei de fapt nu sunt de buna credinta. Va trebui sa deschidem total arhivele Securitatii. Sigur, nu vorbim de arhiva operativa, cea constituita dupa 1990, aceasta este o arhiva a statului democratic si nici un stat nu si-o desconspira. Dar arhiva Securitatii trebuie deschisa.
   
   Reporter: Au existat, insa, voci care au spus ca aceasta participare duala a CNSAS-ului si a SRI-ului in procesul de deschidere a arhivelor ar putea crea probleme din cauza ca unele forte din SRI nu ar fi tocmai dispuse sa iasa cu toate dosarele.
   
   Traian Băsescu: Vor trebui sa fie dispusi, pentru ca eu voi introduce subiectul in prima sedinta CSAT din 28 februarie. Acolo va trebui sa evaluam, cu sprijinul specialistilor, riscurile la adresa securitatii nationale a unei deschideri totale si nu cred ca ele for fi mai mari decat riscurile de a nu deschide total arhivele securitatii.
   
   Reporter: As vrea sa va intreb de axa Bucuresti-Londra-Washington. Sunteti multumit de rezultatele vizitei la Londra, fata de care presa din Romania a manifestat scepticism? Ati putea sa ne vorbiti despre agenda vizitei la Washington?
   
   Traian Băsescu: In ceea ce priveste intalnirea cu premierul Tony Blair, va pot spune ca sunt foarte multumit de discutie. De asemenea, perspectiva colaborarii noastre, atat in UE si NATO cat si in sistemele de aliante in afara NATO este o perspectiva solida, care este benefica si pentru Romania, si pentru Marea Britanie, si pentru Statele Unite. Din punctul meu de vedere, intalnirea cu Tony Blair a fost una extrem de solida ca prezent si ca perspectiva.
   
   Reporter: Veti discuta la Washington si problema Moldovei si a diferendului nistrean? Aveti propuneri concrete de facut partii americane?
   
   Traian Băsescu: Categoric. Categoric ca am, insa mi s-ar parea nepoliticos ca, inainte sa avem acordul Casei Albe sa facem public programul discutiilor si tematica ce va fi abordata. Poate intr-un interviu viitor.
   
   Domnule Presedinte, va multumesc.
   
Departamentul de Comunicare Publica
23 Februarie 2005

sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=5974&_PRID=ag