Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 28.3.2024, 17:43
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Marea Evanghelie a lui Ioan - volumul 4 - Jakob Lorber


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2, 3, 4, 5, 6 ... 25, 26, 27  Next
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 40 - Somnul extatic și cum poate fi el de folos
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 24.12.2009, 08:12 View PostDownload Post

Capitolul 40
Somnul extatic și cum poate fi el de folos


1. Cornelius s-a apropiat de Mine și M-a întrebat: „Doamne, Tu ai amintit în învățăturile Tale că un om pe deplin trezit spiritual, punându-și mâinile pe un altul, l-ar putea cufunda pe acesta într-un somn extatic, iar cel astfel adormit, cu sufletul sănătos, ar putea să ne spună lucruri foarte înțelepte, oricât de orb și de neștiutor ar fi el de felul lui! Dacă aș putea vedea și eu cum se petrec aceste lucruri, atunci aș ști cum să mă port cu cineva care ar avea nevoie de un astfel de tratament. Dacă însă nu cunosc ce și cum, oricâtă bunăvoință aș avea, nu-mi va reuși nimic. Voiești Tu, Doamne, să mă lămurești despre aceasta?”

2. Eu am spus: „Desigur, cu multă plăcere, căci acest fel de redobândire atât a sănătății trupești, cât și a celei sufletești, este foarte necesară! Punerea mâinilor, doar aceasta, alină orice durere trupească, iar pe lângă aceasta, de cele mai multe ori omul pe care ai pus plin de credință și de voință mâinile, spre a-l ajuta, va căpăta o anumită clarvedere și-și va putea astfel singur numi leacul care, preparat întocmai după indicațiile sale, îi va aduce deplina însănătoșire. Bineînțeles că, dacă nu-i vor fi respectate indicațiile, vindecarea se va lăsa așteptată. Dacă însă tratamentul se face întocmai după spusele lui, vindecarea va urma cu siguranță. 3. În timpul acestui tratament vindecător, când o persoană este cufundată în somnul clarvăzător, ea nu trebuie deranjată cu tot felul de întrebări nefolositoare. Ea trebuie întrebată doar ceea ce este foarte important.

4. Acela care pune mâinile trebuie să facă aceasta în numele lui Dumnezeu Tatăl, altfel tratamentul lui nu va aduce nici un folos.

5. Este nevoie de o puternică credință, de nezdruncinat, și de o voință la fel de puternică și de nezdruncinat.

6. O astfel de năzuință trebuie să pornească din adâncul inimii și dintr-o adevărată iubire a aproapelui. Această iubire va umple mâinile vindecătorului cu puterea iubirii, care va străbate vârfurile degetelor lui și va curge ca o rouă blândă în nervii bolnavului și va vindeca astfel durerile înțepătoare sau arzătoare ale trupului.

7. Este mai greu de cufundat în somnul extatic un bărbat decât o femeie. În anumite cazuri poate fi și un bărbat cufundat în somnul extatic de către o femeie evlavioasă, dar unei femei evlavioase îi va reuși acest fel de tratament numai cu ajutorul unui înger nevăzut și numai datorită rugăciunii și inimii ei curate.

8. Asemenea femei evlavioase pot aduce o mare alinare femeilor care nasc și au dureri mari. Acest fel de a ajuta o femeie care naște este cu mult mai bun decât acela obișnuit, cu o moașă, care a învățat în școlile din Betleem cum se moșește și, pe lângă aceasta, o grămadă de leacuri băbești care mai mult strică decât ajută.

9. Ce să mai zicem de ceremoniile prostești de la prima naștere! Cele trei zile de tânguiri și cântece de jale când se naște un prunc de parte femeiască și gălăgia asurzitoare pe care o fac scripcarii și cântăreții din gură și din fluier spre a alina durerile născătoarei atunci când se naște un prunc de parte bărbătească! Decât asemenea prostii, cu mult mai potrivit este ajutorul amintit mai înainte!”

10. Cyrenius: „Desigur! Dar există femei într-atât de evlavioase?”

11. Eu: „Da, destule! Pentru aceasta este nevoie de o fecioară cu o educație bună, care atunci când devine îndeajuns de matură trebuie învățată temeinic acest procedeu! Dar o astfel de învățătură nu trebuie dezvăluită unei fecioare înainte de a-i cerceta inima, dacă este cu adevărat evlavioasă.

12. Dar și bărbații pot ajuta o născătoare, alinându-i durerile prin punerea mâinilor!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 41 - Curățenia trupească și cea sufletească. Vindecarea la distanță
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 24.12.2009, 08:17 View PostDownload Post

Capitolul 41
Curățenia trupească și cea sufletească. Vindecarea la distanță


1. Stahar, care ședea lângă Mine și care era atent la toate, a spus atunci: „Dar nu ar fi atunci omul, după învățăturile lui Moise, pentru o zi întreagă necurat?”

2. Eu am spus: „De acum omul nu va mai fi murdărit de altceva decât de gânduri rele, pofte trupești lipsite de iubire, minciună, renume rău, renegare și pierderea onoarei. Acestea sunt singurele ce pot vătăma curățenia trupească și cea sufletească. Toate celelalte nu murdăresc omul, cel mult doar pielea, și pentru aceasta este destulă apă ca să se curețe.

3. Moise a dat poporului evreu asemenea reguli pentru că lor le plăcea prea mult murdăria. Oamenii care deja în afară sunt murdari ca porcii, cu atât mai ușor vor deveni la fel și în inima lor. De aceea le-a dat Moise evreilor aceste reguli de curățire exterioară deosebită.

4. Adevărata purificare a oamenilor se face însă doar printr-o sinceră căință, prin regretul sincer al păcatelor făcute față de aproape, prin respectarea cu sfințenie a primei legi - de a nu mai păcătui - și prin deplina întoarcere a vieții spre bine.

5. Dacă lipsesc acestea, puteți stropi cu sânge sute de mii de țapi ispășitori, îi puteți blestema și arunca în Iordan în locul păcatelor voastre, dar inima și sufletul vostru vor rămâne la fel de murdare și pătate precum au fost înainte! Pentru curățirea trupului aveți apă, dar pentru curățirea inimii și a sufletului este nevoie de o voință fermă care ascultă în toate de Dumnezeu. Și, la fel cum apa curată și proaspătă învigorează trupul și mădularele lui, la fel întărește inima și sufletul o voință fermă și închinată lui Dumnezeu.

6. Un suflet astfel întărit poate atunci să vindece, prin numele lui Dumnezeu Tatăl, un bolnav care se află la depărtare.

7. Cine însă nu are sufletul chiar atât de puternic, acela să facă cum am spus Eu la începutul cuvântării Mele și va putea și el să aducă o adevărată alinare a suferințelor trupești. El va cufunda suferindul în somnul extatic, iar bolnavul va prezice în somn leacul care îi va fi de ajutor. Folosind cu multă grijă acest leac, starea bolnavului se va îmbunătăți, dar bineînțeles că nu atât de repede ca atunci când vindecarea este făcută de un om desăvârșit spiritual, care și-ar pune mâinile binecuvântate pe trupul bolnav, căci atunci bolnavul s-ar însănătoși imediat.

8. Așa poate fiecare să se convingă de faptul că, în timpul somnului extatic, sufletul - chiar și al unui prostănac sau al unui copil - poate prezice, pentru că în acel moment el este în legătură cu spiritul lui viu și pur. După somnul extatic, spiritul se retrage și se odihnește în el însuși, la fel de liniștit ca și înainte de tratament, iar sufletul se trezește din nou în trupul lui și nu mai știe nimic din ceea ce a zis. Aceasta arată că nici un suflet nu poate fi într-atât de stricat încât să nu mai poată fi vindecat.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 42 - Domnul anunță un exemplu practic de somn extatic
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 25.12.2009, 06:01 View PostDownload Post

Capitolul 42
Domnul anunță un exemplu practic de somn extatic


1. (Domnul): „Ca să vedeți și voi cu ochii voștri cum vine aceasta, voi face acum să vină un om prost și neobrăzat din Cezareea lui Filip. El va fi tămăduit de către unul dintre voi și veți vedea și auzi cu toții cu câtă înțelepciune vă va vorbi mai apoi, în timpul somnului extatic, acest om prost. După ce se va trezi, va fi din nou la fel de prost și neobrăzat ca mai înainte și vom avea mult de furcă cu el, ca să-i putem lămuri pe căi naturale măcar câte ceva despre Dumnezeu și oameni.

2. Cyrenius: „Doamne, mă bucur mult de această lecție, căci vom avea iarăși multe de aflat și de învățat din ea! Acel om se află oare deja pe drum spre noi?”

3. Eu: „Da, el te caută chiar pe tine și îți va cere ajutorul, într-un fel cam necioplit; căci din cauza incendiului și-a pierdut coliba și, pe lângă ea, două oi, o capră și un măgar. El a auzit însă că te afli aici și că-i ajuți pe cei loviți de soartă. Așa că acest om prost și rău a pornit încoace, ca să te roage să-l despăgubești pentru pierderile pe care le-a suferit. Dar, chiar dacă este un nătărău amărât, nu este chiar atât de păgubit. Căci cele două oi le furase cu două zile mai înainte de incendiu, iar măgarul și capra au devenit în același fel ale lui cu un an mai înainte.

4. Tu îți poți da seama din cele aflate că noul nostru venit este un hoțoman rău, deși în același timp este prost ca noaptea din cauza lăcomiei lui. El și-ar fi putut foarte ușor salva coliba împreună cu celelalte bunuri, numai că, în timpul incendiului, el s-a strecurat peste tot în căutare de noi prăzi ilegale. N-a găsit însă nimic și, când s-a întors foarte supărat acasă, și-a găsit coliba în flăcări și cele patru animale făcute scrum.

5. Până acum s-a tot tânguit din pricina colibei. Acum patru ceasuri, când a auzit că te afli aici din motivele știute, s-a hotărât, fără să stea prea mult pe gânduri, să vină aici și să vadă dacă într-adevăr ești aici și dacă într-adevăr ajuți păgubiții.

6. Ți-am spus toate acestea ca să știi dinainte cu cine vom avea de-a face în curând și cum să te porți cu el, măcar la început. Restul vei afla chiar de la el.

7. Cyrenius a întrebat: „Să-l despăgubesc într-un fel?”

8. Eu i-am răspuns: „Deocamdată nu, căci mai întâi trebuie să-l iei la întrebări, după cum obișnuiesc romanii. De-abia după tratament, când va deveni mai omenos, ne vom ocupa de aceasta! Zinca îi va face tratamentul, căci el are cea mai multă putere pentru aceasta, înainte însă îmi voi așeza Eu mâinile pe Zinca, pentru ca el să primească și mai multă putere și să-i reușească tratamentul.”

9 Zinca însă, care stătea mereu pe lângă Mine, ca nu cumva să piardă vreun cuvânt de-al Meu, s-a apropiat și a spus: „Doamne, cum voi putea face eu aceasta, când nu știu nimic despre acest fel de vindecare?”

10. Eu: „Trebuie să-ți pui mâna dreaptă pe fruntea lui și stânga pe adâncitura stomacului și el se va cufunda în somn și va începe în curând să vorbească, dar cu un glas mai slab decât atunci când este treaz! Dacă vei vrea să-l trezești, trebuie să-ți așezi mâinile invers și să le ții așa câteva clipe. Imediat după ce se va trezi, să-ți iei mâinile de pe el și tratamentul s-a încheiat!”

11. Zinca a priceput și nu s-a mai îndoit de fel că totul îi va reuși, așa că a început să-l aștepte nerăbdător pe omul lui. M-a întrebat însă dacă trebuie să înceapă cu tratamentul imediat sau să aștepte mai întâi un semn din partea Mea.

12. Eu i-am răspuns: „Îți voi da Eu de veste când trebuie să se petreacă aceasta. Mai întâi însă trebuie să-i cunoașteți prostia și grosolănia, să vedeți cât de bolnav este sufletul lui. Când veți cunoaște îndeajuns aceasta, atunci va veni vremea să-i însănătoșim sufletul, ca să puteți învăța din aceasta că, oricât de stricat și de decăzut ar părea un om, nu trebuie să-l judecați și să-l condamnați la pierzanie, căci în fiecare suflet se ascunde și un sâmbure de viață sănătos. Dar acum pregătiți-vă, căci el va sosi imediat!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 43 - Sinistratul Zorel cere despăgubire
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 25.12.2009, 06:03 View PostDownload Post

Capitolul 43
Sinistratul Zorel cere despăgubire


1. Abia am terminat de spus acestea, și omul nostru a și apărut. Se numea Zorel și arăta tare lovit de soartă, pe jumătate gol și pe jumătate acoperit de zdrențe și făcând gălăgie mare.

2. L-am trimis pe Iulius să-l întrebe ce voiește și ce caută aici în această după-amiază. Iulius, cu o față foarte serioasă, a mers și a făcut ce i-am spus Eu.

3. Zorel s-a prezentat și a spus cu voce tare: „Sunt un cetățean lovit de soartă și de nenorocirea care s-a abătut asupra orașului și am aflat abia azi că marele Cyrenius este aici ca să-i ajute pe cei nenorociți de incendiu. Mi-am luat inima în dinți și am venit aici, ca să văd mai întâi dacă Cyrenius este într-adevăr aici și dacă într-adevăr face ceva spre alinarea suferințelor celor bătuți de soartă. Dacă face într-adevăr aceasta, după nobilul obicei roman, înseamnă că nu am venit degeaba până aici, iar dacă, din cine știe ce motive, nu, atunci măcar am încercat! Zi-mi, nobile roman, dacă Cyrenius este aici și dacă face binefaceri, așa cum am auzit, ca să pot să merg la el și să-l implor să mă ajute!”

4. Iulius: „Da, el este aici și dă ajutoare importante, dar numai acelora care au conștiința curată! Dacă te numeri și tu printre aceștia, nu vei pleca acasă cu mâna goală! Acolo, la masa cea lungă, umbrită de cedrii și chiparoșii cei înalți, se află el acum și dă audiențe la toată lumea. Du-te acolo și prezintă-te! Dar fii cu băgare de seamă, căci are ochi de vultur și o singură privire îi ajunge ca să-și dea seama de caracterul unui om! Părerea lui s-a adeverit întotdeauna și vai de acela care îl contrazice! Niciodată nu este atât de critic ca atunci când împarte ajutoare!”

5. După cele aflate, Zorel s-a gândit îndelung ce să facă. Până la urmă s-a hotărât să meargă totuși la Cyrenius. El a pornit spre Cyrenius șchiopătând - o prefacere proastă de-a lui. Când a ajuns la Cyrenius, a făcut trei plecăciuni până la pământ, cu capul foarte plecat. După ultima plecăciune a spus, cu un glas răgușit și tremurat: „Înalte domn și stăpân atotsever! Eu, Zorel, fost cetățean din incendiata Cezaree a lui Filip, vă implor, preaînaltă severitate romană, să mă ajutați pe mine, biet om nenorocit, măcar cu puțini bani și cu o haină, căci în afară de aceste zdrențe nu mai am nimic.

6. Am avut o mică cocioabă și un petic de pământ. Am avut și o femeie, pe care însă zeii mi-au luat-o în Câmpiile Elizee acum doi ani. Copii nu am, doar o slujnică cu care trăiesc, dar tot fără copii. Avutul meu mai număra două oi, o capră și un măgar, câteva unelte proaste de lucrat pământul și ceva haine. Toate mi-au fost distruse de incendiu, pe când ajutam altora să stingă focul.

7. Acum sunt, precum sute de alți oameni, un cerșetor. Până și slujnica, singurul meu sprijin în viață, m-a părăsit pentru că nu-i mai puteam oferi nimic, ceea ce voi ține minte! Căci, dacă voi avea nemaipomenitul noroc să fiu despăgubit și să-mi pot reface din nou coliba și cele câteva acareturi, atunci numai s-o prind că vrea să se întoarcă, voi ști eu să-i arăt nerecunoscătoarei drumul spre lumea largă!

8. De acum voi fugi cât trăiesc de tot ce este femeie, căci nici o femeie nu prețuiește ceva! Se spune despre mine că sunt un animal prost și nu știu să mă port cu femeile și că femeia mea ar fi murit de supărare! Dacă ar fi așa, n-aș fi purtat doliu după ea aproape un an și nici slujnica n-ar fi rămas cu drag la mine până la incendiu, cu toate că nu aveam de unde s-o plătesc cât ar fi trebuit.

9. Este o adevărată rușine că omul trebuie să se nască din femeie, căci ar fi fost aproape mai onorabil dacă mama mea ar fi fost ursoaică!

10. Cu toate că celelalte creații le-au reușit foarte bine, când au făcut femeia zeii au făcut o greșeală, care nu le face deloc cinste! Dar așa îi trebuie lui Zeus, când Iunona îi face mai tot timpul zile fripte! Oricum, întregul șir de zei nu prea par copți la minte, căci altfel nu și-ar face tot felul de glume proaste între ei!

11. Cu toate astea, eu sunt un om credincios și cinstesc zeii pentru multe lucruri înțelepte de pe lume! Dar când încep să mai și pută de atâta prostie, atunci nu mai sunt prietenul lor! Ar mai fi fost orașul nostru ars până la temelie dacă Apolo n-ar fi vrut să facă o glumă proastă?! După cum zice preotul nostru cel înțelept, Apolo și-ar fi pierdut mințile pentru o nimfă pământeană și probabil că, pe când era cu ea, și-a uitat carul ceresc cu telegarii de foc și Iunona sau Diana i-ar fi jucat o festă, iar noi, sărmanii, suntem cei care au trebuit să plătească pentru această proastă glumă divină!

12. Este de înțeles că, din când în când, omul mai arată și slăbiciuni din cauza lipsei de înțelepciune. Ce poate să facă un fir de iarbă dacă vântul îl bate dintr-o parte și din alta?! Dar dacă un cedru impunător, simbol al iubiților noștri zei, se lasă plecat de vânt în toate direcțiile, la fel ca un fir de iarbă, aceasta poate să vadă oricine că este un semn de prostie!

13. Dumnezeu încoace și Dumnezeu încolo! Dacă un zeu făptuiește plin de înțelepciune, așa cum este de așteptat de la un zeu, atunci el este demn de slavă. Dacă însă calcă în străchini ca un muritor slab de minte și ne vătăma prin aceasta pe noi, oameni sărmani, atunci, chiar și din partea unui zeu, aceasta este o dovadă de prostie și de aceea eu nu îl pot slăvi și onora!

14. Înalte stăpâne, și tu însuți aproape un semizeu, vei recunoaște oare acum că zeii sunt de vină pentru nenorocirea mea?! Te implor de aceea să mă despăgubești pentru cele pierdute!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 44 - Noțiunea de proprietate a lui Zorel
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 25.12.2009, 06:07 View PostDownload Post

Capitolul 44
Noțiunea de proprietate a lui Zorel


1. Cyrenius: „Cât ți-ai dori tu să-ți dau?

2 Zorel: „Nici prea puțin, dar nici prea mult; dacă îmi voi putea recupera ceea ce am pierdut sunt mulțumit!”

3. Cyrenius: „Cunoști legile romane, care au fost date poporului spre apărarea propriului avut?”

4. Zorel: „O, da, nu ca un învățat în științele dreptului, dar le cunosc! Împotriva acelora pe care le cunosc nu am păcătuit niciodată. Un păcat împotriva unei legi neștiute este oricum nul!

5. De altfel, eu sunt grec și noi, grecii, n-am luat-o niciodată prea în serios cu delimitarea lui «al meu» de «al tău», pentru că suntem mai mult pentru proprietatea colectivă decât pentru cea privată. Bunurile comune dau naștere la bucurie, frăție și adevărata cinste între oameni, ceea ce este o treabă foarte bună! Proprietatea privată însă dă naștere întotdeauna la lăcomie, invidie, zgârcenie, sărăcie, furt, jaf, crimă și tiranie; din ea provin până la urmă toate chinurile pământești ale oamenilor, ca dintr-o cutie a Pandorei!

6. Dacă n-ar fi legi prea severe de protecție a avutului privat, atunci n-ar mai fi atâtea furturi și înșelătorii.

7. Pentru că am considerat întotdeauna legile de apărare a proprietății ca pe o pacoste asupra conviețuirii prietenești și frățești, nici eu nu m-am sinchisit de ele, cel puțin pentru lucrurile mărunte, chiar dacă mi-am făcut rost de ele pe căi ilegale. Dacă însă cineva și-a împrumutat în același fel de la mine ceva, nu l-am urmărit niciodată pentru aceasta.

8. Coliba și pământul sunt ale mele legal, cu animalele ce se găseau pe proprietatea mea însă n-am luat-o chiar așa de în serios, pentru că sunt spartan. Cine cunoaște Sparta și vechile ei legi înțelepte știe de ce nu am mustrări de conștiință pentru așa-zisele furturi. Măgarul, capra și cele două oi ale mele nu erau cumpărate, dar nici cu adevărat furate, căci le-am găsit în pădure păscând, fără stăpân. Proprietarul acelei pajiști din pădure este și proprietarul a multe mii de animale. Cu siguranță că nu suferă de pe urma micilor pagube, iar pentru mine ele sunt foarte folositoare!

9. Și nu cred că am greșit prea mult legilor romane, mai ales că aceste animale rătăceau de unele singure prin pădurea cea mare și pentru proprietarul lor legal treceau cu siguranță ca și pierdute! Ca să aduni ce a rămas de la ceilalți care au din belșug este îngăduit chiar și la evrei, care spun că au primit legile chiar de la cel mai înalt Dumnezeu. De ce să fie acesta considerat la romani furt?!

10. Numai cu sabia în mâna preaputernicilor acestui pământ, deci cu puterea, poate fi apărată o asemenea lege, prin înțelegere niciodată! Și chiar dacă toți cei zece mii de zei sunt pentru această lege, eu sunt împotriva ei atât timp cât trăiesc și pot să gândesc așa cum gândesc acum și am gândit întotdeauna!

11. Tu, înalte stăpâne, ai sabia dreptății și poți să mă pedepsești după placul tău, pe mine, amărât nenorocit. Dar nu vei reuși niciodată să îmi schimbi principiile mele drepte de viață. Dacă însă ai cumva și alte argumente mai înțelepte și mai nimerite în favoarea apărării severe a proprietății legale, am să le ascult și îmi voi schimba felul meu de viață pe viitor!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 45 - Zorel trebuie să audă adevărul
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 25.12.2009, 06:10 View PostDownload Post

Capitolul 45
Zorel trebuie să audă adevărul


1. Cyrenius Mi-a șoptit în taină, făcând ochii mari: „Doamne, Tu tocmai m-ai lăsat să înțeleg mai înainte că acest om este prost și rău, iar acum el se apără ca unul dintre cei mai buni avocați păgâni! De iudaism a amintit doar puțin, dar în ceea ce privește legile noastre și cele ale vechii Grecii, se pricepe la fel de bine ca unul de-al nostru și nu i se poate găsi aproape nici o vină! Eu mă așteptam ca acest om să fie prost și necioplit; dar în zadar; el devine tot mai iscusit în a-și apăra păcatele! Ce se poate face cu el într-o asemenea situație?”

2. Eu i-am răspuns: „Nu te frământa din cauza aceasta; el însuși va spulbera, plin de măiestrie, ceea ce acum consideră, datorită ideilor sale nesănătoase, ca fiind corect. Pune-i însă în continuare întrebări, căci Eu doresc ca voi să vedeți clar deosebirea dintre așa-numitele motive omenești pervertite și motivele rațiunii!”

3. Cyrenius: „Dacă-i așa, sunt foarte curios ce va ieși până la urmă!”

4. Zorel a întrebat apoi: „Înalte domn al Romei, ce am eu de așteptat și ce am de sperat? Ești de aceeași părere cu mine sau să mă dau eu după părerea ta, pe care însă n-ai dat-o încă la iveală?”

5. Cyrenius: „Până când voi hotărî dacă să îți îndeplinesc cererea sau nu, mai avem câteva lucruri de lămurit împreună! Tu îmi pari a fi un nătărău și onestitatea ta nu pare să fie prea mare! Dacă cele patru animale le-ai găsit rătăcind prin pădure, pierdute fiind de stăpânul lor, ori ți le-ai însușit într-un alt fel, iar dacă celelalte lucruri, pe care zici că le-ai găsit, într-adevăr așa au intrat în posesiunea ta, aceasta o lăsăm deocamdată așa, nelămurită. Dar acum îți voi spune altceva și anume că, acum și aici, în grupul din jurul meu, ca și în alte locuri, există profeți care au dat mii de dovezi ale darului lor divin. Eu am o încredere nemărginită în profețiile lor, iar această încredere nu poate fi spulberată de sute de mii de dovezi împotrivă!

6. Și uite, un asemenea om mi-a spus, pe când tu tocmai părăseai orașul, că vei veni și, de asemenea, că vei vrea ceva de la mine. Eu știam deja, înainte de a te vedea, că ai avut necazuri. Tu ai fi putut ușor preveni acest necaz dacă ai fi rămas acasă; dar ideile tale nesănătoase despre proprietate te-au împins pe străzile orașului incendiat, pentru a-ți mai însuși ceva în mod ilegal. În timpul acesta însă, ți s-a aprins coliba de paie și, într-o clipită, flăcările ți-au devorat tot avutul. Iar dacă, în această situație, te-a mai părăsit și femeia, este de la sine înțeles, căci ea știa ce fel de om ești și că, în asemenea situații, se poate aștepta la tot felul de pedepse.

7. Căci, pe cât ești de înflăcărat împotriva proprietății altuia, în ceea ce privește proprietatea ta vrei să te bucuri din plin și în siguranță de ea! Acum însă focul ți-a distrus tot ce aveai și nu poți să-i ceri socoteală, căci sigur nu-ți va da nici un răspuns; dar pe femeia ta te-ai fi răzbunat cu siguranță și ea ar fi trebuit să suporte bătăi și năpaste pe viață și pe moarte, căci cu siguranță ai fi susținut sus și tare că ea este de vină și datorită neglijenței ei ți s-a aprins coliba.

8. Vezi, așa ceva și încă altele mi-au spus acești oameni despre tine, iar eu am încredere în ei mai mult decât în toți zeii Romei și Atenei! În legile noastre este un dicton care spune: Audiatur et alterapars! (Și cealaltă parte va fi audiată) și, în conformitate cu acest dicton, poți să-mi oferi dovezi cu care să te aperi. Folosește în apărarea ta ceea ce știi și poți; eu voi asculta totul cu mare atenție și răbdare!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 46 - Zorel cere să se retragă
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 25.12.2009, 06:12 View PostDownload Post

Capitolul 46
Zorel cere să se retragă


1. Zorel, care căzuse pe gânduri, a spus: „Înalte stăpâne! Dacă tu știi de la început că vei acorda mai multă crezare profeților tăi decât altor sute de mii de martori, atunci aș vrea să știu la ce ar mai folosi să pledez în favoarea mea! Împotriva hotărârilor tale, bazate pe credința ta nezdruncinată, este cu neputință de a se ridica contra-argumente. Și, mai mult decât atât, întreaga putere se află în mâinile tale! Cine s-ar putea, pe drept, măsura cu tine?!

2. La ce-mi folosește mie dacă îți spun cu stăruință că nu este așa? Tu ai să mi-l prezinți pe profet, care îmi va spune din nou aceleași lucruri pe care mi le-ai spus deja, iar pe mine, cu toate contra-argumentele mele, mă vei lăsa cu buzele umflate. Pe scurt, împotriva credinței tale de nezdruncinat nu se poate face nimic, decât să-ți accept de bunăvoie hotărârile, căci tu vei da mai multă crezare profetului tău decât celor o mie de dovezi pe care ți le-aș aduce în apărarea mea! De aceea nu pot decât să spun: «înalte stăpâne, iartă-mă că m-am apropiat de tine!»

3. La urma urmei, rămân totuși la părerea mea, că o proprietate apărată cu silnicie, prin legi necruțătoare, este de o mie de ori mai dăunătoare pentru societatea umană decât o proprietate comunală liberă. Motivele mele împotriva acestei adevărate cutii a Pandorei ți le-am spus deja și nu este nevoie să mă repet. Am să adaug numai că, de fiecare dată când mă voi confrunta cu asemenea situații, voi rămâne credincios principiilor mele și voi lupta împotriva oricărei forme de violare a lor.

4. Nu văd nici o scăpare pentru biata omenire dacă va apăra în continuare proprietatea privată, căci ea este împotriva firii. Dar ce poate face un singur om zdrențăros împotriva a mii și sute de mii?!

5. Acestea fiind spuse, eu am încheiat de vorbit, în situația de față nu am la ce binefacere să mă aștept, de aceea este mai bine, cu voia ta, să dispar din fața ta cât mai repede. Dar, bineînțeles, numai cu voia ta! Căci, după spusele acelui profet - și numai zeii știu cât de adevărate sau neadevărate sunt învinuirile lui - stau aici, în fața ta, ca pungaș, iar pungașii trebuiesc mai întâi pedepsiți înainte de a fi puși în libertate. Legea trebuie mai întâi îmbunată cu sângele unui biet țap ispășitor, înainte ca acestuia să i se dea drumul.

6. Dacă, după părerea ta, stau aici, în fața ta, ca un răufăcător ce merită o pedeapsă, atunci pedepsește-mă fără întârziere și redă-mi apoi libertatea sau, dacă nu, moartea! Mie îmi este totuna, căci sunt lipsit de orice apărare! Voi, romanii, aveți o credință oarbă în lege și nimeni nu-și poate apăra nevoile și ideile proprii în fața legii voastre! Spune-mi, înalte stăpâne, am voie să plec precum am venit sau trebuie să rămân din cauza vreunei pedepse ce a căzut pe capul meu?”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 47 - Etapele pregătitoare ale tratamentului prin somn extatic
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 25.12.2009, 06:14 View PostDownload Post

Capitolul 47
Etapele pregătitoare ale tratamentului prin somn extatic


1. Cyrenius a spus atunci serios, dar blând și omenește: „Nu poți încă pleca, dar nici nu trebuie să te aștepți la vreo pedeapsă, ci va trebui să mai rămâi numai spre binele tău! Pe noi, romanii, niciodată nu ne-a bucurat pedepsirea unui păcătos, ci doar îndreptarea lui adevărată. Dacă aceasta se poate face și fără biciul călăului, ne este cu mult mai dragă această cale. Doar atunci luăm biciul în mână, când nimic altceva nu mai ajută. Și nimeni nu este pedepsit aspru când încalcă prima oară legea, ci doar dacă, din ușurință sau din prostie, o va încălca de mai multe ori. Cine însă păcătuiește din răutate din nou și din nou, acela să se aștepte la o judecată aspră!

2. Acum, după vechile tale principii spartane, tu ai greșit doar împins de nevoie și te afli acum pentru prima oară în fața unui judecător! De aceea nu vei fi pedepsit, ci va trebui doar să-ți recunoști răutatea și prostia și să te dezici de ele! Astfel, sufletul tău bolnav va fi vindecat și-ți vei putea da seama de dreptatea și înțelepciunea acestor legi, ca de acum încolo, de la sine, să nu le mai încâlci. Tu însuți vei simți o mare bucurie când vei pleca de aici ca om cu adevărat liber și curat.

3. Pentru această vindecare trebuie ca un om cu putere din rândul nostru, curat trupește și sufletește, să-și pună mâinile tămăduitoare pe capul și pe pieptul tău. Prin această blândă tămăduire, harurile tale adormite vor fi trezite și reînsuflețite, și astfel mintea ta se va îndrepta și vei putea pricepe cu adevărat cauza sănătoasă a severității legilor romane și le vei respecta cu bucurie! Te învoiești la toate acestea?”

4. Zorel a spus, ceva mai vesel decât înainte: „Înalte domn și onorat stăpân! Eu mă învoiesc la toate, numai cu bătaia, tăierea capului și moartea pe cruce, nu. Mă îndoiesc însă că această tămăduire va da roadele așteptate. Căci un copac bătrân nu se mai lasă îndoit! Dar orice este cu putință! Unde se află însă acel om, cu mâinile sale puternice?”

5. Cyrenius M-a întrebat dacă a venit timpul.

6. Eu: „Încă puțină răbdare. Să-i dăm sufletului un răgaz de reculegere. Omul este încă frământat de gânduri și va fi greu de cufundat în somn. Nici Zinca să nu se arate decât la vremea potrivită. Vă voi face Eu un semn pentru aceasta.”

7. După aceste cuvinte ale Mele, pentru o vreme toți s-au liniștit. Numai Zinca pândea, plin de emoție, semnul Meu. Zorel era însă muncit mai departe de gânduri despre intențiile noastre. Erau ele într-adevăr sincere sau totuși puneam la cale ceva rău?! El ne-a iscodit chipurile și și-a zis în sinea lui: „Nu, la acești oameni nu zăresc nici o prefăcătorie. Mă pot încrede în ei! Aceștia pot face numai bine, nicidecum rău!”

8. Această încredere, la care singur a ajuns, era necesară pentru tămăduire. Fără aceasta, punerea mâinilor pe cap și pe piept n-ar fi dat roade, căci bolnavul n-ar fi putut fi cufundat în somnul tămăduitor.

9. Ah, cu totul altfel stau lucrurile la oamenii născuți din spirit întrupat! La aceștia, ca și la Mine, este îndeajuns puterea voinței și tămăduirea este împlinită! Însă la tămăduitorii care nu sunt încă pe deplin mântuiți este nevoie ca bolnavul să fie mai întâi trezit (spiritual) și pregătit, altfel, așa cum am mai zis, tot tratamentul este zadarnic.

10. Acum Zorel al nostru era pregătit, iar Eu i-am făcut lui Zinca semnul mult așteptat.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 48 - Cunoașterea de sine a lui Zorel
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 25.12.2009, 06:19 View PostDownload Post

Capitolul 48
Cunoașterea de sine a lui Zorel


1. Atunci Zinca a mers la Zorel și i-a spus: „Frate, este voia Domnului cel atotputernic și plin de compasiune, iubire și înțelepciune, ca eu să te tămăduiesc prin atingerea mâinilor mele. Nu-ți fie teamă, ai încredere și vei deveni un alt om! Să nu-ți fie nimic ascuns din cele ce te-ar putea însănătoși trupește și sufletește! Vrei tu și ai încredere în mine, fratele și prietenul tău adevărat? Atunci lasă-mă să-mi pun mâinile pe capul și pe pieptul tău!”

2. Zorel a spus: „Prietene, cu vorbele tale de încredere poți să mă trimiți și în iad, și eu voi merge! Așează-ți, frate, mâinile, unde și cum dorești, eu nu mă voi împotrivi!”

3. Zinca: „Bine atunci; așează-te pe banca aceasta și eu voi lăsa puterea Domnului să te pătrundă!”

4. Zorel: „Care Domn? Poate chiar Zeus, Apolo, Marte, Mercur sau Vulcan, Pluto sau Neptun? Eu te rog, lasă-l pe Pluto deoparte. Căci nu vreau să fiu pătruns de puterea lui devastatoare!”

5. Zinca: „Lasă acești zei, care nu există decât în fantezia celor orbi! Există doar un singur Dumnezeu adevărat! Acesta este marele zeu necunoscut vouă și pe care voi, păgânii, nu L-ați recunoscut încă până acum. Acum însă a venit vremea, ca și voi, păgânii, să-L cunoașteți pe singurul zeu adevărat! De la acest Dumnezeu vine puterea și grația care te va pătrunde și te va vindeca atunci când îmi voi așeza eu mâinile pe tine!”

6. Zorel: „Ah, dacă-i așa, atunci așează-ți mâinile mai repede!”

7. Zinca și-a pus mâinile pe Zorel în felul descris mai înainte, iar Zorel a căzut imediat în somnul tămăduitor.

8. Cam după vreun sfert de ceas, Zorel, care dormea adânc și cu ochii închiși de tot, a început să vorbească: „O Doamne, o Doamne, ce om josnic și rău sunt și cât de cinstit și bun aș putea fi, numai dacă aș vrea! Dar chiar acesta este blestemul păcatului, al minciunii și al trufiei! Minciuna și trufia sunt păcatele de căpetenie, care se înmulțesc ca frunza și ca iarba pe pământ și pe nisipul mărilor!

9. Doamne! Am atâtea păcate și murdării în sufletul meu, că de atâtea păcate nici nu-mi văd fața! Da, ca un fum sau ceață mă învăluie mărăcinișul nenumăratelor mele păcate!

10. O Doamne, o Doamne, cine oare mă va putea vreodată elibera de ele?! Sunt un hoț, un mincinos, și spun minciună după minciună. O, vai mie, nenorocit câine mincinos! Tot ce am mi-am însușit numai prin minciună, înșelătorie și prin furt!

11. În marea mea orbire nici măcar nu le-am socotit păcate. Am avut de nenumărate ori prilejul să mă lămuresc de adevăr! Dar nu am vrut să mă las lămurit! Mereu preamăream Sparta și disprețuiam dreptele legi romane! Oh, vai mie, netrebnic zdrențăros!

12. Singura mea mângâiere este că nu am omorât pe nimeni. Dar nu a lipsit mult! Dacă femeia mea n-ar fi fugit de-acasă, ar fi căzut sigur victimă furiei mele oarbe!

13. Oh, sufletul meu e foarte bolnav, iar tu, frate Zinca, mă vei vindeca cu greu sau poate deloc!

14. Oh, sunt un monstru îngrozitor! Sunt mai mânios ca un urs, mai mânios ca un leu, mai mânios ca un tigru, mai mânios ca o hienă, mult mai mânios ca un lup și cu mult mai mânios ca un porc mistreț! Căci mai sunt și viclean ca o vulpe, și asta mă face frate cu diavolul!

15. Dar ceva în mine se înseninează puțin și chiar fumul gros și ceața deasă din jurul meu dispar! Ia te uită, se subțiază și-mi pare că respir mai ușor! Dar de-abia în limpezimea aceasta văd clar diformitatea mea adevărată, plină de bube și răni grețoase! Ah, ah, sunt un adevărat monstru! Unde este vraciul care mă vindecă?! Dar nu trupul e de vină, căci eu, sufletul, sunt bolnav!

16. O Doamne, dacă cineva mi-ar vedea sufletul, ar fi îngrețoșat de urâțenia lui! Cu cât se limpezește, cu atât mai clar se vede sufletu-mi diform! Frate Zinca, nu se află nimic care ar putea să-i dea sufletului meu o înfățișare mai plăcută?!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 49 - Spălarea sufletului
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 25.12.2009, 06:24 View PostDownload Post

Capitolul 49
Spălarea sufletului


1. Zorel a început acum să ofteze în somn, și unii au crezut că se va trezi.

2. Eu însă le-am spus la toți: „O, neștiutorilor! Acesta a fost de-abia primul stadiu al somnului. Acum el va mai dormi vreun ceas bun și va începe în curând după aceea din nou să vorbească. El va trece atunci într-un stadiu mai înaintat al vieții sufletești, cel al dezicerii sufletului de plăcerile lumești și carnale lipsite de iubire, care au lăsat pe trupul sufletului său toate aceste boli, la a căror vedere el s-a îngrozit. Pentru aceste boli ale sufletului nu este alt leac decât cunoașterea lor, scârbirea de ele și apoi neclintita voință de a te curăți de ele. Când apare voința, vindecarea merge ușor înainte.

3. Fiți cu băgare de seamă căci de îndată va începe iarăși să vorbească! Dacă te va întreba iarăși ceva, prietene Zinca, tu răspunde-i doar în gând, iar el te va auzi și te va pricepe!”

4. Abia ce i-am dat învățătura lui Zinca, și iată că Zorel a început din nou să vorbească și a spus: „Deplâng marea mea nenorocire! Din lacrimile mele s-a făcut o baltă mare ca Siloah din Ierusalim și acum mă spăl în balta asta și, ce să vezi?! Apa bălții îmi vindecă multe răni și bube de pe trupul sufletului meu! Ah, ah, este o adevărată apă tămăduitoare! Nu mai văd decât urmele cicatricelor. Rănile, bubele și ulcerele au pierit de pe trupul bietului meu suflet. Dar cum e cu putință ca din lacrimile mele să se facă această baltă?

5. Împrejurul bălții locul este minunat. Este locul nădejdii. Simt că pot din nou nădăjdui că sufletul meu se va vindeca. Ah, ce plăcute sunt aceste locuri, aici aș vrea să rămân! Apa din balta mea s-a limpezit; mai înainte era însă tulbure. Și, pe cât se limpezește, pe atât este mai mare puterea ei tămăduitoare!

6. Ah, acum bag de seamă că se mișcă ceva în mine, ca o voință puternică, iar voința asta naște în mine cuvintele: «Vreau, trebuie, trebuie pentru că vreau!» Cine poate opri în mine ceea ce vreau? Voința mea e liberă! Și, de aceea, vreau ceea ce eu însumi vreau! Ce este bun și adevărat, asta vreau eu, pentru că eu însumi vreau aceasta și nimeni nu mă poate sili!

7. Mi se arată acum adevărul: este o lumină dumnezeiască din cer! Zeii noștri sunt numai himere, nimic, chiar nimic nu sunt. Cine crede în ei e mai prost decât un nebun, căci un nebun adevărat nu crede în acești zei amărâți. Nu văd niciunde zeii, dar văd lumina divină și aud adevărul divin. Dar pe Dumnezeu însuși nu îl pot vedea, căci El e prea sfânt pentru mine.

8. Acum balta dimprejurul meu s-a făcut un lac! Lacul nu-i adânc; apa îmi vine numai până la coapse. Și e foarte limpede, nemaipomenit de limpede. Dar nu văd nici un peștișor în ea! Dar nici nu vor fi vreodată pești în ea, pentru că peștii vin numai din suflarea atotputernică a lui Dumnezeu! Pe când eu sunt numai un biet suflet de om, din a cărui suflare nu se face nici un pește!

9. Oh, e nevoie de multă putere pentru a face un peștișor! Oh, asta n-o să poată face oamenii, căci sunt prea slabi pentru asta! Nu este de tot cu neputință, doar că acel om trebuie să fie una cu voința divină și cu spiritul divin! Pentru un om drept, aceasta e cu putință, dar eu nu sunt un om drept și de aceea pentru mine așa ceva este cu neputință!

10. Ce curată e apa, până și fundul lacului e curat - acolo este numai iarbă grasă! Este minunat că sub ap crește o iarbă atât de bogată și frumoasă! Și, uite, iarba crește văzând cu ochii și începe să înghită apa! Da, da, nădejdea devine mai tare decât cunoașterea și decât frica ce o însoțește!

11. Ah, acum văd un om pe malul îndepărtat, care îmi face semn cu mâna! Da, vreau să merg la el, dar nu știu cât de adânc e lacul! Căci, dacă voi da de locuri adânci, m-aș putea îneca și aș fi pierdut!

12. Dar o voce se aude din apă: «Sunt peste tot la fel de adânc! Poți să treci fără frică prin mine! Du-te la Acela care te cheamă, căci El îți va arăta calea și te va judeca!» Asta e ciudat! Aici vorbește până și apa și iarba! Nu, așa ceva nu s-a mai întâlnit!

13. Mă duc acum la prietenul de pe mal. Trebuie să fie un prieten, altfel nu mi-ar fi făcut semn cu mâna! Nu ești tu, Zinca, acesta e un altul! Dar te văd și pe tine în spatele lui! Dar tu nu ești nici pe departe atât de prietenos ca el. Oare cine o fi el? Mă rușinez însă tare de el pentru că sunt gol. Trupul meu este acum curat, nu mai văd nici un semn de boală pe el. Oh, dacă aș avea măcar o cămașă! Dar trebuie să merg la ei, chiar așa gol! Chemarea lui mă atrage cu putere! Mă duc acum și, uite, pot merge foarte ușor!”
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Crestinism
   -> Biblioteca - Creștinism, Jakob Lorber - "Scribul lui Dumnezeu"
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 5 of 27  [ 265 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2, 3, 4, 5, 6 ... 25, 26, 27  Next
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !