Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 28.3.2024, 15:55
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
EPISCOPUL MARTIN - Evaluarea unui suflet din lumea cealalta (Jakob Lorber)


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2, 3 ... , 19, 20, 21  Next
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 190
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 13.12.2018, 03:18 View PostDownload Post

Capitolul 190
Martin, însoțit de frații săi celești, ajunge la locul Devastării.
Satana este judecat de către Martin.
Martin este înduioșat de lacrimile lui Satana, pe care-l eliberează pentru ultima dată.

1. Martin privește în jurul său și nu mai zărește nici o casă, nici pe Domnul, nici pe nimeni altcineva, în afară de cei care-l însoțesc. Împrejurimile sunt pustiite și devastate. Din solul răvășit al Soarelui se înalță coloane de foc și fum. Ici-colo se zăresc cratere de dimensiunea globului pământesc, umplute cu materie clocotită care face un zgomot de tunet și care proiectează din când în când bulgări de lavă mari cât Pământul nostru în spațiul nesfârșit. Ele cad uneori înapoi pe sol cu un bubuit îngrozitor și aduc apă în enormele cratere fierbinți, ceea ce provoacă imediat noi și teribile explozii. Și toate acestea se petrec cu o asemenea violență încât o planetă ca a noastră ar fi proiectată la milioane de leghe depărtare.

2. Când Martin vede dezlănțuirea de forțe a acestui crater solar, care se joacă cu mase mari cât o lume întreagă, așa cum, pe Pământ, ar face-o vântul cu fulgii de zăpadă, el spune, cuprins de cea mai mare uimire: (Martin) "Fraților, asta întrece tot ce-și poate închipui un biet spirit omenesc! Iată o desfășurare de forțe pe care nici Pământul, dacă ar fi în stare să gândească, nu și-ar putea-o închipui vreodată! Spune-mi: oare toate acestea sunt opera lui Satana, Răul tuturor vremurilor?"

3. Petru: "Bineînțeles! Poți fi sigur că nu-l ajutăm nici noi, nici nimeni altcineva. Prin urmare, suntem nevoiți să credem că aceasta este numai opera sa!"

4. Martin: "Dar unde este, ca să putem să mergem la el și să punem capăt acțiunilor sale?"

5. Petru: "Frate, nu e nevoie. Căci va veni și singur, fără întârziere, și ne va răsfăța cu prezența sa! Uite-l, se înalță deja din acest crater uriaș, la fel de fierbinte ca oțelul lichid care iese dintr-un furnal de fontă! Ia bine aminte la modul în care te va întâmpina; dar fii cu băgare de seamă, să nu te apropii prea mult, căci este atât de fierbinte încât s-ar putea să-ți pară rău!"

6. Martin: "Bine, frate, voi fi cu băgare de seamă!"

7. Atunci, fără a mai pierde timpul, Martin îi adresează lui Satana puternice cuvinte de judecată, spunând: "Fie ca Puterea Domnului, cu care sunt înzestrat, să te țină pe veci prizonier în această mare de lavă, pentru ca pacea tuturor ființelor create să fie asigurată în veci! Și, pentru a-ți răpi cheful de a mai urzi și alte uneltiri mârșave, fi acoperit în mod ermetic cu mai mulți munți de grosimea Pământului și de duritatea diamantului! Așa să fie, în Numele Domnului!"

8. De-abia termină Martin de rostit aceste cuvinte, că totul se petrece după cum a dorit el. Dar, după un scurt răstimp, el îl întreabă pe Ioan: (Martin) "Frate, tu ai scris Apocalipsa atunci când Spiritul lui Dumnezeu ți-a dictat-o pentru lume. Spune-mi: este bine că l-am tratat astfel pe Cel Rău, sau nu?"

9. Ioan: "întreabă-ți inima și apoi gândește-te la ordinea pe care Dumnezeu a instaurat-o! îți spun: și tu ești la fel de bătrân ca cel pe care tocmai l-ai surghiunit, și tu erai rău înainte ca Domnul să se ocupe de tine. Dacă El te-ar fi tratat așa cum ai făcut tu cu acest spirit rău, care a fost creat în același timp ca și tine, oare ai fi fost mulțumit?"

10. Martin: "O, frate, ar fi fost cel mai rău lucru care mi s-ar fi putut întâmpla! - Oh, spune-mi, oare simte el suferință în această stare?"

11. Ioan: "îți afirm: felul în care suferă este cumplit și nu poate fi descris în cuvinte! Te simți oare ușurat dacă este torturat în felul acesta?"

12. Martin: "Oh, frate, nu, nu! Nu trebuie să sufere, ci doar să fie imposibil să acționeze; de aceea, rostesc: fie ca acești munți care-l acoperă și această lavă să dispară!"

13. Instantaneu, totul se petrece după cum a poruncit Martin. Satana se ridică gemând din grămada de reziduuri încă fumegânde din craterul plin de lavă, și plânge de ți se rupe inima.

14. Văzând aceasta, Martin spune: "Fraților, în ciuda răutății sale, care nu are vârstă, acest biet Diavol îmi stârnește milă. Ce-ar fi dacă l-am chema și i-am propune o alternativă, pentru a-i ameliora starea? Căci nu inteligența îi lipsește, ci mai degrabă voința. Și eu sunt de părere că ar trebui să fie cu putință, făcându-l să chibzuiască, să-i facem voința să se plece odată pentru totdeauna. Dragii mei frați, ce părere aveți?"

15. Ioan: "Ai, desigur, dreptate; căci aceasta este și voia de neclintit a Domnului! Dar vei constata și singur că nu există nici un alt mijloc de a-l ajuta decât făcându-l să urmeze lungul drum al judecății veșnice, adică al creației materiale exterioare. Prin aceasta, el își pierde din ce în ce mai mult puterea și, dat fiind că își dă seama de aceasta, trebuie să se supună unor lucruri pe care nu le-ar fi acceptat niciodată pe vremea când se afla în deplina posesie a forțelor sale libere, nejudecate.

16. Dar, cu toate acestea, poți să faci o tentativă și să-i pui la încercare inteligența și voința. Cheamă-l aici, și va veni imediat!"
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 191
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 13.12.2018, 23:21 View PostDownload Post

Capitolul 191
Martin îi cheamă pe Satana.
Satana încearcă să se justifice.

1. Martin face ceea ce l-a sfătuit Ioan. El îl cheamă pe Satana cu ajutorul voinței sale, iar acesta, sub o formă umană jalnică apare de îndată în fața lui, acoperit de mii de răni provocate de arsuri.

2. Satana: "Ce vrei să-mi mai faci? Nu-ți e de ajuns că m-ai adus într-o stare atât de jalnică? Vrei să mă nenorocești și mai tare? Ce ți-am făcut eu ție? Oare nu ești tu preafericit, așa cum numai un spirit poate să fie, și asta - pe veci? Oare crezi că-ți poți spori fericirea supunându-mă la cazne și mai mari? O, spirit netrebnic, cât de departe ești încă de perfecțiune și de cunoașterea ordinii divine eterne!

3. Vezi, tu mă iei drept cea mai rea dintre toate ființele, o creatură abjectă și blestemată, dacă o compari cu Cerul! Dar, te întreb: când te-am insultat eu așa cum ai făcut-o tu cu mine? Ce rău ți-am făcut eu vreodată? Oare nu tu ai fost cel care, pe Pământ, ai încălcat din proprie inițiativă legile divine, neavând deloc nevoie de ispită mea pentru a face aceasta? Dacă eu te-aș fi sedus, cu siguranță că Domnul mi-ar fi cerut mie socoteală, și nu ție, atunci când ai ajuns în lumea spiritelor!

4. Este adevărat că ai scos ceea ce se numește balaurul din tine însuți - adică din marea propriei tale răutăți - atunci când ai pescuit tot ce se găsea acolo, cu ajutorul Domnului, și ți-ai distrus astfel toate păcatele. Tu credeai că este vorba despre mine; dar îți spun, aici te înșeli foarte tare! Căci acel monstru, erai chiar tu însuți, în toată masa senzualității tale celei mai grosiere, și nu eu!

5. Este evident că eu sunt și în tine. Oricum, fiecare ființă posedă în ea însăși Cuvântul lui Dumnezeu, care i-a fost dat de Duhul Sfânt, Care o judecă neîncetat pretutindeni. De vreme ce lucrurile stau astfel, de ce mă blestemi fără încetare și de ce simți o ură neînduplecată față de mine?

6. Oare trebuie să căutăm cauza acestei purtări în faptul că, după ce m-am metamorfozat, te-am respins, în prezența Domnului, atunci când ai vrut să-mi dai un sărut? Vezi, dacă n-aș fi făcut-o, te-ai fi pierdut în mocirla grosierei tale senzualități! Dar, întrucât te-am respins și te-am umilit, făcându-ți astfel cel mai mare serviciu, cu ce am meritat un asemenea tratament?

7. Dacă am provocat acest cutremur al solului solar, adevărul este că am fost nevoit s-o fac, altminteri acest corp ceresc n-ar fi fost apt să-și îndeplinească funcțiile viitoare, precum un animal care n-ar înceta să se hrănească, dar care n-ar fi în stare să se descotorosească de excrementele sale grosiere și inutile! Cât timp ar mai putea el trăi astfel, îndeplinind sarcinile care se așteaptă de la el?

8. Vezi, eu sunt, la fel ca tine, un servitor al Divinității - din păcate, un servitor care a fost judecat și condamnat, și căruia nu i s-a acordat decât o libertate foarte limitată. Trebuie să fac ceea ce fac! Și dacă greșesc câtuși de puțin, pe undeva prin întregul infinit, sunt imediat pedepsit în modul cel mai sever! Dintre toate creaturile aflate în slujba lui Dumnezeu, eu sunt cea mai de pe urmă, cea mai josnică, mai abjectă și mai nenorocită vizavi de Creator. Nu pot face nimic altceva decât ceea ce am fost condamnat să fac, deși posed o inteligență desăvârșită și aș vrea adeseori să fac altceva - Ceea ce face ca starea mea să fie și mai jalnică!

9. Ce-ai face tu dacă Creatorul te-ar pune în locul meu? Cum ți-ar place dacă un oarecare Martin ar sări astfel la tine și te-ar trata așa cum m-ai tratat tu? Ia cuvântul, căci eu am vorbit destul!"
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 192
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.12.2018, 00:33 View PostDownload Post

Capitolul 192
Replica înțeleapta a lui Martin pentru Satana.
Răspunsul lui Satana dezvăluie megalomania sa.

1. Martin: "Biată creatură! Întrucât te-am ascultat în fața tuturor acestor martori și prieteni ai Domnului, aștept ca și tu să mă asculți cu luare-aminte. Căci îți spun, în Numele Său: noi nu ne aflăm aici decât pentru a te ajuta să ieși definitiv din starea ta, sau pentru a te judeca pe veci.

2. Ai vorbit îndelung despre situația nenorocită în care te afli, de trilioane și trilioane de mari cicluri temporale. Dar vezi, eu sunt un mare sceptic și-ți spun cinstit că nu cred decât în parte tot ce mi-ai povestit!

3. Te cred când spui că lucrurile stau prost pentru tine, da, chiar incredibil de prost. Dar nu pot nicidecum să dau crezare spuselor tale referitoare la motivele marii tale suferințe! Căci acum cunosc prea bine Bunătatea infinită a Domnului, Iubirea, Răbdarea, Blândețea și Compasiunea Sa nesfârșită față de noi, creaturile Sale! Cum aș putea să cred, fie și o singură clipă, că Voia Sa te-a creat numai pentru a te hărăzi celei mai oribile suferințe din tot universul, în vreme ce nicăieri nu există nici măcar o singură ființă care să-L poată acuza pe Domnul de a o fi tratat atât de dur!

4. Și eu mă aflam într-o situație foarte grea atunci când am ajuns în această lume. Mă simțeam îngrozitor de rău, sufeream de foame și de sete și eram doborât de o plictiseală îngrozitoare, în care minutele păreau niște milenii. Dar toate acestea erau necesare pentru a mă trezi din somnul meu spiritual și pentru a mă face să intru în împărăția veșnicei splendori divine. Iar în această împărăție, recunosc din ce în ce mai
clar că aceste stări, care-mi păreau atât de cumplite, nu erau nimic altceva decât manifestări ale celei mai elevate Iubiri a Domnului, pentru a fi purificat și a deveni capabil să primesc în mine Iubirea Tatălui, în plenitudinea sa.

5. Dacă m-aș fi descotorosit mai devreme de orgoliul meu de episcop - ceea ce ar fi fost ușor, îmi dau seama acum: - situația mea s-ar fi ameliorat foarte repede. Dar eram împietrit și nu vroiam nici în ruptul capului să renunț la el, căci eram de fapt sclavul acestei trufii de față bisericească, și în plus căzusem pradă unei senzualități dezlănțuite. De aceea, a trebuit să sufăr, nicidecum din Voia Domnului, ci numai din a mea. Eu nu te învinuiesc pe tine pentru toate acestea, și cu atât mai puțin pe Domnul!

6. Iată motivul pentru care sunt absolut convins că nimeni altcineva decât tine nu este vinovat de nenorocirea ta! Dacă ai vrea să vii chiar acum la Domnul și, ca un adevărat fiu risipitor, să te întorci în sânul Tatălui tău Sfânt și veșnic: sunt gata să-ți iau imediat locul de cea mai nefericită creatură din tot universul, dacă nu te va primi cu brațele larg deschise și nu va sărbători în toate Cerurile întoarcerea fiului Său multiubit.

7. Fă acest lucru din propria ta voință, bietul meu frate, și atunci toată suferința ta se va risipi imediat! Și iartă-mă că am fost de atâtea ori dur cu tine, și că te-am încărcat cu povara păcatelor mele. Iau acum totul pe umerii mei și vreau să fiu mereu bun cu tine, dacă accepți propunerea mea și acționezi în consecință!

8. Mai recunosc și că nu sunt vrednic să-ți fac o asemenea propunere, ție care ești primul și cel mai mare dintre spiritele create de Dumnezeu. Căci știu că, deși ești judecat, există în tine cu mult mai multă înțelepciune și forță decât voi putea eu înțelege vreodată, căci eu nu sunt practic nimic față de măreția ta. Dar tocmai pentru că apreciez atât de mult această măreție și pentru că am atâta stimă pentru tine, ca primă creatură a lui Dumnezeu, doresc, la unison cu toate Cerurile, ca să te întorci în sfârșit la Tatăl tău!

9. Au trecut deja nenumărate veșnicii, în decursul cărora ai încercat neîncetat să te ridici mai presus de Dumnezeul Cel Veșnic și Atotputernic, și asta prin toate mijloacele puse la dispoziția profundei tale înțelepciuni și imensei tale puteri. Nu numai că n-ai câștigat nimic de pe urma acestor încercări, ci în plus ai devenit din ce în ce mai nefericit, mai slab și mai sărac. Nu te-ai îmbogățit cu nimic, decât cu mânia ta distructivă și cu furia ta îndreptată împotriva lui Dumnezeu.

10. Ți s-au făcut nenumărate propuneri de acest gen, chiar mai avantajoase, însă toate au dat greș din cauza încăpățânării tale de neînțeles. Dar vezi: nu cred să mai fi avut vreodată în fața ta un mesager mai neînsemnat decât mine; de aceea, fă o excepție și acceptă să vii cu mine pe calea de întoarcere!"

11. Satana: "într-adevăr, ai vorbit cinstit și curajos. De aceea, îți iert toate grosolăniile. Dar, în ceea ce privește dorința ta, pe care o cunosc prea bine, nu-ți voi putea da un răspuns decât atunci când, în întregul infinit, nu se va mai afla nici măcar un singur soare și nici un pământ tare care să-mi țină ființa prizonieră.

12. Căci eul meu este infinitul necuprins, care, totuși, a fost judecat. Cum aș putea să mă descotorosesc de judecată, fiind în totul meu universal? Ceea ce vezi tu aici din persoană mea nu constituie decât nucleul Cel mai intim al ființei mele care, pentru tine, este nesfârșită! Dacă poți să-mi redai ceea ce am pierdut, sunt de acord să te urmez de îndată!"

13. Martin îl privește fix pe Satana și, după câteva clipe, spune pe tonul cel mai serios: "Da, pot să fac asta, biată creatură pe care Dumnezeu a creat-o înaintea tuturor celorlalte. Urmează-mă dar!"

14. Satana: "Cum poți să-mi garantezi adevărul făgăduinței tale?"

15. Martin: "Prin Iubirea infinită a lui Dumnezeu, Tatăl tău! Iți este de ajuns?"

16. Satana: "Prietene Martin, ai intenții foarte lăudabile în privința mea, deși ideile tale sunt mărginite. Garanția ta este bună și acceptabilă pentru spirite care, ca și ține, sunt limitate și restrânse. Dar problema este dacă o asemenea garanție îmi poate fi suficientă și mie care, ca și Dumnezeu, sunt un spirit nelimitat, chiar dacă purced din El!

17. Vezi, găsești cu ușurință ce să-i dai de mâncare unui țânțar, dar este mai greu să faci rost de nutreț pentru un elefant, și mult mai greu găsești destulă hrană pentru imensul Leviatan, care are nevoie de dumicate mari cât un munte pentru a se sătura!

18. Și de aceea, iubirea lui Dumnezeu - care pentru tine este infinită - le este, desigur, mai mult decât suficientă unor ființe limitate, și poate să le sature pe toate. Dar pentru un spirit infinit, de valoare egală cu Divinitatea, această iubire n-ar putea să fie de ajuns decât dacă Ea n-ar avea de săturat decât acea ființă.

19. Dar pentru a îndestula, pe lângă ea, încă o puzderie nesfârșită de alte ființe care, cu timpul, vor ajunge să aibă nevoi nelimitate: vezi, până și Iubirea infinită a lui Dumnezeu își are și ea limitele ei. Căci atunci, El ar trebui să întrețină două infinite, în vreme ce nu este alcătuit decât dintr-unul singur; ar fi o pură imposibilitate.

20. Dat fiind că sunt întemnițat în mod atât de cumplit în spațiul întregii Creații, propriile mele nevoi sunt neînchipuit de mari, atât din punct de vedere fizic cât și moral. Insă ce s-ar întâmpla cu nevoile mele dacă m-aș bucura din nou de întreaga mea libertate?

21. Iți spun, ție și vouă tuturor care sunteți aici de față: din cauza voastră nu mă voi întoarce. Fiindcă, dacă aș face-o, atunci voi ați pieri și ați fi distruși. Numai eu cunosc măreția lui Dumnezeu, numai eu știu ce posedă și ce poate El să ofere. Eu văd limpede că El nu poate absolut deloc să mă întrețină și pe mine și pe voi în același timp. De aceea, prefer să rămân în suferința mea veșnică, pentru a vă permite, vouă, copiilor mei, să vă bucurați de splendoarea care mi s-ar cuveni - grație pe care v-o acord din toată inima.

22. Îmi dau prea bine seama că Dumnezeu este de o bunătate infinită; dar tocmai această prea mare bunătate Îl face atât de risipitor! Dacă - din iubire pentru voi, copiii mei - nu i-aș mai băga din când în când bețe în roate și nu aș mai stăvili imensa sa generozitate, El ar fi nevoit să se întoarcă foarte curând pe Pământ pentru a-Și câștiga pâinea cot la cot cu creaturile Sale cu inima de piatră!

23. Vezi dar că iubirea infinită a lui Dumnezeu nu poate însemna o garanție acceptabilă pentru mine. Trebuie să te descurci pentru a-mi oferi alta, mult mai valoroasă decât aceasta!"
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 193
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.12.2018, 00:34 View PostDownload Post

Capitolul 193
Alte propuneri bune ale lui Martin pentru a-l salva pe Satana.
Noi argumente ale acestuia.
Ordinea Creației înainte și după întruparea Domnului.

1. Martin: "Sărmanul meu prieten, ne-ai prezentat în mod logic și consecvent motivele pentru care Iubirea infinită a lui Dumnezeu nu-ți poate fi de ajuns, întrucât tu însuti ești un spirit nelimitat! Cu toate acestea, după părerea mea, dacă ai accepta să negociezi puțin în privința dorințelor tale și dacă te-ai mulțumi, la fel ca fiecare dintre noi, cu ce ai ceea ce ar însemna, totuși, infinit mai mult decât ceea ce posezi în această stare jalnică - oare nu ți-ar fi de mii de ori mai bine? Și cred că Iubirea infinită a lui Dumnezeu ar fi, cu siguranță, o garanție suficientă pentru a te face să te întorci la El?!

2. Acum, tu nu mai ești, în fond, aproape nimic, nu posezi nimic și ești pradă unor suferințe continue. Măcar atunci, ai putea să devii la fel cu ceea ce suntem noi, iar nevoile tale ar fi aceleași ca ale noastre! Oare nu ți-ar fi mult mai bine decât îți este acum, în starea ta actuală?

3. Ai spus că faci un imens sacrificiu din iubire pentru noi, copiii tăi - dar noi nu-ți cerem așa ceva! Ai putea să faci și sacrificiul de a nu reclama tot ce ți se cuvine drept condiție a întoarcerii tale, și de a te mulțumi cu ceea ce posedă fiecare dintre noi! Generozitatea infinită a lui Dumnezeu ar rămâne astfel neschimbată, iar vastele Sale hambare nu s-ar goli din această cauză!

4. Ce părere ai? Nu crezi că acest lucru ar fi cu putință?"

5. Satana: "Dragul meu Martin, vorbești și tu cum poți, potrivit viziunii limitate a firii tale. întrucât o faci cu multă amabilitate, te pot asculta cu răbdare. Dar încearcă să-ți imaginezi că există și lucruri care pot să fie sau să nu fie, sau care pot chiar să fie absolut imposibile. Oare pot eu să devin mai mic decât sunt? Tu nu-ți dai seama că întreg spațiul infinit este umplut de ființa mea invizibilă?

6. Ai putea oare, pentru a-ți reduce nevoile, să-ți amputezi picioarele, mâinile sau alte membre, unele după altele? Este adevărat că, fără picioare, haina ta ar putea fi scurtată, fără mâini, i-ai putea scoate mânecile; iar stomacul tău ar avea mai puțin de lucru dacă ar trebui să-ți hrănească membrele în număr redus. Acest calcul ar fi corect; dar spune-mi, ai putea să te declari mulțumit?"

7. Martin: "Sărmanul meu prieten, toate acestea n-ar fi nicidecum necesare în cazul relației cu Domnul, nici pentru mine, nici pentru tine! Căci, dacă ființa umană trebuie să lase în urmă învelișul său trupesc - care a făcut parte, o vreme, din ființa sa - atunci și tu ai putea să te descotorosești de corpul tău material și să te mulțumești cu entitatea ta spirituală, așa cum facem și noi. Și sunt sigur că Domnul s-ar ocupa în modul cel mai desăvârșit de corpul tău gigantic, care cuprinde toate lumile, la fel cum face și cu corpurile noastre minuscule. Vezi, noi suntem pe deplin satisfăcuți de acest corp spiritual nespus de pur; la fel ai putea fi și tu!"

8. Satana: "Dragă prietene, tu nu încetezi să vorbești potrivit puterii tale limitate de înțelegere. Asta se datorează faptului că nu poți să-ți ridici privirea, așa cum fac eu, pe deasupra Creației, care reprezintă entitatea mea. Tu ești sufletist și plin de bunăvoință. Dar ființa ta nu înseamnă decât un punct luminos în întreaga nemărginire!

9. Incă n-ai înțeles că tot ceea ce există trebuie să aibă o bază, un punct de sprijin, pentru a lua naștere și a dăinui? Fiecare forță trebuie să posede o forță contrară ei, dacă vrea să se manifeste! Dacă două forțe se înfruntă, ele își oferă reciproc o anumită rezistență și se manifestă astfel prin intermediul reacțiunii polare. Nașterea oricărui fenomen nu poate avea loc decât prin confruntarea a două forțe contrare.

10. Vezi: Dumnezeu este forța pozitivă cea mai înaltă - iar eu, în calitate de contraparte negativă, sunt forța cea mai joasă, dar la fel de nelimitată ca și cea a lui Dumnezeu! Fără mine, lui Dumnezeu I-ar fi la fel de imposibil să Se manifeste precum mi-ar fi și mie în lipsa Lui!

11. Dacă aș urma sfatul tău și m-aș întoarce în sânul Divinității - devenind astfel o singură forță pozitivă, împreună cu Ea - spune-mi: oare nu s-ar risipi, ca norii duși de vânt, toate creațiile lui Dumnezeu, precum și ale mele? Oare nu s-ar întoarce ele la starea lor primară originară, la stadiul de idei fără valoare, renunțând la existența lor de entități conștiente?

12. Vorbește acum, și convinge-mă că, continuarea existenței lucrurilor este posibilă în alt mod, și atunci te voi urma!"

13. Martin: "Vezi, înțelepciunea mea nu este suficientă pentru a merge atât de departe, și cred că nici frații mei aici de față nu și-au putut ridica privirile deasupra infinitului. Cu toate acestea, mă îndoiesc foarte tare că Domnul este într-adevăr obligat să recurgă tocmai la tine pentru a-Și putea întreține operele!

14. Într-adevăr, odinioară, înainte de întruparea Sa, exista un vechi Pământ și un vechi Cer care se sprijineau pe tine și care te aveau drept pol negativ. Dar, atunci când Domnul a luat veșmânt trupesc, El a respins polaritatea ta și a înlocuit-o în El însuși cu alta, mult mai folositoare și mai vrednică de El și, în același timp, mai trainică în toată veșnicia! Prin aceasta, El a consolidat din nou Creația, care amenința să iasă din făgașul ei firesc datorită slăbiciunii tale. Astfel, lucrurile de demult au trecut, lăsând locul celor noi.

15. Înainte de întruparea Domnului, poate că erai o necesitate. Dar acum, nu reprezinți nici mai mult nici mai puțin decât oricare alt spirit și nu mai ești indispensabil întreținerii lucrurilor. De aceea, cred că ar trebui să-ți dai seama de această stare de fapt și să acționezi potrivit dorinței mele!"

16. Satana răspunde, puțin înfierbântat: "Prietene, iar devii cam obraznic! Dar limitele înțelepciunii tale constituie scuza ta.

17. Uite, chior ce ești: cine a ajutat odinioară Divinitatea să plăsmuiască o nouă creație? Oare nu eu sunt cel care am fost nevoit să-L urmăresc pe Domnul, să-L ispitesc și în cele din urmă chiar să dau o mână de ajutor la uciderea trupului Său material, pentru ca astfel să poată lua polaritatea mea negativă a durerii în Natura Sa Divină pozitivă?

18. Tocmai pe această Natură care se află în Dumnezeu o numești tu Iubirea Sa infinită! Poate că - așa cum am spus adineaori - vouă, spiritelor limitate, ea vă este de ajuns. Dar nu - și mie, căci eu sunt infinit și etern, acum mai mult ca oricând, căci miriade de sori și de pământuri există și fac parte din ființa mea!

19. Ah, când toată materia polarității negative se va dizolva și va fi unită cu Dumnezeu, atunci lucrurile vor sta cu totul altfel! Numai atunci refuzul meu va fi fără rost. Căci, în calitate de spirit despuiat de tot ce-i aparține, voi putea face tot ce-mi ceri!

20. Atunci, voi deveni mai mic decât sunt. Nevoile mele nu vor mai fi mai importante decât ale taie și eu nu voi mai constitui o amenințare la adresa fericirii voastre. Dar acum, ar fi vai de voi toți dacă m-aș întoarce imediat la Domnul împreună cu tine! Voi fi nevoit să mai rezist așa cum sunt încă vreo câteva trilioane de ani pământești, până când îți voi putea îndeplini dorința, fără nici un pericol!

21. O, prietene, o tu, fiul meu, eu cunosc prea bine dulceața infinită a Cerului, dar și greutatea stării mele! Insă, ce pot eu să fac?

22. Vezi, nu mai poți îndoi un stejar care a crescut deja semeț, și cu atât mai puțin un stejar care stă în picioare de la începutul întregii creații! Dar, cu timpul, și dacă circumstanțele vor fi propice, socot că lăudabila ta dorință va putea fi totuși îndeplinită.

23. Dar acum, ați face mai bine să vă îndreptăți privirile spre Pământ, unde totul merge foarte prost. Ar fi mai bine să vă ocupați de el, decât să cereți imposibilul înainte de vreme! - Ce părere ai, dragul meu fiu Martin?"
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 194
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.12.2018, 00:36 View PostDownload Post

Capitolul 194
Noua tentativa a lui Martin de a-l lumina pe Satana asupra încăpățânării sale.

1. Martin: "Sărmanul meu prieten, se prea poate ca tot ce mi-ai explicat cu atâta răbdare și bunăvoință să corespundă realității. Dar vezi, precum orbii, eu sunt foarte sceptic, sau poate - mai degrabă - cam nătâng. De aceea, zău că nu pot pricepe cum de Creația nu poate exista fără tine! Mai ales că întoarcerea ta la Dumnezeu n-ar însemna sfârșitul existenței tale, ci dimpotrivă, infinita sa perfecționare!

2. Este adevărat că Domnul mi-a spus că tu trebuie să continui să exiști, căci păstrarea corpurilor naturale și a entităților depinde de tine. Insă ce importanță pot avea niște entități trecătoare?

3. Odată câștigat pentru cauza cea dreaptă - ceea ce depinde numai de voința ta - toată materia s-ar dovedi de prisos! Dat fiind că ea nu este nimic altceva decât încăpățânarea ta care a fost judecată, ea ar fi, oricum, imediat dizolvată - așa cum dorește Domnul - după ce te vei întoarce și-ți vei redobândi starea de desăvârșire; după aceea ea va ajunge la desăvârșire în entitatea ta pur spirituală, care acum este legată fedeleș și întemnițată în ea de încăpățânarea ta.

4. Dar entitatea noastră spirituală, precum și noul Pământ și noile Ceruri, nu are absolut nimic de-a face cu tine, căci existența sa, care este veșnică, își găsește polaritatea numai în Dumnezeu, adică în Iubirea, înțelepciunea, Bunătatea și Adevărul Său!

5. Tu ai, desigur, dreptate să ne atragi atenția asupra Pământului, unde lucrurile stau foarte prost. Dar eu susțin, bietul meu prieten și frate, că dacă tu ai face cale-ntoarsă, nu numai Pământul, ci și întreaga Creație și-ar regăsi din nou puritatea și perfecțiunea lor divină originare! Orice răutate ar dispărea, și tot ceea ce ar fi trebuit să parcurgă lungul drum al cărnii și al materiei și-ar putea regăsi neprihănirea!

8. Căci lungul drum al cărnii nu are alt scop decât acela de a ne desprinde de tine - ceea ce este un proces dificil și dureros - și de a ne permite să renaștem spiritual, eliberându-ne de judecata ta. Dar dacă judecata ta ar ajunge la un sfârșit, la ce-ar mai servi materia și durerosul drum al cărnii?

7. Consider că și ceea ce-am spus eu reprezintă adevărul adevărat, căci am dat glas la tot ce am mai bun în mine. Fă și tu la fel, și vei vedea că lucrurile vor sta cu totul altfel decât crezi!"
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 195
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.12.2018, 00:37 View PostDownload Post

Capitolul 195
Răspunsul dat de Satana lui Martin, pe care-l acuza de orgoliu

1. Satana: "Prietene, partea cea mai bună din discursul tău o constituie felul în care-mi prezinți punctul tău de vedere în mod cât se poate de amabil și de politicos. Dar să știi că raționamentul tău a rămas în urmă cu o întreagă veșnicie!

2. Constat, după cuvintele tale, că n-ai înțeles și n-ai simțit absolut nimic din tot ce ți-am explicat. De aceea, ar fi o pierdere de vreme să continuu să-ți dezvălui și mai în profunzime condițiile de viață care sunt stabilite între mine și Dumnezeu, căci tu le-ai înțelege și mai puțin decât ceea ce s-a spus până acum!

3. De aceea, cred că ar trebui să ne despărțim în pace și să ne dedicăm treburilor noastre, care au nevoie stringentă de prezența noastră. Căci nu vom ajunge niciodată la nimic continuând această conversație, care nu este decât un zadarnic dute-vino al neînțelegerii noastre reciproce. Eu știu prea bine ce-ai vrea tu. Dar tu nu înțelegi și nu poți înțelege ce se poate și ce nu se poate în toată această tărășenie. Din asta nu va rezulta decât un schimb de cuvinte fără nici un rost.

4. Dar, de vreme ce dai dovadă de atâta amabilitate, am să-ți spun totuși ceva care-ți va fi foarte util! Vezi: tu, precum și lumea în care trăiai, vedeți în mine cauza oricărui rău, care chipurile ar proveni dintr-un orgoliu incomensurabil! Sunt gata să primesc acest calificativ insultător - dacă sesizarea propriei ființe, conștiința de a exista, capacitatea de a-ți dirija propriile forțe și activitatea care rezultă din aceasta merită să fie numite astfel. Dar cum rămâne cu tine, prietene Martin, care-ai vrea să mă vezi făcând cale-ntoarsă numai pentru că Domnul să facă numele tău celebru în toate Cerurile?

5. Ți-a fost dat să obții câteva izbânzi în această lume, datorită harului tău de orator, care ți-au adus - și încă din belșug - prețuirea Domnului. El te-a lăudat în fața tuturor fraților tăi egali și superiori; și acum ai vrea să obții cea mai mare glorie celestă biruindu-mă pe mine! Ți-ar place să auzi spunându-se despre tine: "Vedeți, vedeți! Acolo unde miriade de spirite dintre cele mai puternice, ba chiar și Dumnezeu Însuși, au dat greș, slabul Martin a reușit în modul cel mai glorios!"

6. Tu nu vezi, Martin, că asemenea eforturi ascund un orgoliu dezlănțuit față de care al meu nu mai înseamnă nimic? Trebuie să te scapi de el operând o schimbare radicală asupra propriei tale ființe, și poate că atunci am putea continua discuția. Căci vezi tu, eu sunt lumină, atunci când mă arăt sub adevărata mea înfățișare. De aceea, trebuie să fii complet pur dacă vrei să discutăm amândoi în mod eficient! Du-te și spală-te de toată necurăția, și numai apoi revino să vorbești cu mine, care sunt lumina originară a veșniciei!"
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 196
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.12.2018, 00:38 View PostDownload Post

Capitolul 196
Martin, loan și Satana.
Înțelepciunea lui Ioan și spiritul său decisiv
Încăpățânarea lui Satana și reproșurile sale adresate lui Ioan.
Răspunsul lui Ioan.

1. Cuvintele lui Satana îl scufundă pe Martin în cea mai profundă stare de uimire, cu atât mai mult cu cât el se simte puțin atins. După ce-și redobândește calmul, el i se adresează lui loan, spunând: (Martin) "Dragă frate, care ești, mai mult decât oricine altcineva, plin de înțelepciune divină, ce spui de toate acestea? Oare trebuie să-i dau crezare Iui Satana numai în această privință? Dacă dau ascultare conștiinței mele, n-aș zice că greșește prea mult!"

2. Ioan: "În nici un caz! Căci acolo unde nici noi n-am putut obține absolut nimic, și strădaniile tale ar fi zadarnice. Poruncește-i să tacă în Numele Domnului; apoi, ne vom întoarce acasă, la Tatăl nostru! Numai El va face ce vrea cu el, și asta va fi cea mai bună soluție!"

3. Satana: "Tocmai pentru că i-ai dat un asemenea sfat lui Martin al meu, nu te voi lăsa să-mi poruncești să tac. Îi voi face onoarea de a-l însoți în fața Domnului pentru a pune lucrurile la punct cu El, de vreme ce voi sunteți, cu toții, incapabili să le pricepeți. Întoarceți-vă acasă, am să vă urmez în taină. "

4. Ioan: "Din nefericire, noi îți cunoaștem intențiile și știm prea bine că nu ești niciodată mai periculos decât atunci când dai dovadă de omenie! De aceea, dacă ai curaj, du-te singur la Domnul, căci noi n-am primit poruncă de a te însoți, pe tine care ești cel mai mare dușman al Său!

5. Ah, ar fi cu totul altceva dacă ai fi dat ascultare bunelor sfaturi ale lui Martin și te-ai fi întors ca fiul rătăcitor la sânul Tatălui tău! Atunci da, te-am fi însoțit cu dragă inimă! Dar așa cum ești, zău că nu putem s-o facem!

6. După cum ți-am spus, dacă vrei să mergi la Domnul, cunoști drumul. Dar dacă vrei să rămâi așa cum ești, înseamnă că nu vrei și nu trebuie să vii cu noi! Așa să fie, în numele Domnului și Dumnezeului nostru, care este și al tău!"

7. Figura lui Satana se posomorăște tot mai tare și el spune: "Dacă Domnul îmi trimite mesageri ca tine, sau vrea să-mi trimită mai târziu alții asemănători, jur pe tot ce am mai scump că nici în vecii vecilor nu mă voi întoarce - chiar dacă ar trebui să mă judece cu focul tuturor sorilor centrali!

8. Incă Martin ar mai putea obține ceva de la mine, dar Ioan, Petru său Pavel - niciodată! Bagă asta bine la cap, discipol nemilos și neînduplecat al lui Iisus Christos. Iți închipui că mi-e frică de tine și de sentințele tale pentru că tu ai scris Evanghelia și ai mâzgălit Apocalipsa? Oh, te asigur că te înșeli foarte tare!

9. Vezi, o musculiță de carne pe care am creat-o îmi este mult mai prețioasă decât mii de profeți de teapa ta! Ar trebui să-ți fie rușine de asprimea ta față de cei care sunt operele aceluiași Creator, însă care sunt suferinzi, nenorociți și chinuiți pe veci!

10. Domnul v-a descris foarte bine în parabola fiului rătăcitor: "Dar atunci când tatăl a pregătit un mare ospăț pentru bietul său fiu pierdut și regăsit, când ceilalți fii și copiii lor au aflat că în casa tatălui e sărbătoare, ei au venit la el și i-au spus cu mânie: "Niciodată n-ai dat nici un ospăț pentru noi, care ți-am fost mereu credincioși. Și acum, când s-a întors acest nelegiuit - care te-a jignit atât de tare încât Pământul și Cerul s-au cutremurat și au încremenit de spaimă - tu îi dai inelul tău cu pecete și-i oferi un ospăț pe cinste!"

11. Cred că nu mai este necesar să repet ce le-a spus tatăl acestor nemulțumiți. Căci tu rămâi oricum cel care ești: nemilos și neînduplecat în inima ta, la fel ca toți cei de teapa ta!

12. Dar Martin face excepție! A fost o vreme când, sub influența voastră, a fost foarte grosolan. Dar el s-a îndreptat, iar discuția pe care am avut-o a reprezentat prima clipă de fericire pe care inima mea a simțit-o în ultima perioadă incomensurabilă de timp. De aceea, îi voi păstra veșnic stima mea! Și dacă cineva vrea să mă mai anunțe ceva, va trebui să se folosească de Martin; cât despre toți ceilalți, pot să-și cruțe osteneală unei noi tentative! Plecați, acum! Eu, rămân!"

13. Ioan: "Ești nedrept cu mine! Oare nu eu l-am certat pe Martin și l-am îndemnat să te elibereze, atunci când te-a aruncat prin puterea sa în para focului din craterul fumegând și te-a întemnițat pe veci în el, astupându-l cu munți fierbinți? Dacă am acționat astfel, cum poți să mai spui că sunt neînduplecat și nemilos?"

14. Satana: "Prietene, nu-mi mai vorbi despre îndurarea ta! Martin s-a purtat în mod nechibzuit. Și, întrucât și-a dat repede seama de greșeala să, el și-a revenit imediat. Tu dimpotrivă, știi ce vrei și nu-ți modifici niciodată spusele, fie că sunt drepte sau nu. De aceea, te urăsc și te disprețuiesc mai mult decât pe toate suferințele și caznele mele la un loc. Tu, Martin, te bucuri de stima mea, dar voi ceilalți - nu aveți decât disprețul meu! Plecați de aici, altminteri am să mă dau în spectacol într-un mod nemaivăzut încă de întregul univers!"

15. Ioan: "Nu ne aflăm aici pentru a-ți da ascultare, ci numai pentru a pune frâu răutății tale. De aceea, vom pleca atunci când vă voi Domnul, și nu pentru a îndeplini voia ta! Dacă vrei să te dai în spectacol, dă-i drumul! Vom vedea dacă puterea noastră nu se va dovedi superioară!

16. Dar, de vreme ce ne-ai dat porunca de a părăsi imediat locurile, am putea și noi să-ți poruncim cu totul altceva, în Numele Domnului! Dar noi nu vrem să răspundem la rău cu rău și te sfătuim doar să stai cuminte chiar de acum, de vreme ce nu poți sau nu vrei să dai ascultare propunerii lui Martin. Căci vezi, acesta este ultimul scurt răgaz care-ți mai este oferit pentru a te întoarce acasă! Dacă nu vrei să profiți de el, vei fi judecat pe veci!

17. Ai citat Evanghelia fiului risipitor pentru a demonstra și mai clar asprimea noastră. Dar îți spun, fiul risipitor s-ar putea întoarce acasă și fără tine, adică folosind ajutorul numeroșilor frați care se dedică Domnului și care vor sta în fața Lui ca un singur om având un singur crez. însă tu vei fi aruncat, precum bogatul desfrânat, în focul cel veșnic al dreptății divine, pe veci, dacă nu dai ascultare chemării lui Martin!"

18. Satana: "Domnul să facă ce vrea. Insă și eu, voi face tot ceea ce vreau. Am să-I arăt eu Lui, precum și vouă tuturor, că dacă Domnul poate distruge întregul infinit prin Puterea Sa, ca și cum n-ar fi decât o boabă de neghină, voința mea este în stare să opună cea mai neînduplecată și invincibilă rezistență Atotputerniciei și înțelepciunii Sale! Faceți acum ce vreți și eu voi face tot ceea ce vreau!"

19. Martin îi spune lui Ioan: "O, frate, după cum constat, toate strădaniile noastre n-au dus la nimic; de aceea, hai să plecăm! Acum, văd limpede că nu poți obține nimic de la Satana!"

20. Ioan: "Dragă Martin, dacă nu ne-ar fi poruncit să plecăm, așa am fi făcut. Dar nu trebuie ca voința lui să dispună de noi! De aceea, vom mai rămâne încă o vreme aici. Căci, dacă am da ascultare cuvintelor sale, asta ar însemna un triumf pentru el. Și dacă el ar triumfa, noi ne-am afla într-o poziție foarte dificilă! Acesta este motivul pentru care vrem și trebuie să mai rămânem încă puțin și să restabilim ordinea în acest loc Așa să fie!"
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 197
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.12.2018, 00:40 View PostDownload Post

Capitolul 197
Mânia iui Satana.
Teama lui Martin și seninătatea lui Ioan.
Independența copiilor lui Dumnezeu față de Satana.

1. Satana observă că vorbele sale rămân fără efect și că nimeni nu se clintește din loc. Acest lucru îl uimește și stârnește în sinea lui o mânie aprigă, ceea ce face ca înfățișarea sa exterioară să devină înspăimântătoare.

2. Martin remarcă acest lucru și-i spune lui Ioan și celor care-l însoțesc: "Prieteni, după cum văd, urmarea evenimentelor nu pare a-i conveni fiului nostru risipitor! Ochii săi scânteiază de o înfiorătoare mânie reținută, fruntea sa, brăzdată de mii de încrețituri, și colțurile gurii sale desfigurate lasă să se întrevadă o teribilă sete de răzbunare!

3. Am totuși impresia că tu, frate Ioan, l-ai tratat puțin cam prea dur. Trebuie să spun că, atunci când îl privesc, mă simt destul de înfricoșat, în ciuda forței Domnului care sălășluiește în mine. Nu că aș crede că s-ar putea năpusti asupra noastră, ci datorită inutilității eforturilor pe care le-am depus față de el Ia privește fața lui Uhron și a lui Shonel: cei doi mor literalmente de frică! În Numele Domnului, ce se va mai întâmpla?"

4. Ioan: "De fapt, lucrurile stau mai degrabă prost! Dar, îți spun, în nici un caz să nu-ți fie teamă de el! Căci frica de el este tot un fel de supunere față de forța lui; pentru el, ar fi un fel de triumf asupra noastră, pe care nu ni-l putem deloc permite! Dacă ne-am lăsa cuprinși de frică, am fi atât de puternic atrași de polaritatea sa negativă încât ne-ar fi foarte greu să ne mai desprindem de el.

5. Vezi, el s-a purtat foarte cumsecade cu tine și chiar ți-a făcut promisiuni neînsemnate. însă să nu crezi că a făcut-o din cauza amabilității tale, ci numai pentru a prinde în mrejele sale un novice fără experiență al acestei împărății!

6. Ai înțeles acum cum stau lucrurile? Insă, dat fiind că am dezvăluit uneltirile lui rafinate și le-am împiedicat, s-a lăsat cuprins de o mânie teribilă, pe care o ascunde, și ar vrea să ne zdrobească pe toți, dacă s-ar simți în stare s-o facă. Și întrucât vede prea bine că propria sa putere nu o egalează nici pe departe pe a noastră, și că ar fi total incapabil să se lupte cu noi, spumegă și fierbe de mânie, până în străfundurile ființei sale!

7. Cu toate acestea, acest lucru trebuie să ne lase complet detașați, căci nu va întârzia să-și arate o altă față!"

8. Aici, Satan bate cu putere cu piciorul în pământ, de acesta se cutremură cât vezi cu ochii, și-i spune cu violență lui Ioan; "Mizerabile, nu te-ai săturat cu nenorocirea mea? Dacă acum nu mai sunt nimic și nu mai am nici o valoare în marea Creație, atunci distruge-mă complet cu puterea ta, dacă ai curajul! Dar bagă de seamă să nu te distrugi și pe tine însuți făcând aceasta!

9. Insă, văd prea bine că ai tot interesul să mă lași să exist, din cauza propriei tale existențe. De aceea, nu ești decât un laș fricos care tremură de frică în fața mea; căci, dacă ai fi în slujba mea, munca nu ți-ar place la fel de mult ca cea pe care trebuie s-o săvârșești în cerurile ramolite! Ți-e frică de triumful meu asupra ta și spui că nu trebuie să-i fie nimănui frică de mine!

10. Cap sec! Ia spune-mi, care teamă este mai rea: cea resimțită degeaba față de mine, sau teama de izbânda mea asupra ta? Nu vezi că o asemenea teamă este cel mai mare triumf al meu? Răspunde, nu-i așa?"

11. Ioan: "Oh nu, de mii și mii de ori nu! Căci există o mare diferență între teama resimțită vizavi de purtarea cuiva care acționează întotdeauna aiurea, și teama pe care cineva ar putea-o resimți referitor la propria sa persoană. Prima ar putea să-i fie foarte nefastă unui spirit pur, în vreme ce a două ar fi de neconceput pentru un spirit puternic care purcede din Domnul; și ea n-ar putea, oricum, să le facă nici un rău spiritelor mai slabe, dat fiind că ele au întotdeauna protectori puternici în preajma lor.

12. De aceea i-am spus lui Martin să alunge orice teamă din el însuși, pentru a nu permite voinței tale să acționeze asupra voinței lui, și pentru a împiedica astfel un eventual triumf al tău, care ar fi putut deveni periculos pentru mine. Dar nu din teamă față de persoana ta, care nu posedă nici o putere asupra noastră, în afară de cea a minciunilor și a artei tale de a ne convinge!

13. Dar să fii atât de nătâng încât să crezi că mi-e frică de tine și că nu am curajul să te distrug de teamă de a nu fi distrus la rândul meu - oh, Satana, aici te înșeli cumplit! Căci existența mea, precum și existența noastră a tuturor, nu depinde de a ta, ci numai și numai de cea a Domnului Însuși; de acum înainte, noi trăim cu toții, de-a pururi, în El, iar Domnul, prin Iubirea Sa de Tată, trăiește în noi!

14. Astfel, poți să constați, veșnic mincinos ce ești, că aș putea foarte bine să te distrug complet fără ca, pentru aceasta, existența mea să fie amenințată cu ceva. Dacă nu o fac, nu iubirea sau teamă de tine este cea care mă împiedică, ci mai degrabă - Iubirea și Răbdarea Domnului care sălășluiesc în inima mea.

15. Cu adevărat, dacă n-ar depinde decât de mine, întregul infinit ar fi complet descotorosit de tine; căci eu, Ioan, de mult te-aș fi alungat din el. Cred că am vorbit destul de cinstit pentru a mă face înțeles?"

16. Satana: "Bineînțeles că te-am înțeles! Dar, din nefericire, am putut să constat, de mai multe ori, că tocmai voi, neprihănitele spirite celeste, aveți cea mai înjositoare concepție despre Dumnezeu!"

17. Ioan: "Și de ce spui asta? Se pare că este o nouă capcană, pe care n-ai mai utilizat-o niciodată până acum! Te ascultăm!"

18. Satana continuă: "întrebi de ce? Aha, asta sună diferit în urechile tale așa-zis celeste și pure! Așteaptă puțin, și ochii tăi se vor deschide într-un mod pe care nu-l vei uita prea curând! Dacă vrei să-ți aprind lampa, fii drăguț și răspunde-mi mai întâi, pe scurt, la întrebările pe care ți le voi pune!

19. Înainte, te asigur, pe tot ce am mai scump, că mă voi supune pe veci la tot ce-mi vei cere, dacă mă poți acuza de minciună. Dacă nu ești în stare să-mi răspunzi, rămân așa cum sunt. Tu și adepții tăi vă veți putea întoarce în patria voastră celestă fără să mă ating de voi și fără să vă fac nici cel mai mic rău, și acolo vă veți lua la purecat concepțiile voastre despre Dumnezeu!"

20. Ioan: "Ei bine, întreabă-mă! Dar scutește-mă de întrebările tale obișnuite, care nu-mi sunt decât prea bine cunoscute, căci atunci conversația noastră se va încheia foarte repede!"

21. Satana: "Bine, de acord! Căci asta este o problemă de a fi - sau a nu fi. Să vedem de ce vitejii va fi în stare înțelepciunea ta în fața mea! - Întrebare: "Este Dumnezeu omniprezent, sau nu?"
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 198
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.12.2018, 00:56 View PostDownload Post

Capitolul 198
Duel verbal intre Ioan și Satana asupra Omniprezenței lui Dumnezeu și a nașterii răului.
Satana, un fel de triumf al Creatorului.
Ioan aduce dovada adevăratei mântuiri.

1. Ioan răspunde: "Desigur! Potrivit Ființei Sale divine și a Voinței Sale, Dumnezeu este infinit și prin urmare omniprezent. Dar ca ființă umană divină și ca adevărat Tată al copiilor Săi, El locuiește împreună cu ei în cel mai înalt Cer!"

2. Satana: "Bun. Recunoști deci, la modul absolut, omniprezența lui Dumnezeu. Atunci spune-mi, te rog, dacă Dumnezeu este cea mai mare înțelepciune și cea mai deplină Bunătate și, prin urmare, dacă El știe și vede totul, oare își alege El întotdeauna mijloacele cele mai bune și cele mai adecvate pentru a atinge scopurile pe care I le propune înalta Sa înțelepciune și infinită Sa Bunătate?"

3. Ioan: "Absolut! Căci Dumnezeu este în El însuși pură Iubire, iar aceasta nu poate fi în veci altfel decât totalmente și de-a pururi bună și înțeleaptă! Dar știu deja unde vrei să ajungi; cu toate acestea, continuă să-mi pui întrebări, îți voi răspunde!"

4. Satana: "Oare Dumnezeu este Cel care a creat tot ceea ce este conținut în nemărginire? Sau mai există un alt dumnezeu care a amestecat ceea ce voi numiți "binele" și "răul" cu ceea ce a creat Bunul tău Dumnezeu? Sau poate că Dumnezeul Bun o fi creat binele și răul din El Însuși?"

5. Ioan: "La începutul oricărei existențe și al oricărei deveniri era Cuvântul, și Cuvântul era Dumnezeu. Dumnezeu era Cuvântul, și toate lucrurile au fost făcute prin El. Și acest Cuvânt a devenit El Însuși trup și a sălășluit în trupul pe care l-a creat; dar întunericul lumii nu L-a recunoscut.

6. Domnul Însuși a venit la ai Săi pentru a reînnoi toate lucrurile în Numele Său. Dar nici ai Săi n-au recunoscut Lumina, nici înțelepții lumii n-au recunoscut Cuvintele Adevărului, nici copiii nu și-au recunoscut Tatăl Cel Sfânt și Veșnic. Căci tu și numai tu țineai prizonieră înțelegerea întregii lumi, că nu cumva să-L recunoască pe Cel care a fost de-a pururi, este și va fi mereu în toate lucrurile!

7. Dacă Dumnezeu este singurul Creator a tot ceea ce există și nu există alt dumnezeu în afară de El, este clar că tot ceea ce provine din Mâna Să nu poate fi decât bun și desăvârșit.

8. Toate spiritele au ieșit din El pure și bune, așa cum este El Însuși. Dar El le-a lăsat tuturor o libertate totală în voința care le-a fost insuflată, ceea ce le-a permis să facă ce vroiau. Pentru a cunoaște modul în care trebuia să se folosească de aceste daruri, le-a dat legi sfințite chiar de El, pe care puteau să le urmeze sau nu.

9. Și vezi: toți au respectat legile, cu excepția unuia singur! Acesta, care este primul dintre spirite și care posedă înțelepciunea cea mai mare și cea mai luminoasă, prin propria sa voință liberă, a disprețuit legile lui Dumnezeu și s-a ridicat împotriva lor, fără să-i pese de consecințe!

10. Acest spirit a încălcat astfel ordinea divină, făcând uz de liberă să voință - care-i fusese insuflată de Dumnezeu. în comparație cu spiritele care n-au abuzat de drepturile lor, el a devenit rău și malefic în sinea lui. Și atunci a fost constrâns, de către propriile sale abuzuri, să se îndepărteze de societate - atâta timp cât nu se va întoarce în mod liber la ordinea pe care Domnul a instaurat-o pentru toate spiritele, adică la ordinea Iubirii.

11. Dat fiind că ai devenit un spirit nesupus, este cu neputință ca răutatea ta să aibă vreun efect asupra lui Dumnezeu și a noastră, care suntem, cu toții, spirite celeste neprihănite; căci tu nu vei putea niciodată să ne faci vreun rău. Dacă ești rău și samavolnic, nu poți fi astfel decât față de tine însuți și numai ție însuți îți faci rău încăpățânându-te în împotrivirea ta.

12. Vroiai să-mi întinzi o capcană, crezând că voi fi obligat să afirm că Dumnezeu a creat și răul, căci deși ești un spirit rău, tu rămâi totuși creatura Să. Dar eu cunosc prea bine toate artificiile înțelepciunii tale, căci le prevăd cu o veșnicie înainte să le concepi! De aceea te sfătuiesc foarte serios să păstrezi pentru tine toate întrebările pe care-ai vrea să mi le mai pui, dacă au cumva scopul de a mă prinde pe picior greșit! Căci niciodată nu vei reuși să mă păcălești!

13. Văd, din privirea ta plină de șiretenie, că ți-ar fi plăcut să-mi dovedești, la capătul tuturor întrebărilor tale, că, concepția noastră despre Dumnezeu este nevrednică și impură. Atunci am fi fost nevoiți să recunoaștem, în cele din urmă, că trebuie să existe două divinități, una bună și una rea. După cum vezi, lucrurile nu stau deloc astfel, ci întocmai așa cum am demonstrat.

14. Este neîndoielnic că Dumnezeu ar fi fost imperfect dacă n-ar fi putut să le insufle creaturilor Sale decât o voință judecată, și nu una complet liberă. Dar tu însuți ești dovada cea mai zdrobitoare că nu este așa! Faptul că tu, care ești judecat din cap până-n picioare, poți totuși să te ridici în mod atât de radical împotriva Creatorului, cât timp poftești, arată clar că Dumnezeu a creat toate spiritele, inclusiv pe tine, în mod desăvârșit, înzestrându-le cu o libertate fără limite.

15. Ceea ce tocmai ți-am spus trebuie să-ți demonstreze clar că nu voi cădea niciodată în capcanele tale; căci tot ceea ce știi tu, eu cunosc demult. Și aceasta este o nouă dovadă a perfecțiunii lui Dumnezeu: faptul că eu, care sunt un spirit detașat de entitatea ta, sunt capabil să rezist cu atâta putere voinței tale.

16. Ce ai de spus la toate acestea? Mai ai vreo întrebare insidioasă în rezervă? Vorbește, sunt gata să-ți răspund!"

17. Aici, Satana rămâne încremenit, cuprins de cea mai profundă stare de perplexitate; căci el nu găsește nimic de replicat la puternicele cuvinte ale lui Ioan.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 199
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 14.12.2018, 00:58 View PostDownload Post

Capitolul 199
Ioan persista în a vrea să răspundă și la alte întrebări.
Răspunsul trufaș și orgolios al lui Satana, Ioan ii poruncește lui Satana să părăsească Soarele.
Satana face apel la indulgența lui Ioan.

1. Dat fiind că Satana nu mai găsește nimic de spus, și întrucât figura sa trădează mai multă perplexitate nătângă decât răutate, Ioan continuă:

2. "Ei bine, Satana, ce s-a întâmplat cu toate întrebările tale? Știi că eu aș fi foarte dispus să continuu conversația noastră și să te copleșesc literalmente cu răspunsuri? Dar văd că taci, și trebuie să trag concluzia că nu mai ai nimic de spus; moștenirea ta paternă - pe care ai luat-o cu japca - a fost oare uzurpată până la ultimul bănuț? Ce părere ai?"

3. După câteva clipe de chibzuință, Satana spune scrâșnind din dinți: "Poți să aștepți mult și bine! Habar nu ai de imensitatea înțelepciunii mele! Aș putea să-ți mai pun o întrebare de dimensiune infinită. Dar oare cum vei reuși tu, un spirit limitat, să-i dai vreun răspuns? De aceea prefer să tac, fiindcă îmi dau seama că o asemenea întrebare necesită un răspuns pe care-ți este absolut imposibil să mi-l dai. O mică picătură de rouă poate potoli setea unei gâze, dar niciodată pe cea a unui soare central! Cred că înțelegi ce vreau să spun!"

4. Ioan: "Bineînțeles, fără trudă și fără să-mi bat capul! Dar văd și mai limpede decât bănuiești tu! Din cuvintele tale reiese că, atunci când ți-ai epuizat așa-zisa înțelepciune, recurgi la vechiul tău orgoliu mincinos pentru a scăpa cu fața curată. Dar vezi, te chinui în zadar.

5. Măsoară-ți propriul volum, și apoi măsoară-l pe al meu, și vei vedea cu ușurință ce e cu mărimea noastră infinită, a amândurora! Eu sunt de părere că termenul "nelimitat" este cât se poate de deplasat dacă-l utilizezi în legătură cu ceva ce poate fi măsurat cu rigla și compasul. Și la fel stau lucrurile și cu infinitatea noastră reciprocă! Iți spun, cel care are impresia de a fi infinit nu știe despre ce vorbește. Sau, poate că este complet nebun și incapabil să-și dea seama de semnificația acestui cuvânt.

6. Vezi, tocmai ai mormăit ceva despre o întrebare de dimensiune infinită. Crezi că vei putea vreodată să închei formularea ei? Iar dacă întrebarea ta nu are sfârșit, atunci când ar putea începe răspunsul, care este tot infinit? Trebuie să-ți dai seama că un mod de a vorbi atât de pompos nu este nimic altceva decât o pură trăncăneală! Oare chiar nu-ți dai seama?"

7. Satana: "îmi dau seama de ce vreau eu. Există lucruri pe care le ignor intenționat, și asta numai pentru că nu-mi convine mie, domnul măreției. înțelegi acest limbaj?"

8. Ioan: "Oh da, desigur, îl cunosc prea bine! Dar nu vom mai sta să te ascultăm, ci îi poruncim entității tale principale să părăsească această lume și să meargă, în Numele Domnului, la locul care-ți este rezervat. Dacă stai cuminte acolo, nu vei suferi mai mult. Dar dacă ții să te agiți și să faci rele, nu trebuie să te învinuiești decât pe tine însuți dacă Domnul îți va da să guști din fructele mâniei Sale!"

9. Satana: "Dragi prieteni, nu-mi faceți asta; căci mi-e scârbă de Pământ ca de un hoit împuțit! Lăsați-mă aici! Vă promit să stau, de-a pururi, cuminte ca o piatră; dar nu mă alungați de aici!"
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Crestinism
   -> Biblioteca - Creștinism, Jakob Lorber - "Scribul lui Dumnezeu"
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 20 of 21  [ 205 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2, 3 ... , 19, 20, 21  Next
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !