Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 28.3.2024, 12:48
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Marea Evanghelie a lui Ioan - volumul 1 - Jakob Lorber


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2, 3, 4 ... 23, 24, 25  Next
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 19
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.1.2010, 20:46 View PostDownload Post

Capitolul 19

Iisus îi explică lui Nicodim esența omului, secretul spiritului, (Ioan M, 6-12)


(6) Ce este născut din came, este carne, și ce este născut din Duh, este duh.
(7) Nu te mira că ți-am zis:«Trebuie să vă nașteți din nou».
(8) Vântul suflă încotro vrea, și-i auzi vuietul dar nu știi de unde vine, nici încotro merge. Tot așa este cu oricine este născut din Duh. "
(9) Nicodim l-a zis: "Cum se poate face așa ceva? "
(10) Iisus i-a răspuns: 'Tu ești învățătorul Iul Israel și nu pricepi aceste lucruri?
(11) Adevărat, adevărat îți spun, că noi vorbim ce știm și mărturisim ce am văzut; și voi nu primiți mărturia noastră.
(12) Dacă v-am vorbit despre lucruri pământești și nu credeți, cum veți crede când vă voi vorbi despre lucrurile cerești?


1. Așa cum indică versetul 6, Eu am răspuns: "Nu te mira de ceea ce-ți spun, pentru că, vezi tu, ceea ce este născut din carne este carne, adică materie moartă, învelișul cel mai exterior al vieții și ceea ce este născut din spirit este spirit, adică viața eternă și adevărul în sine".

2. Dar Nicodim tot nu a înțeles. A ridicat din umeri, mai puțin surprins de ceea ce i-am spus și mai mult mirat să constate că nu este capabil să înțeleagă aceste cuvinte, el, fariseul, înțelept peste înțelepți, el, care avea o părere atât de bună despre propria lui înțelepciune, pentru care, de altfel, a și fost ales ca șef al evreilor.

3. Mirarea lui era cu atât mai mare cu cât a văzut în Mine un învățător neașteptat, capabil să îi propună o adevărată șaradă intelectuală. Neștiind ce să mai creadă, M-a întrebat: "Dar cum trebuie să înțeleg aceasta? Poate fi un spirit în stare de graviditate și poate da el naștere unui semen de-al lui?"

4. I-am răspuns: "îți repet că nu trebuie să te miri în fața cuvintelor Mele: Voi trebuie să vă nașteți din nou!'

5. Vezi tu, vântul suflă încotro vrea el; tu auzi murmurul vântului, dar nu știi de unde vine si nici încotro merge! La fel este cu fiecare om care este născut din spirit și care îți vorbește. Tu îl vezi și îl asculți, dar, pentru că îți vorbește într-un mod spiritual, tu nu îl înțelegi și nu realizezi de unde știe el aceasta și de ce îți vorbește în acest fel. Dar pentru că ești un om înțelept și cinstit, la momentul potrivit îți va fi acordată grația de a putea înțelege și percepe aceste lucruri".

6. Nicodim a dat atunci din cap gânditor și a sfârșit prin a spune: "Aș vrea să mă înveți cum se poate petrece acest lucru! Căci tot ceea ce știu și pot să înțeleg o știu și o înțeleg în carnea mea (în trupul meu). Și dacă îmi este luată carnea, nu voi mai putea înțelege mare lucru. Cum ar putea carnea mea să devină spirit și cum va putea primi spiritul meu în el un alt spirit, născându-se din nou? Cum, cum se poate petrece așa ceva?"

7. Eu i-am spus: Tu ești unul dintre cei mai înțelepți doctori ai lui Israel și nu poți să înțelegi aceste lucruri? Dacă tu nu poți să le înțelegi, deși ești doctor în Lege, ce să mai spunem de alții, care abia cunosc câte ceva despre existența lui Avraam, Isaac și Iacov!

8. Adevăr, adevăr îți spun, Eu și discipolii Mei am fost conduși aici de către spirit, dar nu îți vorbim întru spirit, îți vorbim în mod natural, în imaginile concrete ale acestui pământ, pentru a-ți spune ceea ce știm și am văzut întru spirit; și cu toate acestea, voi nu puteți să înțelegeți!

9. Și dacă voi nu puteți nici să înțelegeți nici să percepeți un lucru explicat atât de simplu, când Eu vă vorbesc despre cele spirituale într-un mod pământesc, aș vrea să știu ce ar deveni credința voastră dacă Eu aș începe să vorbesc despre lucrurile cerești într-un mod în întregime ceresc.

10. Adevăr îți spun, numai Spiritul care este spirit - în el însuși și prin el însuși - știe ce este spiritul și viața. Carnea nu este decât un înveliș exterior care nu cunoaște spiritul, decât cel mult în cazul în care spiritul se manifestă prin înveliș, prin această scoarță. Dar spiritul tău este prea mult dominat și acoperit de carnea ta, care nu-l cunoaște. Totuși, va veni timpul când spiritul tău, așa cum ți-am mai spus, va fi liber; vei înțelege atunci mărturia noastră și o vei accepta".

11. Nicodim a răspuns : "învățătorule iubit, oh, înțelept între înțelepți, spune-mi într-un fel pe înțelesul meu, când, când oare va veni deci timpul la care visez?"

12. I-am spus: "Prietene, nu ești destul de matur pentru a-ți indica momentul, ora și ziua. Vezi tu, atâta vreme cât vinul nu este destul de fermentat, el rămâne tulbure. Dacă îl verși într-un pahar de cristal și ții acest pahar la soare, lumina soarelui - oricât de puternică ar fi ea - nu va reuși să-l traverseze. La fel este și cu omul. înainte de a fi suficient fermentat pentru a elimina tot ceea ce este tulbure în el, lumina cerului  nu-i poate pătrunde ființa. Dar îți voi spune ceva și, dacă vei înțelege, vei ști când va veni acest timp; iată, ascultă-Mă!
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 20
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.1.2010, 20:49 View PostDownload Post

Capitolul 20

Versete de neînțeles pentru Nicodim. (Ioan 111,13-15)


(13) Nimeni nu a urcat la ceruri, afară de Cel ce S-a coborât din ceruri, adică Fiul omului care este în ceruri
(14) Și, după cum a înălțat Moise șarpele în pustie, tot așa trebuie să fie înălțat și Fiul omului,
(15) pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.


1. Vezi tu, nimeni nu urcă la ceruri dacă nu este Cel care a coborât, adică Fiul omului care sălășluiește pentru totdeauna în ceruri. Și, la fel cum Moise a înălțat șarpele în deșert, tot așa trebuie să fie înălțat și Fiul omului pentru ca toți cei care cred în El să nu piară, ci să capete viața veșnică. Spune-mi, tot nu înțelegi?"

2. Nicodim a spus: "învățătorule iubit, cum aș putea să înțeleg? în Tine este o înțelepciune cu totul specială, așa cum Ți-am mai spus deja; mai degrabă aș putea descifra hieroglifele decât să înțeleg înțelepciunea Ta. Trebuie să-Ți mărturisesc că dacă faptele Tale nu m-ar apropia de Tine, Te-as putea lua ușor drept un nebun sau un ciudat! Dar niciodată un om inteligent n-a vorbit așa ca Tine. Faptele Tale dovedesc că ai fost trimis de Dumnezeu pentru a ne învăța și că trebuie să fie în Tine plenitudinea puterii și a înțelepciunii divine, fără de care astfel de fapte ar fi imposibile.

3. Dar una nu merge fără cealaltă. De vreme ce puterea faptelor Tale este divină, învățătorul meu iubit, înțelepciunea învățăturii Tale pe acest pământ trebuie să fie de asemenea divină, indiferent că eu o înțeleg sau nu! Mă pierd cu totul dacă încerc să înțeleg această teză conform căreia nimeni nu poate urca la ceruri fără să fi coborât, dacă nu este Fiul omului care este în ceruri. Dragă învățătorule, de la Enoh și Ilie, nici un om n-a avut bucuria de a urca la ceruri. Vei fi Tu, poate, al treilea? Dar la ce le-ar folosi aceasta celorlalți oameni, care nu vor putea urca la cer, din moment ce ei n-au coborât de acolo?

4. Mai mult, Tu spui că cel care s-a coborât din ceruri nu se află pe pământ decât în aparență, dar în realitate, el este în același timp și în ceruri. Probabil că în împărăția lui Dumnezeu nu pot ajunge decât Enoh, Ilie și Tu, în timp ce celelalte milioane de oameni vor rămâne de-a pururi în bezna umedă a mormântului lor, de unde, prin grația lui Dumnezeu, vor fi transformați în praf și pulbere, fiind reduși astfel la nimic.

5. Dragul meu învățător, oare pentru o astfel de împărăție a lui Dumnezeu se pierd în mulțumiri sărmanii viermi ai pământului, numiți în mod ironic oameni? Toată lumea știe că așa este și așa a fost întotdeauna. Nu vine vara cu două sau trei rândunele! Ce au făcut în fond Enoh și Ilie pentru a fi ridicați la cer? Nu au făcut decât ceea ce era propriu naturii lor cerești. Ei nu aveau nici un merit și, conform explicațiilor Tale, nu au putut să urce la ceruri decât pentru că au coborât de acolo.

6. Vezi așadar că toate acestea nu ne dau speranțe prea mari și că nu există nici o consolare pentru sărmana umanitate de pe acest pământ atât de greu încercat. Dar, așa cum ți-am mai spus, nu este mai puțin adevărat faptul că învățătura Ta este înțeleaptă și divină. Totuși, sper să fii de acord cu mine că teza despre care tocmai am discutat este o adevărată nebunie din punct de vedere rațional!

7. Probabil că nu este decât o parabolă atunci când vorbești despre această ridicare a Fiului omului, care trebuie să se manifeste în deșert precum șarpele dresat de Moise. De ce trebuie și cum ar putea să creadă toți cei care aspiră către viața veșnică în această ridicare a Fiului omului, înălțat precum șarpele lui Moise? Aceasta nu are nici un sens. Cine este acest Fiu al omului? Unde este el? Ce face? Vine el din ceruri, la fel ca Enoh și Ilie? Se va naște în curând? Cum pot oamenii care nu-l văd - așa cum nu-l văd nici eu - să creadă în El?

8. Cum poate El să vină pe acest pământ dacă este și în cer în același timp? Unde și când va fi El crescut? înseamnă că El va fi Regele de neînvins, atotputernic al evreilor?

9. Vezi, dragă învățătorule, toate acestea sună ciudat în gura unui om care vrea să arate prin faptele lui că este plin de atotputerea divină. Dar, așa cum ți-am mai spus, nu vreau să mă las indus în eroare, deși consider că Tu ești un mare profet trimis de Dumnezeu.

10. Vezi așadar că nu sunt dintre aceia care resping de la bun început orice învățătură pe care nu o înțeleg; aș dori totuși ca Tu să-mi dai mai multe lămuriri și mai în detaliu. Eu nu pot să Te înțeleg, iar întreaga Iudee, și în special orașul Ierusalim - unde eu sunt principala autoritate - are mare încredere în mine; dacă eu Te urmez pe Tine și învățătura Ta, tot orașul Te va urma, dar dacă o resping, orașul o va respinge de asemenea. Ai deci bunătatea să mă luminezi puțin!"

11. Eu i-am spus: "Ai ținut un discurs lung și ai vorbit ca un om care nu știe nimic despre lucrurile cerești, dar nu ar putea fi altfel, pentru că te afli în întunericul acestei lumi și nu vrei să vezi lumina care a venit din ceruri pentru a lumina întunericul nopții acestei lumi. Se pare că zorii zilei se vor naște în curând în tine, dar deocamdată, tu nu vezi ceea ce se află chiar sub nasul tău!"
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 21
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 15.1.2010, 15:18 View PostDownload Post

Capitolul 21

Misiunea Fiului omului. Cel care nu vrea să-L recunoască pe Domnul poartă deja în el condamnarea, (Ioan III, 16-21)


(16) Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.
(17) Dumnezeu, într-adevăr, n-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin EL
(18) Oricine crede în El, nu este judecat; dar cine nu crede, a și fost judecat, pentru că n-a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.
(19) Și judecata aceasta stă în faptul că, odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele.
(20) Căci oricine face răul, urăște lumina și nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele.
(21) Dar cine lucrează după adevăr, vine la lumină, pentru ca să i se arate faptele, fiindcă sunt făcute întru Dumnezeu."


1. "Adevăr îți spun, Dumnezeu este Iubirea și Fiul este înțelepciunea. Dumnezeu a iubit atât de mult această lume, încât i-a dăruit pe unicul Său Fiu, adică înțelepciunea care izvorăște în mod etern din El însuși, pentru ca oricine crede în El să devină nepieritor și să aibă viața veșnică. Spune-Mi, înțelegi tu aceasta?"

2. Nicodim a răspuns: "Mi se pare că ar trebui să înțeleg, dar de fapt, nu înțeleg. Cel puțin dacă aș putea să înțeleg ce înseamnă acest Fiu al omului, dar iată că acum îmi vorbești și despre un Fiu unic, pe care Dumnezeu, din iubire pentru noi, L-a dăruit lumii. Fiul omului și Fiul lui Dumnezeu sunt una și aceeași persoană?"

3. Eu i-am spus: 'Tu vezi că am un cap, un corp, mâini și picioare. Capul, corpul, mâinile și picioarele sunt carnea; ceea ce este din carne este carne. Dar în Fiul omului, carnea este sălașul înțelepciunii lui Dumnezeu; iată cine este Fiul unic al lui Dumnezeu. Dar nu Fiul lui Dumnezeu, ci Fiul omului va fi înălțat în deșert la fel ca și șarpele lui Moise și aceasta îi va șoca pe mulți! Insă celor care nu vor fi indignați și care vor crede și vor fi credincioși Numelui Său, El le va da puterea de a fi numiți copiii lui Dumnezeu în împărăția Sa fără de sfârșit.

4. Nu trebuie să te aștepți la o judecată a lumii, la un război, la o maree imensă sau la un foc din ceruri care să cadă asupra păgânilor, pentru că Dumnezeu nu și-a trimis unicul Fiu (înțelepciunea divină) pe pământ (în trupul Fiului omului) pentru a judeca lumea, ci pentru a o mântui. Cu alte cuvinte, pentru ca trupul din carne să nu mai piară, ci să renască odată cu spiritul la viața veșnică. (Carnea nu semnifică aici atât carnea trupului fizic, cât mai degrabă dorințele carnale ale sufletului). Dar pentru a ajunge acolo, credința trebuie să elibereze carnea de puternicele sale pofte materiale; credința în Fiul omului, născut din Dumnezeu cel veșnic și venit în această lume pentru ca oricine crede în Numele Său să primească viața eternă.

5. Cel care va crede în El, fie el evreu sau păgân, nu va fi judecat și nu va pieri. Dar cel care se va împotrivi Fiului omului și nu va crede în El este deja judecat, pentru că judecata omului este faptul că el nu poate sau nu dorește să-L recunoască pe Fiul omului, ridicându-se - din orgoliu - împotriva Numelui Său. înțelegi tu aceasta? Acum ți-am explicat într-un mod cât se poate de clar".

6. Nicodim a răspuns: "Da, da, înțeleg pe jumătate sensul discursului Tău, foarte elevat din punct de vedere spiritual, dar mi se pare că vorbești totuși degeaba atât timp cât acest Fiu al omului, în care sălășluiește plenitudinea înțelepciunii lui Dumnezeu, nu este aici, iar Tu nu vrei sau nu poți preciza când și unde va veni.

7. Iată de ce această condamnare, care constă pur și simplu în necredință, mi se pare absolut enigmatică! Iar dacă judecata lui Dumnezeu nu înseamnă nici război, nici ciumă, nici inundație, nici focul cerului, ci doar lipsa de credință, îți mărturisesc, dragă învățătorule, că eu tot nu Te înțeleg! Căci cel care nu înțelege unul sau două concepte ale unui discurs, nu înțelege de fapt discursul întreg! Ce vrea să însemne judecata" Ta, ce înțelegi Tu prin acest concept?"

8. Eu i-am zis: "Prietene, aș putea să-ți spun și Eu: - Nu înțeleg cum de nu ești capabil să înțelegi sensul cuvintelor Mele! Tu nu înțelegi conceptul de judecată, cu toate că tocmai ți I-am explicat foarte limpede.

9. Vezi tu, judecata este lumina lui Dumnezeu venită din ceruri în această lume. Dar oamenii care vin din întuneric și sunt așezați în lumină, preferă mai degrabă bezna lor decât lumina lui Dumnezeu pe care o au în fața ochilor. Faptul că oamenii nu doresc lumina dovedește că faptele lor sunt rele.

10. Unde poți găsi credința perfectă, dacă nu acolo unde oamenii care sunt cu adevărat drepți, au un respect profund pentru Dumnezeu în această lume? Cine își iubește aproapele dacă știe că nu are nimic de câștigat din aceasta? Unde sunt cei care își iubesc soțiile pentru fecunditatea lor? Lor le plac prostituatele și păcătuiesc cu acestea complet lipsiți de pudoare, deși cel care idolatrizează desfrânarea și păcătuiește astfel comite un adevărat sacrilegiu, care este cel mai mare rău dintre toate. Oare își dezvăluie hoțul furtul și fură el la lumina zilei?

11. Vezi tu. toți cei care au intenția de a face rău, aleg să facă rău. Cei care iubesc răul și care fac rău sunt dușmanii luminii, pe care o urăsc. Ei fac totul pentru a se opune luminii, pentru ca acțiunile lor rele să nu fie aduse la lumină, căci ei știu foarte bine că atunci ele ar fi recunoscute și condamnate.

12. Iată ce este judecata, dar ceea ce tu înțelegi prin judecată nu este o judecată, ci condamnarea care urmează judecății.

13. Dacă ești un îndrăgostit căruia îi place să iasă noaptea, judecata sufletului tău este că tu preferi noaptea în locul zilei, dar dacă te lovești sau cazi într-o groapă din cauza întunericului, aceasta nu este o judecată, ci urmarea logică a judecății, a faptului că tu preferi noaptea în locul zilei.

14. Dacă ești însă prietenul zilei și al adevărului lui Dumnezeu, vei acționa în conformitate cu adevărul divin. Vei dori atunci ca acțiunile tale să fie aduse la lumina zilei, în fața tuturor, pentru că știi că faptele tale - făcute la lumina adevărului - sunt drepte și bune și merită să fie recunoscute și recompensate.

15. Cel care este prietenul luminii se deplasează ziua și nu noaptea. El recunoaște imediat lumina,

pentru că el provine din lumină și această lumină se numește credința inimii.
16. Cel care crede în Fiul omului, care crede că Fiul omului este lumina lui Dumnezeu, poartă deja viața în el. Dar cel care nu crede aceasta, poartă deja judecata asupra lui și această judecată este exact lipsa lui de credință.

17. Cred că de data aceasta M-ai înțeles".
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 22
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 15.1.2010, 19:20 View PostDownload Post

Capitolul 22

Nicodim tot nu înțelege, dar inima lui îi vorbește


1. Nicodim a spus: Totul este clar pentru mine, în afara unui singur lucru: este vorba despre acest extraordinar Fiu al omului, fără de care toată această conversație înțeleaptă și toată această minunată discuție este inutilă! La ce folosește credința dacă acest Fiu al omului nu este aici! Nu putem să-L facem să apară din aer sau dintr-o idee abstractă! Spune-mi unde pot să-L găsesc și poți fi sigur că voi merge în întâmpinarea Lui cu credința cea mai profundă".

2. I-am spus: "Dacă n-aș fi văzut această credință în tine, tu nu ai fi primit o asemenea învățătură! Ai venit noaptea și nu ziua, deși știai, ai văzut faptele Mele! Dar pentru că ai venit noaptea, ceea ce corespunde nopții sufletului tău, este de înțeles că nu poți pricepe încă nimic referitor la acest Fiu al omului.

3. Adevăr îți spun, dacă cineva îl caută pe Fiul omului în toiul nopții pentru că îi este rușine să o facă la lumina zilei, în fața tuturor, de frică să nu fie criticat, nu are multe șanse să-L găsească. Tu trebuie să știi bine, căci tu ești unul dintre cei mai înțelepți evrei, că noaptea, oricare ar fi ea, nu ajută pe nimeni să caute și să găsească. Dacă dorești cu adevărat să-L găsești, va trebui să-L cauți pe Fiul omului ziua și nu noaptea.

4. Eu nu pot decât să-ți spun: Du-te să-l vezi pe Ioan, care botează cu apă la Enon, aproape de Ierusalim. El îți va spune dacă unicul Fiu al lui Dumnezeu este sau nu deja aici! II vei întâlni acolo!"

5. Nicodim a spus: 'Ah! Dragă învățătorule, asta va fi dificil; în fiecare zi am treabă până peste cap și nu reușesc să-i dau de capăt. Gândește-Te că sunt în oraș și în împrejurimi mai mult de opt sute de mii de locuitori, inclusiv străini, și trebuie să mă ocup de ei, din moment ce sunt primarul lor. In plus, am problemele zilnice ale Templului, pe care nu pot niciodată să le amân. Dacă această grație nu îmi este oferită aici, la Ierusalim, va trebui, din nefericire, să renunț. Cele trei zile care mi-ar trebui pentru a merge la Ioan ar echivala pentru altcineva cu trei ani de absență!

6. Iartă-mă așadar că nu pot să-Ți urmez sfatul, dar nu ezita să vii să locuiești la mine de fiecare dată când vei veni la Ierusalim cu discipolii Tăi. împreună cu toți ai Tăi, vei regăsi întotdeauna în mine un protector și un prieten sincer. Casa mea este destul de mare pentru a putea găzdui aproape zece mii de persoane; ea este situată în piața lui David, în interiorul porții lui Solomon, numită Poarta de Aur. De fiecare dată când vei veni, totul va fi pus la dispoziția Ta, tot ce stă în puterea mea. Dacă ai nevoie vreodată de ceva, indiferent ce, cere-mi și îți va fi pus la dispoziție.

7. Vezi Tu, în mine s-a petrecut ceva absolut inedit. Te iubesc, dragă învățătorule, mai mult decât orice pe lume și această iubire îmi spune, într-un anumit fel, că ești chiar Tu însuți acela pentru care mă trimiți la Ioan, la Enon! Ceea ce simt poate fi fals, dar dincolo de voința mea, Te iubesc, dintr-odată, din adâncul inimii mele și Te recunosc ca un mare învățător al adevăratei înțelepciuni divine. Da, faptele Tale - care nu condamnă pe nimeni niciodată - m-au umplut de cea mai profundă fericire. Marea Ta înțelepciune mi-a cuprins toată inima".

8. Eu i-am spus atunci: "Ai răbdare încă o vreme și totul se va lumina în mintea ta! Peste puțin timp voi reveni și voi fi oaspetele tău; atunci vei ști totul!

9. Urmează-ți inima! într-o singură clipă, ea îți va spune mai mult decât cele cinci cărți ale lui Moise și ale profeților la un loc, pentru că, vezi tu, nimic nu este mai adevărat în om decât iubirea. Nu conta decât pe ea și vei porni la drum ziua. Și încă ceva:

10. Aș vrea să Mă întorc în Iudeea pentru a anunța acolo împărăția lui Dumnezeu. Tu ești conducătorul acestui ținut; doresc să-ți cer, nu pentru Mine, ci pentru discipolii Mei, permisul de liberă trecere pe care legea romană o cere evreilor, pentru ca discipolii Mei să nu aibă nici o problemă cu vama și cu plata drumurilor. Copiii sunt liberi, dar trebuie să aibă acest act. Mi-ar fi ușor să Mă descurc cu oricâte legiuni, dar nu vreau să deranjez pe nimeni, iar Eu respect Legea Romei. Fii așadar amabil și procură-Mi un permis de liberă trecere".

11. Nicodim a spus: "îl vei avea imediat, dragă învățătorule; îl voi redacta chiar eu și Ți-l voi aduce peste o oră, căci locuința mea nu este departe de aici".

12. Grăbindu-se, Nicodim a fugit acasă la el și a revenit o jumătate de oră mai târziu cu acest permis de liberă trecere. Având în mână această atestare pe pergament, i-am dat cu dragă inimă binecuvântarea acestui minunat Nicodim. El a primit-o cu lacrimi în ochi și M-a rugat încă o dată să binevoiesc să locuiesc la el atunci când voi reveni la Ierusalim, ceea ce i-am și promis. Dar i-am făcut recomandarea de a veghea la purificarea Templului. El mi-a promis acest lucru și ne-am despărțit în zori.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 23
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 15.1.2010, 19:28 View PostDownload Post

Capitolul 23

Iisus în Iudeea. Botezul cu apă și foc. învățătura iubirii, (Ioan III, 22-26)


(22) După aceea, Iisus și ucenicii Lui au venit în ținutul Iudeii; și stătea acolo cu ei și boteza.
(23) Ioan boteza și el în Enon, aproape de Salem, pentru că acolo erau multe ape; și oamenii veneau ca să fie botezați.
(24) Căci Ioan încă nu fusese aruncat în temniță.
(25) între ucenicii lui Ioan și un iudeu s-a iscat o neînțelegere cu privire la botez.
(26) Au venit deci la Ioan și i-au zis: "învățătorule, Cel ce era cu tine dincolo de Iordan și despre care ai mărturisit tu, iată că botează și toți oamenii se duc la El. "


1. Când s-a făcut ziuă, am pornit la drum în direcția Iudeei, această provincie alipită Ierusalimului, pe care am traversat-o în câteva zile.

2. Ce aș fi putut să fac în această provincie? Versetul din Ioan III, 22 spune că am locuit împreună cu ei și că Eu am botezat. Ce fel de locuință aveam deci și cu cine era împărțită aceasta? Cu discipolii Mei, în primul rând, apoi cu încă vreo câțiva discipoli noi care ni s-au alăturat la Ierusalim, urmați de toți cei care se simțeau atrași de învățătura Mea.

3. Toți cei care primeau învățătura Mea cu o credință desăvârșită, erau botezați în mod deschis cu apă, dar ei erau de asemenea botezați în mod tainic cu spiritul iubirii Mele eterne și al înțelepciunii Mele și astfel, ei obțineau dreptul de a fi numiți copiii lui Dumnezeu. Iată în ce consta așadar această "locuință" pe care o aveam împreună cu ei. Celelalte trei Evanghelii relatează învățătura pe care le-o dădeam. Nu este necesar să revenim asupra acestui subiect. Această învățătură arăta pur și simplu toate greșelile esențiale ale evreilor și ale fariseilor și le recomanda iubirea față de Dumnezeu și de aproape.

4. Eu le-am arătat toate aceste lipsuri; îi sfătuiam pe păcătoși să se pocăiască și îi avertizam pe toți cei care doreau să urmeze învățătura Mea să nu cadă din nou în noroiul în care se complăceau fariseii. Pentru a-i întări în învățătura Mea - foarte ușor de urmat în acea epocă din ce în ce mai materialistă - le dădeam dovezi miraculoase și îi vindecam pe bolnavi; îi purificam pe cei posedați, alungam demonii și primeam noi discipoli.

5. In cursul acestor deplasări în Iudeea am ajuns în micul deșert Enon, unde boteza Ioan, în împrejurimile orașului Ierusalim, pentru că aici se găsea apă, în timp ce la Betabara, apa din râul Iordan, și așa foarte puțină, era în plus tulbure, murdară și plină de viermi urât mirositori, Ioan își schimbase deci locul și propovăduia pocăința la Enon, botezându-i pe cei care acceptau învățătura lui și care se pocăiau.

6. Erau numeroși aceia care primeau învățătura Mea fără să fi fost încă botezați de către Ioan. Ei M-au întrebat dacă era necesar să fie botezați înainte de Ioan. Eu le-am spus: "Ceea ce contează este doar practica efectivă a învățăturii Mele! Dar această purificare va face bine tuturor celor care vor dori să fie purificați de către el, atât timp cât el va putea să o mai facă în libertate". Aceste cuvinte i-au incitat pe mulți să meargă să fie botezați de către Ioan.

7. A avut loc atunci o discuție pentru a afla care dintre cele două botezuri era de preferat, căci discipolii lui Ioan nu înțelegeau de ce botezam și Eu cu apă, din moment ce li se spusese că Eu nu botezam cu apă, ci cu Duhul Sfânt. Mulți evrei care deveniseră discipolii Mei pretindeau că doar botezul Meu era singurul adevărat, pentru că Eu botezam deopotrivă cu apă curată și cu spirit - spuneau ei - iar cel botezat primea în mod evident grația de a fi numit copilul lui Dumnezeu.

8. În legătură cu aceasta, discipolii lui Ioan și evreii s-au dus să-l găsească pe Ioan și i-au spus: "Ascultă, învățătorule, omul care era cu tine pe celălalt mal al Iordanului și despre care ai spus că ar boteza cu Duhul Sfânt, botează acum în împrejurimi, cu apă. Ce să credem? Acest om care botează astfel este chiar acela despre care ai depus mărturie?"

9. Ioan le-a spus: "Mergeți să-L găsiți și întrebați-L: Tu ești Acela care trebuia să vină sau trebuie să așteptăm un altul?' Rețineți ceea ce vă va spune și veniți să-mi relatați; atunci vă voi da sfatul meu!"

10. Astfel, mai mulți dintre discipolii lui Ioan au venit să-Mi pună întrebarea pe care Ioan i-a sfătuit să Mi-o pună. Eu le-am dat celebrul răspuns: "Spuneți-i lui Ioan ce ați văzut, anume că orbii văd, paraliticii umblă, surzii aud și Evanghelia împărăției Cerurilor este predicată oamenilor săraci și tuturor celor care nu se întorc împotriva Mea!" Atunci, ei s-au întors să-i povestească lui Ioan ceea ce au văzut și auzit.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 24
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 15.1.2010, 19:37 View PostDownload Post

Capitolul 24

Mărturia lui Ioan Botezătorul. Carnea (Materia) trebuie să scadă pentru ca spiritul să poată crește. Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. (Ioan III. 27-36)


(27) Drept răspuns, Ioan i-a zis: "Omul nu poate primi decât ce-i este dat din cer.
(28) Voi înșivă îmi sunteți martori că am zis: «Nu sunt eu Mesia, ci sunt trimis înaintea Lui».
(29) Cine are mireasă, este mire; dar prietenul mirelui, care stă și-l ascultă, se bucură foarte mult când aude glasul mirelui: și această bucurie, care este a mea, este deplină.
(30) Trebuie ca El să crească, iar eu să mă micșorez.
(31) Cel ce vine din ceruri, este mai presus de toți; cel ce este de pe pământ, este pământesc și vorbește ca de pe pământ. Cel ce vine din ceruri este mai presus de toți.
(32) El mărturisește ce a văzut și a auzit și totuși nimeni nu primește mărturia Lui.
(33) Cine primește mărturia Lui. adeverește prin aceasta că Dumnezeu spune adevărul.
(34) Căci Acela pe care L-a trimis Dumnezeu, vorbește cuvintele lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu-i dă Duhul cu măsură.
(35) Tatăl iubește pe Fiul și a dat toate lucrurile în mâna Lui.
(36) Cine crede în Fiul, are viața veșnică; dar cine nu crede în Fiul, nu va vedea viața, ci mânia lui Dumnezeu va rămâne peste el. "


1. Ioan s-a recules și le-a spus discipolilor săi: "Asculta-ți-mă! Iată cum stau lucrurile, după cum mi se pare mie! Nimeni nu poate să-și atribuie caracteristicile spiritului fără să-i fi fost date din ceruri. Omul excepțional pe care L-am botezat pe celălalt mal al Iordanului și asupra căruia am văzut coborând spiritul lui Dumnezeu, cu blândețea unei porumbițe când ea se așează în cuibul ei, sub forma unui mic nor de lumină, și despre care am depus mărturie, nu putea, ca simplu om, să aibă ceea ce are! El este mai mult decât un simplu om; se pare chiar că El are puterea de a lua orice dorește din ceruri pentru a păstra și a da oricui dorește El. Eu cred că tot ce avem noi vine prin Grația Lui și este imposibil să-i spunem ce trebuie să facă. El dă și noi primim. El are vânturătoarea în mâna Sa, cu care vântură așa cum dorește. El adună grânele în hambarul Lui, dar în același timp arde pleava în focul Său etern și face ce vrea cu cenușa.

2. Voi ați fost martori la ceea ce le-am spus preoților și leviților care au venit din Ierusalim: 'Eu nu sunt Hristos ci am fost trimis înaintea Lui". Cum aș putea să comentez ce face El, care are vânturătoarea în propria Sa mână și care face ceea ce vrea. Noi nu avem dreptul să-i dăm ordine, căci tot câmpul îi aparține Lui. Grânele sunt ale Lui (copiii lui Dumnezeu), la fel și pleava (copiii lumii sau ai diavolului), hambarul este al Lui (cerul), toate îi aparțin Lui. Focul infernului, care nu se stinge niciodată, îi aparține de asemenea.

3. Cel care are mireasă (înțelepciunea cerului) este un mire drept. Dar prietenul mirelui, care stă și-l ascultă, se bucură foarte mult când aude glasul mirelui și această bucurie a mea este deplină. Când Domnul va veni, acesta va fi sfârșitul mesagerului, pentru că mesagerul nu poate să anunțe decât sosirea Domnului. Când Domnul este aici, nu mai este nevoie de mesager.

4. De aceea, eu trebuie să mă micșorez (să mă retrag), pentru ca Domnul să crească în mijlocul oamenilor acestui pământ. Voi ați fost până acum discipolii mei; de când v-am fost trimis ca mesager, care dintre voi poate spune că m-a auzit slăvindu-mă în vreun fel? întotdeauna am adus slavă Celui căruia îi aparține această slavă, spunând că eu nu sunt demn să-i desfac nici măcar cureaua de la sandale. Nu m-am pus niciodată înainte și am depus la picioarele Lui toată gloria pe care oamenii, în orbirea lor, vroiau să mi-o aducă mie. De aceea, vă mai spun încă o dată: sarcina mea a luat sfârșit. Domnul vine El însuși, deci predecesorul Lui nu mai este necesar. Mesagerul (carnea) trebuie să se micșoreze pentru ca Domnul (spiritul) să crească deasupra întregii cărni. Intre mesager și Cel care trimite mesagerul acolo unde vrea El, diferența este foarte mare.

5. Cel care are puterea de a stabili legile este sus; cel care trebuie să asculte este jos. Nu poate să fie nimeni sus care n-a venit de Sus, dar Cel care vine într-adevăr de acolo este mai presus de toți. Cine vine de pe pământ nu poate să fie de Sus, el nu este decât de pe pământ și nu poate vorbi decât despre pământ. Cel care vine din ceruri este mai presus de toți, pentru că El este Domnul și poate face ceea ce vrea El, să boteze cu apă, cu foc și cu spirit, pentru că totul este al Lui.

6. Eu cred că El nu botează cu apă, ci cu foc și cu spirit. La început, discipolii lui vor boteza cu apă, la fel ca și mine, pe toți cei care nu vor fi încă botezați cu apă de către mine. Dar botezul apei nu servește la nimic dacă nu este însoțit de botezul spiritului lui Dumnezeu.

7. Apa nu este decât apă care spală pielea de praful pământului, însă spiritul lui Dumnezeu este acela cu care doar Domnul Dumnezeu poate să boteze, pentru că spiritul este energia Sa supremă, născută din Dumnezeu, și aceasta confirmă ceea ce el (spiritul) vede și înțelege dintotdeauna.

8. Dar din păcate, nimeni nu a ținut cont de această sfântă mărturie, pentru că ceea ce este noroi, este noroi și nu iubește spiritul. De asemenea, noroiul trebuie să treacă mai întâi prin foc pentru a deveni ulterior spirit, pentru că adevăratul foc devorează totul, până la Spirit - care este el însuși un foc puternic. Iată de ce, botezul Domnului va bulversa multă lume și numeroși vor fi cei cărora le va fi frică să-l accepte.

9. Dar cei care vor primi acest botez, adică această sfântă mărturie, vor confirma în fața lumii că Cel care i-a botezat cu spiritul este adevăratul Dumnezeu și că doar El poate să ofere viața veșnică. Vă întrebați de ce trebuie confirmată această mărturie a lui Dumnezeu chiar de către Dumnezeu? V-am spus deja, noroiul este noroi și rămâne noroi. Spiritul este spirit și rămâne spirit. Dacă omul care este făcut din noroi acceptă spiritul în noroiul său, spiritul va rămâne în el, dar numai dacă el nu îl trădează în inima sa.

10. Există oare vreo măsură cu care să fie împărțit spiritul? Dacă ar fi așa, toată lumea ar ști ce cantitate de spirit a primit! Dar cum această măsură nu există, trebuie ca omul pământean, făcut din noroi, să-și deschidă în sufletul său o măsură pentru spirit; și, în funcție de pacea care se va stabili astfel în mod plenar în inima lui, omul făcut din noroi va ști într-adevăr cât de copleșit de spirit a fost.

11. La ce v-ar folosi să luați apă din mare cu un vas găurit? Cum ați putea recunoaște atunci ce cantitate de apă ați luat din marea infinită? Voi nu puteți ști ce cantitate de apă ați luat decât dacă vasul este bun. Nivelul apei din mare este mereu același, indiferent dacă luați mai mult sau mai puțină apă din ea. Marea este mare și oricine poate lua apă din ea, mai mult sau mai puțin. Dar nu vom cunoasre măsura decât după ce am luat apă din mare.

12. La fel este și în cazul Celui care este trimisul lui Dumnezeu, care îl mărturisește pe Dumnezeu și care rostește Cuvântul lui Dumnezeu. El este chiar El marea fără margini (adică fără măsură - deci spiritul lui Dumnezeu). Dacă el oferă spiritul său, el nu îl dă după măsura infinită, care nu poate fi decât în Dumnezeu, ci după măsura omului. $i dacă omul vrea să păstreze spiritul, atunci nu trebuie ca măsura lui să fie stricată, nici nu trebuie să lase apa să se verse, ci trebuie să o păstreze într-un vas bine închis.

13. Chiar dacă apare în exterior ca Fiu al omului, Acela pe care L-ați întrebat dacă este Hristos, a primit, din toată eternitatea, spiritul lui Dumnezeu, nu după măsura omului, ci după măsura infinită a lui Dumnezeu însuși; pentru că El însuși este marea infinită a spiritului lui Dumnezeu în Sine. Iubirea Sa este
Tatăl Său din toată eternitatea și această iubire nu este exterioară Fiului omului, ci ea sălășluiește chiar în El, căci El este focul, flacăra, lumina și eternitatea întru Tatăl și prin Tatăl.

14. Acest Tată drag L-a iubit atât de mult pe unicul său fiu, încât a pus toată puterea Sa în mâinile Lui, astfel încât, tot ceea ce noi avem - într-o măsură dreaptă - am luat din plenitudinea Sa infinită. El este o ființă din carne printre noi - așa cum mărturisește El însuși - iar cuvântul Său este Dumnezeu; este spirit și carne, adică ceea ce noi numim Fiul. Dar în Sine, Fiul este de asemenea, pentru totdeauna, viața oricărei vieți.

15. Cel care îl acceptă pe Fiu și care crede în El are viața veșnică, pentru că, dacă Dumnezeu însuși este propria Sa viață veșnică și perfectă, în fiecare cuvânt al Său, El există de asemenea în fiecare om care primește și păstrează în el cuvântul Său dătător de viață. Dimpotrivă, cel care nu acceptă cuvântul lui Dumnezeu din gura Fiului și nu crede în Fiu, nu poate primi viața, nu poate nici să o vadă, nici să o simtă în el; iar mânia lui Dumnezeu - care este judecata lucrurilor lipsite de viață, adică legea eternă imuabilă a necesității -, va rămâne asupra lui atât timp cât el nu va crede în Fiu.

16. Eu, Ioan, v-am spus toate acestea și v-am dat o mărturie perfect adevărată. V-am purificat de murdăria pământului cu propriile mele mâini. Duce ți-vă acum și primiți Cuvântul Său, pentru a primi botezul spiritului Său, fără de care efortul meu ar fi în zadar. Eu însumi aș dori să merg acolo. Dar El nu vrea și îi revelează spiritului meu că eu trebuie să rămân aici, pentru că am primit deja în spirit ceea ce vouă vă lipsește încă".

17. Iată ultima și cea mai importantă mărturie a lui Ioan, pe care nu mai este necesar să o explicăm, căci ea se luminează prin ea însăși.

18. Motivul pentru care toate acestea nu sunt explicate în Evanghelii este mereu același, în acele timpuri exista obiceiul de a nu scrie decât punctual, aspectele principale, restul putând fi dedus fără nici o dificultate de un spirit trezit. Pe de altă parte, Cuvântul viu nu trebuia să fie murdărit și profanat; fiecare verset este prin el însuși o sămânță ce conține în germene viața eternă și plenitudinea infinită a înțelepciunii.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 25
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 15.1.2010, 19:53 View PostDownload Post

Capitolul 25

Mânia Templului. Rânduielile samartenilor. Sihar. (Ioan IV, 1-6)


(1) Domnul a aflat că fariseii au auzit că El face și botează mai mulți ucenici decât Ioan.
(2) însă Iisus nu boteza El însuși, ci ucenicii Lui.
(3) Atunci a părăsit Iudeea și S-a întors în Galileea.
(4) Fiindcă trebuia să treacă prin Samaria,
(5) a ajuns lângă o cetate din ținutul Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul pe care-l dăduse Iacov fiului său losif.
(6) Acolo se afla fântâna lui Iacov. Iisus, ostenit de călătorie, ședea lângă fântână. Era cam pe la ceasul al șaselea.


1. Discipolii care au auzit cuvintele lui Ioan Mi s-au alăturat imediat, astfel încât numărul discipolilor Mei creștea din zi în zi, uneori chiar de la o oră la alta. Cel care începea să creadă în Mine în momentul în care era botezat de unul din primii Mei discipoli, căruia îi conferisem această capacitate, era umplut de forța spiritului și animat de un curaj care îndepărta orice frică de moarte.

2. Apoi, cei care aflau toate aceste lucruri le răspândeau pretutindeni, în ciuda faptului că le spusesem să nu facă aceasta, astfel încât toate faptele și gesturile Mele erau povestite în toată Iudeea, dar adeseori erau exagerate și umflate. Nu este de mirare că acești evrei lacomi de minuni erau din zi în zi tot mai numeroși în jurul Meu și mulți dintre ei rămâneau cu Mine.

3. Dar toate acestea au ajuns în mod inevitabil la urechile fariseilor, mult exagerate și deformate; astfel, unii romani au început chiar să le spună alor Mei că Eu eram probabil Zeus însuși, sau cel puțin Fiul Său.

4. La rândul lor, romanii făceau și ei anchete în ceea ce Mă privea; dar atunci când Mă întâlneau, nu găseau mărturiile pentru care fuseseră trimiși, căci refuzam în asemenea momente să fac miracole și să dau astfel noi dovezi unui popor deja foarte înclinat către credulitate, pentru a nu îl condamna și mai mult.

5. Din aceste exagerări au rezultat ulterior un mare număr de Evanghelii false, care au desfigurat adevărata Evanghelie.

6. Fariseii și conducătorii Templului, geloși și vicleni, au luat decizia de a ne prinde, pe Mine și pe Ioan, pentru a ne trimite pe cealaltă lume în modul cel mai "nevinovat" cu putință, sau în orice caz, să ne închidă pe viață, într-un loc ascuns cu grijă sub pământ, lucru pe care l-au reușit în cele din urmă cu Ioan Botezătorul, care a fost aruncat în închisoarea lui Irod.

7. Este inutil să mai spunem că nici una dintre aceste "nobile" intenții nu Mi-a scăpat! Pentru a evita însă scandalul și scenele neplăcute, nu Mi-a mai rămas decât să părăsesc Iudeea ultra-montană și sinistră și să Mă întorc în Galileea, care era mai liberală!

8. Nu era însă indicat să mă duc în Galileea pe drumul cel mai scurt; trebuia mai degrabă să trec prin Samaria, care fusese eliberată de multă vreme de toți preoții Templului, grație romanilor, pentru care această sarcină a fost ușoară, tactica lor fiind de a diviza pentru a stăpâni.

9. În ochii preoților de la Ierusalim, samaritenii treceau drept poporul cel mai lipsit de rușine și cel mai necredincios de pe pământ, în timp ce pentru samariteni, nu exista o injurie mai rea decât să fie considerați drept preoți ai Templului. Astfel, când un samaritean mânios îi spunea cuiva că este un fariseu, era dat în judecată și condamnat pentru insultă la o amendă foarte mare și la un an de închisoare! Se înțelege de la sine că nici un preot și nici un fariseu nu risca să meargă în Samaria. Știind acestea, ne-am gândit că în Samaria vom fi la adăpost de persecuția evreilor de la Templu.

10. Drumul trecea prin Sihar, oraș apropiat de vechiul loc de baștină al lui Iacov, pe care l-a primit moștenire de la Rașela și i l-a oferit fiului său Iosif, aflat încă în leagăn, cu toți locuitorii săi, în marea lor majoritate păstori. Orașul Sihar nu era capitala acestui ținut, dar populația sa era numeroasă și foarte bogată, incluzând și mulți romani bogați, căci orașul era situat într-o regiune foarte frumoasă, cu un climat tonifiant.

11. Am părăsit Iudeea către ora patru dimineața (după modul actual de a socoti timpul) și, mergând fără nici o oprire, am ajuns pe la amiază, cam după vreo șase ore, la vechea fântână a lui Iacov, la marginea orașului Sihar. Aflată la patruzeci de pași de un cătun, această fântână construită din minunate pietre cioplite în maniera antică era alimentată de un izvor cu o apă excelentă și se afla la umbra câtorva arbori.

12. Fiind în toiul verii și în miezul zilei, cu trupurile obosite de lunga călătorie, am căutat împreună cu toți cei care M-au urmat din Iudeea și apoi din Galileea, un adăpost la umbră pentru a ne odihni, fiind foarte obosiți.

13. Chiar și primii mei discipoli: Petru, Ioan Evanghelistul, Andrei, Toma, Filip și Natanael au căzut ca morți pe iarba grasă de la poalele arborilor; doar Eu, deși eram de asemenea foarte obosit, M-am așezat pe marginea fântânii, știind dinainte că aici urma să apară o ocazie favorabilă, în urma căreia samaritenii - oameni încăpățânați dar fără prejudecăți - vor veni să poarte o discuție salutară pentru ei. îmi era de asemenea foarte sete și așteptam ca unul din discipoli să se înapoieze din cătun cu un vas, pentru a putea lua apă din puț; acesta întârzia însă să apară!
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 26
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 15.1.2010, 21:31 View PostDownload Post

Capitolul 26

Domnul și samariteanca la Fântâna lui Iacov (Ioan IV, 7-16)


(7) A venit o femeie din Samaria să scoată apă. "Dă-Misăbeau", i-a zis li sus.
(8) Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de-ale mâncării
(9) Femeia samariteanca I-a źs: "Cum, Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteanca?" - iudeii într-adevăr n-au legătură cu samaritenii
(10) Drept răspuns, Iisus i-a zis: "Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu și Cine este Cel ce-ți zice: «Dă-Mi să beau!» tu singură ai fi cerut să bei și El ți-arfi dat apă vie. "
(11) "Doamne ", I-a zis femeia, "n-ai cu ce să scoți' apă și fântâna este adâncă; de unde ai putea să ai dar această apă vie?
(12) Ești tu oare mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna aceasta și a băut din ea el însuși și feciorii lui și vitele lui? "
(13) Iisus i-a răspuns: "Oricui bea din apa aceasta, îi va fi iarăși sete.
(14) Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete; ba, încă apa pe care i-o voi da Eu, se va preface în el într-un izvor de apă, care va țâșni în viața veșnică. "
(15) "Doamne ", I-a zis femeia, "dă-mi această apă. Ca să nu-mi mai fie sete și să nu mai vin până aici să scot."
(16) "Du-te ", i-a zis Iisus, "de cheamă pe bărbatul tău și vino aici "


1. Pe când așteptam, în zadar, un vas pentru a lua apă în el, o samanteancă a sosit din Sihar cu un ulcior pentru a lua apă ca să se răcorească, pe acea căldură a zilei, la fântâna lui Iacov, a cărei apă era foarte proaspătă. Când ea a scos ulciorul din puț, fără să se fi uitat la Mine, i-am spus: "Femeie, Mi-e foarte sete, dă-Mi să beau apă din ulciorul tău!"

2. Femeia a făcut ochii mari când a văzut că eram evreu și a spus: "Și tu faci parte dintre cei pe care i-am întâlnit în oraș și care întrebau de unde puteau să cumpere ceva de mâncare? Evrei mândrii Și tu ești evreu, desigur! Hainele tale te trădează, iar eu sunt o samariteancă! Cum poți să-mi ceri apă să bei? O sărmană samariteancă este totuși suficient de bună pentru a-ți da să bei, nu? Evreu orgolios! Altfel, n-ave ți nici urechi, nici ochi pentru noi. Ah! Dacă aș putea să înec toată Iudeea cu apa acestui ulcior și pe tine de asemenea! Mi-ar plăcea mai bine să te văd murind de sete decât să-ți dau un singur strop de apă din acest ulcior!"

3. Eu i-am răspuns: Trebuie să fii oarbă ca să vorbești așa, dar dacă ochii cunoașterii ar fi deschiși în tine, dacă ai recunoaște darurile lui Dumnezeu și pe Cel care îți vorbește și care îți spune: 'Femeie, dă-mi să beau', ai cădea în fața Lui și L-ai implora să-ți dea să bei o apă adevărată și El te-ar stropi cu apă vie. Adevăr îți spun, așa cum stă scris în Isaiia, 44;3 și Joel 3; 1: 'izvoarele de apă vie vor țâșni din cel care crede în Cuvântul Meu'".

4. Atunci, femeia a spus: "Pari să fi un bun cunoscător al Scripturilor, dar când îmi ceri să bei apă din ulciorul meu și când se vede clar că nu ai nici un vas pentru a lua tu însuți și nu poți să ajungi la apă cu mâna, puțul fiind prea adânc, mi-ar plăcea să știu cum vei face pentru a lua această apă și a mi-o da! Sau nu cumva vrei să spui, într-un fel ascuns, că ți-ar plăcea să mă vând ție? Eu sunt încă tânără și destul de frumușică - este adevărat - nu am încă treizeci de ani, dar o astfel de cerere din partea unui evreu față de o samariteancă este mai mult decât de disprețuit și ar fi cât se poate de bizară, căci voi preferați mai degrabă animalele decât pe samariteni. Nu poți spune că nu este adevărat!

5. Cine ești și ce reprezinți tu de îndrăznești să-mi vorbești în acest fel? Vei fi fiind tu mai mult decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna aceasta și a băut din ea el însuși și feciorii lui și vitele lui? Cam faci pe grozavul! Eu nu sunt decât o femeie săracă; dacă aș fi fost bogată, nu aș fi venit chiar eu să iau apă pe această căldură! Tu, care ești evreu, vrei deci să mă faci încă și mai nefericită? Uită-te la hainele mele atât de sărace, care abia îmi acoperă rușinea, vezi bine că sunt foarte săracă; cum de îndrăznești să-ți imaginezi că o femeie mizerabilă ca mine și-ar putea propune să se vândă pentru plăcerea unui evreu ca tine? Ptiu! - dacă aceasta doreai! Totuși, nu mi se pare că aceasta era intenția ta; n-am vorbit serios! Dar, pentru că tot ai început discuția, explică-mi ce înțelegi tu prin apa ta vie!"

6. Eu i-am răspuns: Ți-am spus că ești oarbă în cunoașterea ta (adică ignorantă) și este clar că nici nu poți și nici nu vrei să înțelegi. Iată, Eu ți-am mai spus și că: 'Izvoarele de apă vie vor țâșni din cel care crede în Cuvântul Meu!' Eu sunt pe acest pământ de treizeci de ani și niciodată nu m-am atins de o femeie! De ce te-aș dori, dintr-o dată, pe tine? Oh! Nebună smintită, dacă aș face acest lucru cu tine, ți-ar fi din nou sete și ar trebui să bei din nou pentru a-ți potoli setea, dar dacă Eu îți ofer o apă vie, este limpede că îți voi potoli setea pentru totdeauna pentru că, vezi tu, Cuvântul Meu, învățătura Mea - sunt ca și apa!

7. Celui care bea apă curată din această fântână sau din oricare alt izvor, i se va face iarăși sete foarte repede, dar cel care bea (care păstrează cu credință în inima lui) apa spirituală a învățăturii Mele, pe care doar Eu pot să o dau, nu-i va mai fi niciodată sete, pentru că apa pe care i-o voi da Eu se va preface în el într-un izvor de apă, care va țâșni în viața veșnică.»

8. Iată, tu Mă iei drept un evreu mândru și pretențios, în timp ce Eu sunt un suflet foarte blând și umil. Apa Mea vie este tocmai această umilință. Cel care nu va fi umil, așa cum sunt Eu, nu va avea parte de împărăția lui Dumnezeu, care a coborât acum pe pământ.

9. Apa vie care îți este oferită este în același timp singura și adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu și a vieții eterne prin Dumnezeu. Ea țâșnește din Dumnezeu, viața tuturor vieților și, ca viață veșnică, ea curge în om. Această viață rămâne veșnic în om - invulnerabilă - și din om ea rețâșnește în Dumnezeu, unde acționează liber, plenar și asemenea vieții înseși a lui Dumnezeu. Iată apa pe care ți-o ofer; cum poți tu să Mă înțelegi atât de greșit?"

10. Femeia a spus: "Dă-mi atunci această apă, ca să nu-mi mai fie niciodată sete și să nu mai trebuiască să fac niciodată acest drum penibil pentru a veni să iau apă din această fântână. Pentru că eu locuiesc în cealaltă parte a orașului și am deci un drum lung de făcut".

11. Eu i-am răspuns: "Oh! Femeie, ești într-adevăr proastă, nu este posibil să vorbesc cu tine, căci tu nu ai nici o idee despre lucrurile spirituale, întoarce-te în oraș, cheamă-ți bărbatul și vino înapoi împreună cu el. Vreau să-i vorbesc; el Mă va înțelege fără îndoială mai bine ca tine; sau poate că și soțul tău vrea, la fel ca tine, să-și potolească setea firească a corpului său cu apa umilinței?"
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 27
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 15.1.2010, 21:37 View PostDownload Post

Capitolul 27

Samariteanca îl recunoaște pe Domnul (IoanIV, 17-24)


(17) Femeia I-a răspuns: "N-am bărbat, "Iisusi-azis: "Bine ai zis că n-ai bărbat
(18) Pentru că cinci bărbați ai avut; și acela pe care-l ai acum nu-ți este bărbat Aici ai spus adevărul"
(19) "Doamne", I-a zis femeia, "văd că ești prooroc.
(20) Părinții noștri s-au închinat pe muntele acesta; și voi ziceți că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii. "
(21) "Femeie", i-azjs Iisus, "crede-Mă că va veni ceasul când nu vă veți închina Tatălui, nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim.
(22) Voi vă închinați la ce nu cunoașteți; noi ne închinăm la ce cunoaștem, căci Mântuirea vine de la iudeu
(23) Dar vine ceasul, și acum a și venit, când închinătorii adevărați se vor închina Tatălui în duh și în adevăr; fiindcă astfel de închinători dorește și Tatăl
(24) Dumnezeu este Duh; și cine se închină Lui, trebuie să I se închine în duh și în adevăr. "


1. Femeia a răspuns rapid: "Nu am nici un bărbat". La care Eu i-am spus, zâmbind: "Bine ai zis că n-ai bărbat, iată că ai spus adevărul!

2. Pentru că, vezi tu, draga mea, ai avut deja cinci bărbați și, cum natura ta nu se potrivea cu a lor, ei s-au îmbolnăvit foarte repede și au murit! Nici unul dintre ei nu a rezistat mai mult de un an. Există un germene rău în corpul tău: cel care se apropie de tine este repede omorât de gemenele tău. Dar bărbatul pe care îl ai acum nu este soțul tău, ci amantul tău, pentru pierzania ta și a lui! Da, da, ceea ce ai spus este corect, de fapt!"

3. Femeia, deși surprinsă, a răspuns fără să pară descumpănită: "Doamne, văd că ești un profet și, pentru că știi atât de multe lucruri, poate că știi și ce ar putea să mă ajute?

4. Știu foarte bine că doar Dumnezeu mă poate ajuta în această problemă, dar unde și cum să mă rog? Părinții noștri spun: pe Muntele Garizim, unde străbunii noștri s-au închinat la Dumnezeu. Dar voi spuneți că Ierusalimul este adevăratul oraș unde trebuie să te închini la Dumnezeu! Dacă tu ești un adevărat profet, așa cum pari a fi, spune-mi unde trebuie să mă rog lui Dumnezeu? Pentru că, uite, sunt încă tânără, și bărbații mă găsesc frumoasă. Ar fi îngrozitor ca acest germene să roadă carnea mea vie. Oh! Sunt foarte nenorocită!"

5. Eu i-am răspuns: "Femeie, cunosc suferința ta, îți știu nevoile și răul care îți roade trupul, dar cunosc de asemenea și inima ta - care nu este chiar foarte bună, dar nu este nici foarte rea și de aceea îți vorbesc. Când inima este cât de cât bună, ajutorul mai este încă posibil. Dar greșești atunci când te îndoiești de locul unde trebuie să te închini la Dumnezeu într-un mod eficient.

6. Adevăr îți spun, va veni ceasul - și el chiar a venit - când nu vă veți mai închina Tatălui nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim".

7. Speriată, femeia a spus: "Nefericire mie, nefericire întregului popor, dar ce se va petrece? Înseamnă că și noi am păcătuit foarte mult, la fel ca evreii? Dar de ce Dumnezeu nu ne-a trimis un profet pentru a ne trezi? Tu ai venit la noi, este adevărat, ca un adevărat profet, dar la ce bun, dacă tu îmi spui că nu ne vom mai putea ruga la Dumnezeu nici pe munte și nici la Ierusalim? Asta ar putea însemna - cum mi se pare că citesc pe fața ta, devenită dintr-o dată atât de gravă - că Dumnezeu a lăsat poporul Său pentru a-Și stabili sălașul la un alt popor? Unde ar fi atunci acest ținut? Spune-mi, ca să pot - cu adevărat pocăită - să mă duc să-L implor pe Dumnezeu să mă ajute în suferința mea și să nu părăsească poporul meu".

8. Eu i-am răspuns: "Ascultă și înțelege bine ceea ce îți voi spune! De ce ți-e frică, de ce te temi? Tu crezi că Dumnezeu nu-Și ține promisiunile, așa cum fac oamenii între ei?

9. Voi puteți merge mult și bine să vă rugați pe munții voștri, dar nu știți cui vă rugați și nici de ce! Același lucru este valabil și la Ierusalim! Toți fug la Templu pentru a se ruga văicărindu-se, fără să știe pentru cine și pentru ce!

10. Totuși, așa cum a anunțat Dumnezeu prin profeții Săi, mântuirea nu va veni dintre voi, ci dintre evrei; uită-te la al doilea verset din capitolul II din Isaiia și vei găsi ceea ce cauți!"

11. Femeia a spus: "Știu foarte bine că este scris în Scripturi că Legea vine din Sion, unde este păstrată în Arcă. Dar atunci de ce spui: nici pe munte, nici la Ierusalim?"

12. Eu i-am răspuns: Tot nu m-ai înțeles. Dumnezeu, Tatăl Eternității, nu locuiește pe nici un munte și nici în templu. Iată de ce ți-am spus: va veni ceasul, și acum a și venit, aici, sub ochii tăi, când închinătorii adevărați (privește-i pe cei așezați aici, sub arbori, unde se odihnesc și pe cei pe care i-ai întâlnit în drumul tău) se vor închina Tatălui în duh (spirit) și în adevăr, fiindcă astfel de închinători dorește Tatăl.

13. Vezi tu, Dumnezeu este spirit (Duh) și cine se închină Lui, trebuie să I se închine în spirit (duh) și în adevăr!

14. Pentru aceasta, nu este nevoie de nici un munte și de nici un templu, ci doar de o inimă plină de iubire și de umilință. Dacă inima este așa cum trebuie să fie, o cupă a Iubirii de Dumnezeu, o cupă a blândeții și a umilinței, atunci o astfel de inimă este plină de adevăr; iar acolo unde este adevărul, acolo este și libertatea și lumina, pentru că lumina este adevărul care eliberează inima. Dacă inima este liberă, omul este liber.

15. Cel care îl iubește pe Dumnezeu cu o astfel de inimă este un adevărat adorator al lui Dumnezeu, și Dumnezeu îi va auzi rugăciunea fără să țină cont de locul în care această rugăciune a fost formulată, fie că este vorba de Muntele Garizim sau de Ierusalim. Pentru că pământul întreg este la fel în ochii lui Dumnezeu. Ceea ce contează cu adevărat este doar inima omului. Acum cred că M-ai înțeles!"
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Acustic
Milenar
Milenar

Acustic is offline

Joined: 30 May 2007
Member: #229
Posts: 1062
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 28
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 15.1.2010, 21:47 View PostDownload Post

Capitolul 28

Dumnezeu este însetat de oameni. Forța miraculoasă a spiritului la omul credincios. (Ioan IV,


(25) "Știu ", i-a źs femeia, "că are să vină Mesia; cândva veni El, are să ne spună toate lucrurile. "
(26) Iisus i-a zis: "Eu sunt Acela, cel care îți vorbește."


1. Femeia a spus: "Da, Doamne, ai vorbit foarte limpede, dar spune-mi, nu-ți mai este sete și nu mai dorești să bei apă din ulciorul unei păcătoase?" I-am răspuns: "Femeie, lasă asta; tu îmi ești mai dragă decât apa din ulciorul tău. Când ți-am cerut să-Mi dai să beau imediat, nu M-am gândit la ulciorul tău, ci la inima ta, care conține o apă mult mai prețioasă decât cea din această fântână și din acest ulcior, căci cu apa inimii tale tu poți să-ți vindeci tot corpul, fiindcă ceea ce îmi place Mie la tine te va vindeca, dacă poți crede cuvintele Mele".

2. Femeia a răspuns: "Oh, Doamne, ce pot să fac? Cum să vărs apa din inima mea peste rușinea mea? Doamne, iartă-mă pentru că vorbesc atât de liber cu Tine, dar eu sunt o femeie care suferă și, vezi Tu, suferința nu cunoaște rușinea, suferința nu cunoaște decât suferința, ea nu se vindecă decât prin suferință. Dacă n-aș fi atât de păcătoasă, Ți-aș dărui cu adevărat inima mea, dar, oh, Doamne, preasfânt Părinte, vino în ajutorul meu! Eu nu sunt decât o bolnavă păcătoasă și nu pot să mai adaug și alte păcate la cele pe care deja le am și, fără nici o îndoială, nu ar fi păcat mai mare decât dacă ți-aș oferi Ție, care ești atât de pur, o inimă atât de impură".

3. Eu i-am spus: "Dragă femeie, Eu nu ți-am cerut inima atunci când te-am rugat să-Mi dai apă, ci am luat-o Eu însumi; totuși, tu poți să Mi-o oferi oricând, pentru că Eu accept și inimile samaritenilor. Dacă Mă iubești, bine faci, căci Eu te-am iubit cu mult înainte, când tu nici nu puteai să te gândești la Mine".

4. Frumoasa femeie s-a înroșit și a spus, puțin jenată: "Bine, dar de când mă cunoști Tu? Ai mai fost pe aici, sau prin Samaria? într-adevăr, eu nu Te-am văzut niciodată! Oh, Te rog, spune-mi unde și când m-ai văzut! Răspundemi!"

5. Eu i-am spus: "Nici aici, nici în Samaria, nici în altă parte; și totuși, te cunosc din momentul nașterii tale și chiar cu mult înainte. Te-am iubit totdeauna la fel de mult ca propria Mea viață. Te bucuri să auzi asta? Ești fericită de iubirea Mea? Iată, când aveai doisprezece ani și te aflai în Samaria, ai căzut într-un rezervor și Eu te-am scos de acolo, dar tu nu puteai să vezi mâna care te-a salvat! îți aduci aminte?"

6. Tulburată, femeia nu mai știa ce să spună! Inima ei se aprinsese, iar iubirea sa se amplifica vizibil. 7. Inima ei o tulbura; am întrebat-o atunci dacă a auzit vorbindu-se de Mesia.

8. Cu obrajii roșii și pieptul tresăltând, femeia Mi-a răspuns: "Doamne, Tu, cel mai înțelept profet al lui Dumnezeu, știu foarte bine că Mesia Cel Promis trebuie să vină și că Numele Său va fi Hristos! Când va veni, El nu va putea să ne spună altceva decât ce mi-ai spus Tu! Dar cine ne poate spune când și de unde va veni Mesia? Poate că știi Tu, care ești atât de înțelept. Poți să-mi spui mai exact când va veni El? Vezi Tu, noi îl așteptăm de multă vreme și nicăieri nu există vreo referire precisă la aceasta. Mi-ai face o imensă bucurie dacă ai putea să-mi spui unde și când va veni Mesia, pentru a elibera poporul său de toți dușmanii! Oh! Dacă știi răspunsul, nu ezita să mi-l spui! Poate că Mesia va avea milă de mine și mă va ajuta, dacă îl voi implora!"

9. I-am spus atunci pe scurt acestei femei, cu multă gravitate și iubire: "Eu sunt Acela, Cel care îți vorbește".
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
Back to top See my Info Personal Gallery of Acustic
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Crestinism
   -> Biblioteca - Creștinism, Jakob Lorber - "Scribul lui Dumnezeu"
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 3 of 25  [ 245 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2, 3, 4 ... 23, 24, 25  Next
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !