Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 28.3.2024, 20:27
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Paștele creștin: celebrarea Luminii


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
Duhul
Initiat
Initiat

Duhul is offline

Joined: 09 Oct 2007
Member: #308
Posts: 316
Country Flag: Israel
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Paștele creștin: celebrarea Luminii
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 5.4.2010, 01:49 View PostDownload Post

Paștele creștin: celebrarea Luminii

(fragment din cartea lui Cristian Ganescu: Forta contra forta - Mărturiile unui clarvăzător)

Reîntoarcerea la Întuneric și Haos

    Cercetarea lumii eterice prin cea de-a doua vedere de către Eugen, mai ales în timpul marilor sărbători religioase ale creștinătății, dezvăluie unele dintre cele mai importante aspecte - suntem tentați să le definim ca fiind senzaționale, senzaționale în sensul adevărat al cuvântului și nu în acel sens facil care este folosit în revistele de scandal din zilele noastre - ale modului în care este alcătuită lumea.
    Despre ceea ce se petrece în lumea eterică în timpul liturghiei creștine săvârșite de preoți, precum și a celorlalte ritualuri importante ce se desfășoară la botez, cununie, deces etc, vom vorbi pe larg pe parcursul lucrărilor viitoare. Înainte de toate acestea dorim să prezentăm cititorului, ca un fel de avanpremieră, ce se vede în lumea eterică la cea mai importantă sărbătoare creștină: Paștele.
    Paștele nu este însă numai o sărbătoare creștină importantă, la care oamenii își reamintesc un fapt pe care oricum nu-l înțeleg sau nu-l mai înțeleg la adevărata sa valoare: Învierea lui Iisus Hristos. Paștele, departe de a fi numai un prilej de odihnă și bucuria unui ospăț în familie, este un eveniment cosmic universal, de o importanță decisivă pentru întreaga umanitate.
    Paștele este cel mai important eveniment care se petrece în Terra aurica, la care participă toate entitățile posibile: Îngeri din Ierarhia Fiilor Luminii, oameni decorporați, oameni încarnați, spirite ale naturii, îngeri rebeli, oameni rebeli, spirite ale naturii rebele. La această importantă ceremonie, care se desfășoară simultan în planul material, în lumea eterică și în întreaga Terra aurica, participă însuși Iisus Hristos Cel Viu în corpul său de glorie.
    Cu câteva zile bune înaintea ceremoniei propriu-zise a Paștelui, în Lumea eterică este o mare forfotă. Porțile 1 și 2 se deschid și se închid neîncetat, lăsând să treacă, într-un sens și în celălalt, nenumărate Entități angelice strălucitoare. Totul este scăldat în lumini multicolore. Culorile și mirosurile specifice lumii eterice se amestecă cu cele ale Entităților care trec cu mare viteză prin Porți. Între entitățile care vin și pleacă neîncetat cu viteze amețitoare și lumea eterică se formează scânteieri multicolore. Fiecare categorie de entități are propriul său mod de manifestare și de apariție în lumea eterică, ca și propriul spațiu de așteptare.
    În Săptămâna Mare, săptămâna dinaintea nopții Învierii, fiecare dintre categoriile de ființe prezente își ocupă strategic pozițiile. Entitățile luciferice sunt exterem de atente la activitățile omenești, mai ales la modul în care oamenii se roagă, se spovedesc sau desfășoară diferite activități în biserici. Ele urmăresc activitățile omenești chiar și în cele mai intime locuri.
    Entitățile umane rebele tehnologizate desfășoară o amplă activitate tehnologică de natură eterică, dublată de o intensă și vizibila desfășurare de forțe. Aceste entități umane aranjează în anumite locuri, pe care le schimba din timp în timp, pe baza unor calcule numai de ele știute, diferite echipamente tehnologice de forme geometrice variate, care pulsează ritmic în culori multicolore. Ele întind și strâng neîncetat un fel de conductori prin care pulsează energia, probabil pentru a putea capta diferite energii cosmice sau telurice ce se manifestă în acele momente.
    La rândul lor, spiritele naturii, locuitorii de drept ai lumii eterice, manifestă o nemulțumire vizibilă în legătură cu activitatea vizitatorilor mai mult sau mai puțin tehnologizați, care par să aducă perturbări ecosistemului eteric în ansamblul său.
    Treptat, pe măsură ce se scurg zilele Săptămânii mari, întreaga lume eterică suferă o serioasă perturbare, luminozitatea începe să pălească, iar vegetația specifică acestei lumi începe să dea semne vizibile de "oboseală".
    Treptat, în Vinerea Mare, se așterne o liniște apăsătoare, iar ființele ce-și desfășoară activitatea în acele momente, fie acelea oameni, mesageri cerești, Îngeri, entități luciferice sau entități umane tehnologizate, încep să perceapă un fel de sentiment difuz, extrem de pregnant, ca o alarmă care începe să bâzâie din ce în ce în ce mai strident, că se apropie un mare rău, un rău căruia nimeni nu știe dacă-i va supraviețui.
    Peste toată suflarea din lumea eterică se așterne un fel de liniște de dinaintea unei furtuni violente, de dinaintea unui ciclon devastator sau ca înaintea unui cutremur de mari proporții. Este o atmosferă apăsătoare de parcă s-ar apropia sfârșitul lumii.
    Și, într-adevăr, pare că acel moment nu este prea departe, căci la ora 17 în Vinerea Mare, lumina din lumea eterică începe să pălească, până când se stinge definitiv. În lumea eterică există o lumină foarte plăcută, lăptoasă, care nu pare să emane dintr-un loc anume; oricum, nu există Soare care să lumineze ca în lumea terestră materială.
    Când lumina se stinge, lumea eterică, de fapt solul lumii eterice, este zguduit de un cutremur înfricoșător. Îngerii din Ierarhia Fiilor Luminii, entitățile luciferice, entitățile umane și spiritele naturii încep să geamă înfricoșate și să scoată strigăte de deznădejde pe măsură ce încep să-și piardă strălucirea aurică.
    Toate entitățile încep să-și piardă puterile ființiale, Îngerii, mesagerii cerești, entitățile luciferice, care, în acele momente, se deplasau cu viteze amețitoare prin aer, se prăbușesc cu un zgomot sec prin vegetația lumii eterice.
    După aproximativ un minut - din timpul terestru - de întunecare, de groaza și de pierdere totală a puterilor ființiate, totul începe, progresiv, să revină la normal. Lumina revine, totul devine luminos la fel ca înainte, iar puterile entităților, la fel ca și strălucirea aurică, încep treptat să se reactiveze. Nimic nu poate însă șterge groaza adâncă sădită în pivirile tuturor entităților, fie acestea Îngeri, entități luciferice sau oameni.
    Chiar în acele momente de panică, de groază și de întunecare, în lumea terestră, cei mai senzitivi oameni percep o teamă nelămurită care se ridică adânc din ființa lor, iar animalele manifestă o curioasă neliniște, multe dintre ele se agită aparent fără motiv sau chiar se manifestă cu furie, urlând, fiecare în felul și pe limba ei.
    În acele momente de întunecare, la oameni, chakra muladhara începe să strălucească și să se activeze la maximum. Radiata muladharei capătă culoarea metalului topit, iar nimburile aurice ale acesteia capătă o culoare sângerie. Corpul eteric al fiecărui individ crește în mărime și în intensitate, ajungând de la aproximativ cinci centimetri la 1,5 metri, emanând o forță și o putere extrem de mare.
    În acele momente, amintirile ancestrale izbucnesc cu intensitate, fiecare om își redescoperă acea forță teribilă care l-a determinat să depășească etapa animalității și să devină om. Fiecare individ redescoperă în sine forța ancestrală care l-a determinat odinioară să lupte cu mamuții ori cu triburile inamice pentru cucerirea unui teritoriu. În fiecare individ, prin muladhara, creste forța omului primitiv, forță care, prin călirea progresivă în "cuptoarele" istoriei, a fost refulată undeva în străfundurile ființei.
    Această forță ancestrală, forța brută a începuturilor, care pare să-și aibă sălașul în muladhara și care a fost dată omului tocmai pentru a învinge teribilele piedici puse în fața civilizării, forță considerată uneori "demonică", se manifestă cu tărie în fiecare individ, ca și cum timpurile s-ar comprima, iar omul ar retrăi într-un fel nelămurit perioada începutului umanității. În aceste momente există, subconștient, o senzație de aruncare în afară a unor amintiri foarte vechi, amintiri de mult ascunse în străfundurile cele mai tainice ale inconștientului colectiv sau individual, ca și cum toate experiențele din încarnările trecute s-ar manifesta prin intermediul muladharei în aceste momente din existența prezentă.
    Datorită acestei energii ce izbucnește cu tărie, oamenii se manifestă diferit. Cei mai educați și mai evoluați resimt un fel de oboseală imensă, dar și o vechime incalculabilă, ca și cum alaltăieri s-ar fi luptat cu mamuții, ieri s-ar fi opus lui Gengis Khan și aseară ar fi fost părtași la revoluția franceză. În schimb, cei mai "tineri" simt un imbold nelămurit de a-și arăta forța, de-a arata "ce tari sunt" și, astfel, sunt luați de val și comit acte imprudente sau extrem de violente, pe care, mai târziu, le regretă.
    Statistic, luând în calcul rapoartele poliției, s-a constatatz faptul că în perioada Paștelui au loc multe tulburări ale ordinii publice, fapte reprobabile, ajungându-se uneori chiar la vătămări corporale, acte brutale sau la crime. Multe dintre ele se datorează activării bruște a energici specifice chakrei muladhara, care determină creșterea nivelului adrenalinei și unor accese extreme de nervozitate.

Înfrângerea morții

    După momentele de întunecare, în lumea eterică își fac apariția Mângâietorii, Entități angelice provenite din subplanurile lumii astrale, care umplu până la refuz curțile bisericilor sau locuințele oamenilor.
    Mângâietorii pot fi recunoscuți în lumea eterică după îmbrăcămintea lor foarte simplă, de culoare violetă, fără nici un fel de zorzoane, după mirosul vag de smochine care le însoțește prezența, după strălucirea lor aurică, mereu în schimbare. Mângâietorii sunt entități mai mici în rang decât Îngerii (și Mângâietorii sunt Îngeri sau, cu alte cuvinte, fac parte din Ierarhia entităților îngerești, dar nu au atins încă "gradul" de Înger), au o înălțime de aproape 2,5 metri, sunt blonzi-cânepii, cu ochii verzi sau albaștri.
    Toți Mângâietorii poartă pe piept un semn distinctiv. Unii Măngâietori poartă semnul distinctiv în mijlocul pieptului, alții în partea dreaptă, alții în partea stângă. Șefii lor ierarhici poartă semne distinctive ceva mai complicate.
    În lumea eterică, Mângâietorii au un nume format din două cuvinte. Primul cuvânt al numelui - ceea ce corespunde prenumelui în lumea oamenilor - poate fi cunoacut în lumea eterică, iar celalalt cuvânt - care formeazâ numele - nu poate fi cunoscut decât în planul lor de reșdință, pe nivelul astral de unde provin. Mângâietorii au o voce extrem de caldă și de plăcută, mai ales în momentele în care se roagă împreuna cu oamenii și, în special, când se roagă împreună cu copiii.
    Simultan cu apariția Mângâietorilor, apar Pajii - termen care desemnează o anumită categorie de spirite ale naturii sau alte entități de rang mai mici din Ierarhia Puterilor cosmice, care se ocupă cu "treburile administrative", necesare bunei funcționări a lumii.
    Pajii au grijă să instaleze din timp "platformele" pe care se vor desfășura activitățile speciale ce au loc de Paște. Ceea ce numim "platforme" sunt de fapt locurile din lumea eterică unde, în paralel cu lumea fizică, se vor desfășura ritualurile prin care se celebrează Învierea.
    Activitatea din lumea eterică este oarecum identică cu cea care se desfășoară în lumea fizică, înaintea unui mare concert pe un stadion. La fel ca în cazul unui concert din lumea fizică, înainte de sosirea actorilor principali care țin spectacolul, apar lucratorii care instalează scena, pun decorul, se ocupă de sonorizare sau de decor. Tot astfel, și în lumea eterică, înainte de sosirea personalităților de vază care vor ține marile ritualuri, pajii sau personalul administrativ aranjează decorul.
    După ce pleacă pajii, apar anumite entități din lumea eterică, care ar putea primi numele de Crainici. Crainicii sunt, și ei, entități mai mici pe scara ființelor angelice, subordonate Domnilor Karmei. Crainicii citesc un fel de suluri cu înscrisuri, precum făceau crainicii prin Evul Mediu.
    După ce pleacă Crainicii, vin alți Paji, care îndeplinesc tot soiul de ritualuri complexe. Ei "stropesc" locurile unde se vor celebra ritualurile și aruncă din coșulețele pe care le poartă în mâini un fel de petale multicolore din care se vor forma mici norișori luminoși, parfumați și foarte pufoși.
    Norișorii se formează din interacțiunea atmosferei lumii eterice cu acele petale colorate. Norișorii formează acele "platforme" care plutesc la 3-5 metri deaspra solului terestru. Pe norișori se instalează un fel de scaune împărătești, socluri sau tronuri de domnie, pe care, la momentul potrivit, se vor instala înaltele entități ce vor participa la ceremonia eterică. Acele socluri strălucitoare par a fi făcute dintr-un fel de material eteric asemănător diamantului.
    Totul are o înfățișare de basm, iar efortul nostru de a descrie astfel de lucruri aproape neverosmile pentru o minte omenească bazată pe proverbialul "bun simț" și pe logica formală, este destul de dificil.
    Dar, ceea ce este cu adevărat senzațional este faptul că tot ce se petrece în lumea eterică în cadrul acestei sărbători este pictat pe pereții Bisericilor creștine, în care Sfinții, Îngerii și celelalte personaje stau așezate pe un fel de norișori care plutesc în aer.
    Aceast fapt înseamnă nici mai mult nici mai puțin decât faptul că, cei ce au pictat bisericile creștine vedeau aceste lucruri, iar picturile de pe pereții bisericilor creștine nu au nici un fel de simbolism ascuns, ci reflectă pur și simpu ceea ce se petrece pe un alt nivel al realității, nivel invizibil oamenilor. De altfel, este știut că, în timpurile mai vechi, nu oricine putea picta pereții bisericii și că pictorii sau zugravii din vechime nu era simpli meseriași profani, la fel ca în ziua de astăzi, ci erau inițiați sau, în orice caz, aveau Harul.
    Tot ce este descris în aceste rânduri, Eugen a văzut prin clarvederc, la nivelul lumii eterice, la o oarecare înălțime deasupra solului terestru, cam în dreptul turlelor fiecărei biserici din lumea materială. Ceea ce este cu adevărat impresionant este faptul că aceste scene se desfășoară simultan la orice biserică creștină - fie catolică, fie ortodoxă. Chiar dacă există o diferență de timp între celebrarea Paștelui în cadrul celor două Biserici, evenimentele văzute de către Eugen prin clarvedere sunt identice.
    Două socluri sau tronuri de domnie magnifice, impunătoare, se detașează din peisaj. Primul soclu seamănă cu un fel de jeleu uriaș, transparent, în mijlocul căruia strălucește un glob luminos ce emană scântei și emite un sunet continuu asemănător unui sursur de izvor. Acest soclu sau scaun împărătesc se află la o înălțime de aproximativ 3 sau 4 metri de solul lumii terestre, pe un norișor-platformă. Acesta este soclul sau scaunul de domnie a lui Iisus Hristos.
    La polul opus, situat cam la 20 de metri distanță de primul soclu, se află cel de-al doilea soclu important. Dar, spre deosebire de primul, al doilea soclu este împodobit cu pietre prețioase, cu felurite nestemate strălucitoare și cu o mulțime de steaguri colorate. Acest al doilea soclu nu este ocupat niciodată de nimeni. Deși este mereu gol, pe el este așezat un sceptru frumos lucrat, pe care se află o efigie: două aripi imense care se unesc deasupra unei pietre strălucitoare. Alături de sceptru se află o coroniță ce pare din argint, în mijlocul căreia se află un spațiu gol. Acel spațiu gol creează senzația că acolo lipsește ceva.
    Lângă acest al doilea soclu se așează, puțin înaintea miezului nopții, un alai de paji și de muzicanți, ce cântă la diferite instrumente muzicale. Tot în jurul celui de-al doilea soclu, atunci când începe slujba, apar cinci femei de o frumusețe perfectă. Deși înfățișarea lor este perfecțiunea întruchipată, aceste cinci femei par foarte vechi (această caracteristică se poate remarca prin simțul vechimii). Singura lor particularitate, care le deosebește de celelalte personaje ce participă la ritualuri, este că au caninii proeminenți, oarecum asemănători cu cei pe care epoca noastră i-a imaginat pentru vampiri.
    Cele cinci femei de-o frumusețe perfectă stau pe un fet de covoraș de fructe și flori multicolore si beau delicat licoari din cupe frumos împodobite. Majoritatea entităților prezente la ritual le privesc cu mirare. Au și de ce, întrucât soclul gol este al conducătorului entităților luciferice, Lucifer, iar cele cinci femei sunt reprezentantele sale la aceast ritual.
    Entitatea tuciferică denumită Iozeel afirma cândva că, înainte de Marea Despărțire, din cele cinci femei a apărut prima rasă de oameni, iar tradiția arhaică afirmă că este vorba despre o rasă de oameni "a căror inima a fost găsită plină de păcat" După ce această rasă a fost nimicită, a fost creat un alt tip de umanitate.
    Deși în exteriorul Bisericii este mare freamăt și un continuu du-te-vino, în interior totul se desfășoară sobru și calm. În planul eteric, din interiorul Bisericii se adună o mulțime de Entități umane foarte frumoase la chip, cu părul lung și alb, care încearcă să-i ajute pe cei ce calcă pragul bisericii. În limba lumii eterice, aceste entități umane se numesc LAAMAHRI, adică, "Cei ce se contopesc". Aceste Entități umane fac parte din Alaiul lui ȘONA HAMATHAI, "Cel ce susține viața", IISUS HRISTOS.
    Preoții ce săvârșesc slujba sunt asistați de Entități angelice, care stau alături de ei pe toată durata slujbelor. Aceste Entități, foarte înalte, aparțin nivelului al nouălea al aurei terestre, Terra aurica. Acțiunile preotului în biserică se petrec simultan cu cele ale Entității angelice diriguitoare. În fapt, preotul nu face altceva decât să repete, cu un decalaj temporal de până la o secundă, activitatea rituală desfășurată în lumea eterică de respectivele Entități angelice.
    Entitatea angelică care oficiază slujba în lumea eterică se așază deasupra și puțin în spatele preotului, cu mâna stângă ținută în sus, cu primul și penultimul deget unite, iar mâna dreaptă pe creștetul capului preotului. În momentul în care Entitatea eterică vorbește, preotul citește liturghia din Evanghelie.
    Din regiunile înalte ale cosmosului spiritual, prin intermediul Entității eterice se scurg în creștetul preotului felurite fulgere strălucitoare, de culoare roșie, ale Duhului Sfânt. În tot acest timp, preotul suferă o transformare extrem de importantă: aura din jurul capului devine mult mai mare și mai intensă, foarte strălucitoare, iar corpul lui astral se colorează în alb strălucitor și începe să emane un parfum asemănător dulceții de trandafiri.
    Simultan, ca de nicăieri, se aude un sunet de clopoței, un clinchet foarte plăcut, urmat de un vânticel rece, ca un curent sau ca o adiere proaspătă de primăvară. Date fiind energiile Duhului Sfânt manifestate și activate, energii care în mod normal ar aduce o stare de jale și de plâns celor prezenți, clinchetul melodios are rolul de a însenina atmosfera și de a domoli senzația extrem de puternică care învăluie credincioșii prezenți.
    Entitățile angelice care lucrează simultan cu preoții din lumea materială și care provin din palierul al nouălea al Terrei aurica sunt extrem de expresive: părul și ochii lor par făcute din flăcări, iar buzele roz contrastează foarte puternic cu fața impecabil de albă. Au o îmbrăcăminte vaporoasa de lumină care-și schimbă mereu culoarea. Toate mișcările lor sunt extrem de line și de vaporoase. În general, numele acestor entități sunt formate din doua vocale IIIAAA, și s-ar traduce în limba oamenilor prin expresia "Prin cei ce se toarnă"
    În stânga preotului stă o Entitate angelică extrem de puternică și de elevată pe scara ființelor din cosmosul spiritual. Înaltă, sobră, emanând putere, această Entitate angelică face parte din "Oastea cea mare" condusa de cel ce, în limba lumii eterice, se numește MHAMUUTH, adică "Cel asemănător Izvorului de Lumină" ("IZVORUL DE LUMINĂ" este HAUTI, DUMNEZEU), iar în limba oamenilor se numește MIHAIL. Oamenii i-au atribuit calitatea de Arhanghel.
    Entitatea angelică din Oastea Îngerului Mlhail, care se află în stânga preotului ce citește slujba, are în jur de 3 metri înălțime, părul scurt, blond sau chiar negru, ochii duri și reci, irisul și cristalinul de culoare verde sau albastra. În mână poartă o armă teribilă, specifică tuturor entităților ce fac parte din Oastea lui Mihail. Această armă temută, care în lumea eterică se numește sehekinattii, este un fel de bară de lumină pe care circulă cu repeziciune un foc roșu. Această armă de lumină pe care circulă energie roșie condensată supără serios privirile unui clarvăzător.
    În dreapta preotului se află o altă Entitate angelică, numită KORII AEE, adică Mediator. Această Entitate angelică are părul lung până la brâu, de culoare galben-auriu, fixat pe frunte cu o diademă ce pare de foc. Cu ochii mari, albaștri, fața prelungă, albă și buzele roșii precum mărgeanul, are îmbracămintea de culoare albă, încinsă la mijloc cu un brâu aidoma diademei de pe frunte. Ea provine de pe nivelul al șaselea al Terrei aurice. Mediatorii au rolul de a media între lumea oamenilor și lumea cerească.
    În timp ce, în noaptea de Paște, preotul citește pasaje din Evanghelie, Linia Divină a bisericii devine din ce în ce mai luminoasă, iar din altar ies mii și mii de scântei colorate, mii de fulgere care coboară din înălțimi și mii de voci, ce seamănă cu talazurile unei mări.
    Puțin înainte de miezul nopții, se deschid Porțile cerului și apar Entitățile conducătoare ale Terrei aurica. Prin Poarta 1 pătrund mii și mii de entități îngerești, într-un alai strălucitor. Pot fi recunoscuți Îngerul Gabriel, Îngerul Rafael și alte Entități angelice importante ale Terrei aurica.
    Printre marile Entități angelice conducătoare ale Terrei aurica poate fi remarcat Îngerul Rafael. După tradiția creștina, Îngerul Rafael poartă rangul de Arhanghel. În limba lumii eterice, Îngerului Rafael i se spune HAZIMUTH. În lumea eterică, Îngerul Rafael arată foarte blajin, are o statură gigantică, extrem de impunătoare, părul castaniu, lung și foarte drept, ochii inocenți, cânepiu-cafenii și vorbirea foarte blânda și învăluitoare. Toate celelalte entități eterice prezente vin, ca la un semnal, în întâmpinarea lui.
    Aproape simultan, din Poarta 1 se aude un sunet cu tonalitate joasă, prelungă, de corn, peste care se suprapune un alt sunet ascuțit de trompetă. Sunetele devin din ce în ce mai intense, sunetul de trompetă pare a se amplifica și multiplica în mii de alte sunte ascuțite, în timp ce lumea eterică pare a se cutremura și scrâșni din toate încheieturile. Parcă o mare herghelie de mamuți gigantici se apropie înfricoșător.
    Prin Poarta 1 își face apariția Oștirea cea Mare - așa cum se numește în limba lumii eterice - Oastea Îngerului Mihail: mii și mii de entități extrem de puternice, conduse de principalii Locotenenți din Statul Major al Îngerului Mihail, Arhanghelul Puterii. Aceștia formează straturi concentrice, înaintând ca la o bătălie. Pare că întreaga forță brută a universului se manifestă prin ei. În mijlocul lor, foarte semeț, pășește însuși Îngerul Mihail.
    Simultan, prin Poarta 2 apare o mare oaste de entități luciferice, cu ochii negri. Cele două armate plutesc una în fața celeilalte, la mică distantă unele de altele, înfruntându-se din priviri. Par a fi gata să se repeadă unele asupra altora. Atmosfera pare a se încinge, toată suflarea prezentă stă cu sufletul la gură, așteptând să vadă ce se va întâmpla.
    În momentul în care atmosfera pare explozivă și dintr-un moment în altul pare că va începe o teribilă confruntare între forțele aflate față în față, ca de nicăieri, apare SHONA- IISUS HRISTOS însoțit de Alaiul Său, format numai din entități umane care au trăit cândva pe pământ.
    Aura lui IISUS HRISTOS strălucește în două culori distincte: de la brâu în jos strălucește în culoarea metalului topit, iar de la brâu în sus strălucește în albul cel mai pur care poate fi observat în lumea eterică. În jurul Lui strălucesc mii de curcubee. În ciuda strălucirii orbitoare, privit mai de aproape, se poate distinge forma omenească: părul ondulat, castaniu închis, ochii căprui-verzui, nasul ușor acvilin, gura cu buzele pline.
    IISUS-HRISTOS seamănă perfect la înfățișare cu Izvorul de Lumina, HAUTI, DUMNEZEU-TATĂL. Formularea Crezului creștin, care pentru unii este numai metaforică, își găsește suprema justificare: IISUS HRISTOS este "DUMNEZEU ADEVĂRAT DIN DUMNEZEU ADEVĂRAT, LUMINĂ DIN LUMINĂ".
    Alaiul lui IISUS HRISTOS este format dintr-o mare mulțime de oameni înveșmântați în robe albe ca zăpada, care poartă pe frunte o diademă de foc, din care ies o mulțime de scântei. Toți însoțitorii lui IISUS HRISTOS au încris numele pe frunte, cu aceleași litere de foc, strălucitoare. Toți țin în mâini bile strălucitoare.
    Imediat după IISUS HRISTOS, apare la ceremonie Fecioara Maria, denumită în lumea eterică CORRRIII AEEOOO sau UTHI, în traducere "Cea care plânge pentru noi".
    Fecioara Maria este o făptura diafană și delicată, cu părul castaniu, ce-i curge în valuri, ochii căprui, blânzi și umezi, ca la căprioare, fața albă ce se împurpurează atunci când vorbește însuflețit sau când zâmbește. Din îmbrăcămintea ei radiază o luminozitate argintie, foarte strălucitoare și pură. În jurul ei forfotesc o mulțime de entități umane, care mijlocesc necontenit pentru oameni, în special pentru copii.
    La un moment dat, prin Poarta 1 pătrund mai multe sfere de culoare violetă, în fruntea cărora se află o Entitate angelică de formă umanoidă, numită THAIMHAAA, cel denumit în lumea noastră ÎNGERUL MORȚII.
    Îngerul Morții are o înfățișare umană foarte plăcută: ochii căprui, foarte blânzi și înțelegători, fața albă, prelungă, foarte fin conturată. Este foarte înalt, în limba lumii eterice THAI înseamnă "sfârșit", sau mai corect spus începutul dincolo de sfârșit, iar MHAA înseamnă început. Îngerul morții îi veghează pe toți oamenii la Marea Trecere. Cînd apare în lumea eterică, Îngerului Morții i se înmânează o sulița lungă.
    Alături de entitățile angelice, la ceremoniile de Paște mai participă și o serie de entități umane. Printre aceste entități omenești se numără și o entitate care, în timpul slujbei de Paște stă deasupra Patriarhului României, indiferent cine ar fi acesta. Este vorba despre cel denumit Strălucitorul în lumea eterică, o entitate umană, cu părul complet alb, cârlionțat, robust, lat în umeri, cam de 1,80 metri, cu ochii albaștri, care este îmbrăcat într-un fel de haină lungă cu broderii de aur la manșete, guler și la tivuri. El poartă în mână o flamură cu însemnele vechi ale Poporului Român. Această Entitate umană este Conducătorul spiritual al Poporului Român, reprezentantul uman al Arhanghelului Poporului Român IȘȘHION, cel care, de-a lungul istoriei, conduce din planurile invizibile destinele poporului.
    Această entitate umană, participa la toate ceremoniile care se fac sub flamura steagului național: jurăminte militare, târnosiri de biserici, hirotonisiri de preoți, depunerea jurământului de președintele sau de regele țării, de membrii guvernului sau de alte oficialități care reprezintă poporul român. Este de la sine înțeles faptul că fiecare popor are propriul său conducător spiritual, reprezentant al Arhanghelului Poporului, care veghează și conduce din planul eteric.
    În tot acest răstimp, entitățile luciferice aruncă vorbe sfidătoare celor din Oastea Îngerului Mihail. Tensiunea este din ce în ce mai mare, și plutește ca o ceața grea de jur împrejur. Uneori, cei din Oastea Îngerului Mihail au tendința de a se retrage ușor înapoi, dar nu s-a creat niciodată vreo breșa în rândurile lor.

"LEHI LEHI TE HESAII"

    Ritual, ceremonia Paștelui începe în lumea eterică la miezul nopții, prin rostirea, de către Îngerul Gabriel, în akalaka, a următoarelor cuvinte:   "LEH LEH, SHOONAH II SEE ȘAINIAAH".
    Aceste cuvinle în akataka echivalează cu ceea ce, imediat, rostesc preoții, în toate lăcașurile de cult: "HRISTOS A ÎNVIAT DIN MORȚI".
    Ca la un semnal, imedial după ce Îngerul Gabriel rostește aceste cuvinte, toți Îngerii prezenți în lumea eterică rostesc aceleași cuvinte ca un cor imens. Și tot ce se vede și nu se vede repetă ca un ecou. Și tot ce există și va exista află.
    Imediat, în lumea materială, toți credincioșii repetă: "HRISTOS A ÎNVIAT"și "ADEVĂRAT A ÎNVIAT",
    Primul care rostește chemarea de a lua lumină este, în lumea eterică, însuși IISUS HRISTOS, care, cu vocea sa dulce ca mierea, rosteșle în akataka: "LEHI LEHI TE HESAII", adică VINO, VINO ȘI IA-ȚI LUMINA" (această chemare este la singular, adică se adresează fiecărui om în parte).
    Iar preotul rostește automat în lumea materiala: "VENIȚI ȘI LUAȚI LUMINĂ".
    Apoi, în lumea eterică, IISUS HRISTOS ridică spre cer trei degete de la mâna dreaptă, în timp ce coboară trei degete de la mâna stângă spre pământ, rostind în akataka:
    "IOOH EEH, IOOH SHONA, TEH SAITI", adică
    "EU SUNT, EU, LUMINA LUMII" (sau EU SUNT, EU - IISUS HRISTOS -, LUMINA LUMII).
în momentul în care preotul rostește, pentru prima oară, imediat după miezul nopții, HRISTOS A ÎNVIAT, din interiorul aurei lui IISUS HRISTOS izbucnește o LUMINĂ blândă, dar foarte parfumată. Aceasta este LUMINA IUBIRII. Părul și ochii lui IISUS HRISTOS devin ca de foc alb. Atunci, Lumina extraordinară emanată de aura Sa luminează ochii și fețele celor din jurul său, din lumea eterică. Îngerii cresc în Putere și Tărie, iar oamenilor din Alaiul Său le crește luminozitatea aurică a ochilor și a feței, strălucind feeric.
    Lumina lui IISUS HRISTOS se propagă apoi, prin lucrarea Duhului Sfânt, prin intermediul plaselor mesinaice, la toți credincioșii, susținând lumea prin principiul candelei
    Entitățile luciferice se acoperă instinctiv la ochi cu mâinile, iar oastea lor se retrage fulgerător, precum fluturii de foc. De jur împrejur se face gol.
    Imediat după acest moment apare impunător, într-o ținuta pe care am putea-o denumi "de ceremonie", Cel denumit în limba lumii eterice HAELIIMUTH, în traducere Cel ce stă în față, ÎNGERUL GABRIEL, care se așază alături de IISUS HRIST0S.
    Concomitent, își fac apariția câteva Entități angelice, care citesc mai multe suluri cu înscrisuri, precum în Evul Mediu crainicii anunțau în piețe anunțurile importante. După ce Crainicii își strâng sulurile, are loc cel mai important eveniment care se petrece la ceremonia Paștelui. De altfel, ceea ce se petrece în aceste momente este cel mai important eveniment ce se produce în Terra aurica de două mii de ani.
    Îngerul Morții așază sulița ce-i fusese înmânată la picioarele lui IISUS HRISTOS.
    IISUS IIRISTOS așază piciorul drept peste suliță și întinde mâinile lateral, îndoite de la cot, cu palmele în sus, ca și cum ar forma o cruce. Degetele mari, mijlocii și mici ale fiecărei mâini sunt unite într-un gest sacru, exact așa cum se vede pictat pe pereții bisericilor.
    În acel moment solemn, în lumea oamenilor, preotul strigă de trei ori HRISTOS A ÎNVIAT, urmat de mulțime care strigă în cor ADEVĂRAT A ÎNVIAT.
    ÎNGERUL GABRIEL ridică sulița și, cu o mișcare hotărâtă, o rupe pe genunchi. Sulița este ruptă în trei bucăți perfect egale.
    Un om din alaiul ce-l insoțește pe IISUS HRISTOS iese din mulțime și îngenunchează în fața Sa. IISUS HRISTOS îl întreabă de mai multe ori ceva, iar omul răspunde. După un scurt dialog, omul se ridică ajutat de IISUS HRISTOS -de fapt IISUS HRISTOS îl ridică pe acel om -, îl sărută pe obrazul drept și îi înmânează o diademă, o haină și o bilă strălucitoare, identică cu cele pe care le poartă cei din Alaiul Său.
    În acel moment, ÎNGERUL GABRIEL ia cele trei bucăți ale suliței frânte și le aruncă cu putere în jos: Pământul, de fapt solul lumii eterice, le "înghite". În acel moment se aud ca răspuns mii de mugete fioroase ce formează împreună un sunet cumplit ce nu poate fi uitat prea ușor.
    Aici este vorba despre un fenomen ce nu are corespondent în lumea materială, în care un obiect aruncat cu putere spre pământ, pătrunde în sol. După cum afirmă spiritele naturii, acolo, în adâncuri se află o forță cumplită ce apare uneori ca un șarpe uriaș, solzos, cu aripi. De regulă, această forță a adâncurilor, se manifestă numai în cazul practicilor de magie neagră, când este invocată și dăruiește celor ce l-au chemat puteri parapsihologice, plăceri carnale inimaginabile sau averi materiale imense.
    Șarpele adâncurilor pare a fi cel denumit Leviathan în Vechiul Testament. Vechile mituri ale antichității i-au dat diferite denumiri: Appophis, Tiphon, Illuyanaka etc. Această forța a adâncurilor, adevăratul rău ontologic a mai fost denumită uneori Shatan, adică Adversarul.
    Cultura actuală opune, în sens maniheist, Forța Luminii formală din IISUS HRISTOS și din Ierarhia Fiilor Flăcării, forței întunericului denumiți adeseori Shatan. Cercetând prin clarvedere modul de a fi al cosmosului ortoexistențial Eugen a constatat că există nu două, ci trei forțe principale. Este o eroare identificarea care se face în mod curent între Lux și Shatan. Nu este vorba despre aceeași entitate cosmică. Astfel, în cosmos există nu două, ci trei forțe cosmice : IISUS HRISTOS, Lucifer și Leviathan-Shaitan.
    Adversarii lui IISUS HRISTOS și ai Ierarhiei cosmice a Fiilor Luminii, pot fi împărțiți în două categorii distincte: pe de-o parte Cel rău, Sha(i)tan, care s-a răzvrătit la prima cădere și de cealaltă parte, Lux sau Lucifer, care s-a răzvrătit la cea de-a doua cădere.
    Această forță a adâncurilor - Cel rău -, este răpusă astfel prin aruncarea suliței, de către ARHANGHELUL GABRIEL, prin PUTEREA LUI IISUS HRISTOS și prin LUCRAREA DUHULUI SFÂNT. Sulița pătrunde până în miezul de foc al pământului, acolo unde sălășluieste Cel rău.
    La miezul nopții, în momentul în care, urmat de mulțime, preotul rostește HRISTOS A ÎNVIAT, o mare mulțime de fulgere străbate cerul, pătrund în altar, iar de acolo se răspândesc în mulțimea de oameni, mai întâi în copii, apoi în oamenii adulți. Aceste fulgere sunt manifestările Duhului Sfânt, care coboară prin Linia Divină a Bisericii.
    Toate aceste fulgere multicolore, ce creează o feerie de lumini, pătrund în creștetul capului tuturor celor prezenți, aducând o mare mireasmă de parfumuri. Toate aurele oamentior par a se aprinde instantaneu și încep a lumina feeric, fiecare aură în culoare ei specifică.
    Fulgerele luminoase amplifică într-un mod incredibil aurele umane, iar Energia vitală de la baza coloanei vertebrale, ce se aseamănă cu o spumă roșie, se ridică de-a lungul canalulului Sushumna până în creștetul capului, izvorănd ca o fântână arteziană mirifică, împroșcând în jur stropi mari colorați.
    Acest fenomen nu durează mult la toți oamenii. La unii dintre oameni - mai ales la cei, al căror corp duh are nivelul evolutiv până la nivelul galben 6-8 - această explozie mirifică de culori durează foarte puțin timp, după care totul se liniștește. La alții, al căror corp colorat este galben deschis, auriu sau albastru, explozia de lumini durează ceva mai mult timp.

Stabilirea destinelor

    După aceste evenimente cosmice extrem de importante, centrul de greutate al ceremoniei Celebrării Luminii, se mută asupra oamenilor. Imediat după aceste momente, apar Veghetorii, Entități angelice subordonate Îngerului morții, responsabile cu starea aurică de sănătate a oamenilor. Fiecare om are doi Veghetori personali, începând de la nașterea în lume materială și până la moarte.
    Veghetorii sunt subordonați în mod direct Îngerului Morții, dar acest fapt nu înseamnă implicit că trebuie să raportam activitatea lor actului morții sau fenomenelor conexe. Dimpotrivă, Veghetorii se ocupă de viată, nu de moarte. Ei se îngrijesc de sistemul auric uman, reparând în mod permanent ceea ce strică omul, prin activitatea sa total nesănătoasă din timpul vieții.
    Veghetorii sunt prezenți atât la nașterea unui om, cât și la moartea sa, ajutând omul să se desprindă în mod optim, fără suferințe, de trupul material. Pe toata durata existenței omului, activitatea Veghetorilor este extrem de importantă, ei fiind, la propriu, cele mai apropiate Entități angelice.
    La Paște, Veghetorii verifică starea aurică a oamenilor întrucât, datorită extraordinarei desfășurări de forțe ortoexistențiale, sistemul auric omenesc și, în primul rând, chakrele, au tendința de a funcționa la un nivel foarte înalt, cu care, în mod curent, omut nu este obișnuit, astfel încât pot să apară disfuncții ale aurei. Ei acționează direct asupra chakrelor, diminuând de cele mai multe ori funcționarea în exces a unor chakre care se "supraîncălzesc".
    Dar, datorită faptului că chakrele oamenilor se încălzesc și încep și funcționeze în exces, mulți dintre cei prezenți la slujba de Înviere au anumite percepții, trăiri, sentimente sau chiar viziuni inexplicabile. Această stare de lucruri încetează imediat ce Veghetorii acționează prin metodele lor specifice asupra principalelor chakre ale trupului. Cea mai vizată este chakra ajna, chakra prin care se pot percepe anumite viziuni.
    Până în aceste momente, semnificația sau, cel puțin, una din semnificațiile evenimentelor petrecute în planul eteric, reprodus la o altă scară în planul omenesc, prin citirea de către preoți a slujbei religioase, vizase în primul rând regenerarea întregul sistem auric terestru, fiind în esență repetarea actelor arhetipale ale lui IISUS HRISTOS de acum aproape 2000 de ani din Palestina.
    Prin actele dramatice de acum 2000 de ani, repetate în fiecare ceremonie a Paștelui, IISUS HRISTOS a învins moartea, iar destinul Său s-a unit cu destinul tuturor oamenilor de pe pământ, - prezenți, trecuți sau viitori - deschizându-se porțile iertării păcatelor, nemuririi și vieții veșnice, într-un cuvânt a Mântuirii individuale și colective.
    În a doua etapă a ceremoniei Paștelui, care începe cam la o jumătate de oră după miezul nopții, se produc mai multe evenimente care privesc destinul personal al fiecărui om.
    Prin Porțile cerului rămase deschise în tot acest răstimp, pătrund acum, în valuri succesive, diferite entități de toate categoriile, de la entitățile omenești -  defuncte, care, o singură dată pe an pot coborî în planul eteric, până la înaltele Entități angelice diriguitoare ale sistemului auric terestru.
    În timp ce, în planul eteric, undeva la o distanță de până la cinci-șase metri înălțime de sol, Entitățile angelice țin un fel de sfat, alături de oameni, paralel cu activitatea Veghetorilor, își fac apariția Entități eterice foarte pitorești, care în mod normal, dacă ar putea fi observate de oameni, ar stârni zâmbete. Este vorba despre apariția unor personaje parcă rupte din basme: pitici, zâne, paji în costumații  frumos împodobite, amuzante. Toate aceste entități sunt spirite ale naturii de diferite categorii.
    Mai întâi sosesc o armată de pitici în ținute de sărbătoare. Piticii, băieței și fetițe, - spirite ale naturii de diferite categorii și înfățișări -, în costumații pitorești, cu urechi mari, asemănătoare iepurașilor, care le ies peste pălării, aruncă din coșulețe petale frumos colorate, strălucitoare. Alți pitici apar, cărând într-un fel de lectici frumos împodobite, Făpturi extrem de gingașe, cu înfățișarea unor Fetițe.
    Aceste Făpturi gingașe, cu înfățișare de Fetițe zglobii, cu nasul cârn, bucălate, cu rochițe viu colorate, cu flori prinse în bucle și în rochițe, par a fi rupte din basmele pentru copii, - care s-ar bucura teribil dacă ar ști că există aievea -, " sunt manifestările unor Entități angelice provenite din planurile superioare. Pentru cititorii noștri este deja cunoscut faptul că sub aparența acestor Fetițe gingașe se manifestă Entități angelice foarte importante în Ierarhia Fiilor Luminii: Puterile.
    Pentru Eugen, care vede dincolo de multitudinea de forme și de aspecte pitorești, Fetițele-Puteri au un aer extrem de matur, dar cel mai impresionant element este aspectul feței lor, mai ales, coloritul ochilor.
    Entitățile îngerești au ochi asemănători oamenilor, cu iris normal. Entitățile luciferice, în schimb, au, fără excepție, ochi lipsiți de iris, de culoare neagră. Este ca și cum, în locul ochilor, ar fi o pată de culoare neagră.
    Există însă și Entități îngerești din Ierarhia Fiilor Luminii - mai ales cele foarte înalțe - care nu au iris. Dar acestea nu au ochii de culoare neagră, ci au culori deschise, foarte frumoase. Fetițete-Puteri, care sunt conducătoarele planurilor Terrei aurica, au ochii lipsiți de iris, dar de culori diferite. Culorile ochilor lor, lipsiți de iris, sunt culorile spectrului solar. Practic, Fetițele-Puteri au rochițele, părul și ochii de aceeași culoare.
    Culorile rochițelor, părului și, mai ales, ale ochilor Fetițelor-Puteri exprimă în modul cel mai clar cu putință nivelul sau palierul Terei aurica de unde provin. Fiecare nivel al aurei terestere are o anumită culoare, ce corespunde unui anumit tip de corp duh uman.
    Există o legătură strânsă între nivelul evolutiv individual al oamenilor, manifestat prin culoarea corpului duh și culoarea ochilor, a părului și a rochiței Fetițelor-Puteri. Astfel, un om din clasa a treia evolutivă - galben - este vizitat de o Fetiță-Putere, ai cărei ochi și a cărei vestimentație - rochița, păr etc - au culoarea galbenă.
    Atunci când coboară din lectică, aceste făpturi drăgălașe cu aspect de fetițe zglobii, bucălate și cârne, par să plutească, fără a atinge pământul. Pe un covor de flori aruncate de piticeii din jur, Fetițele-Puteri ajung în preajma oamenilor prezenți.
    Uneori, între Fetlfele-Puteri și oamenii lângă care se opresc există un fel de legături energetice speciale. Unii oamenii par legați de Fetițele-Puteri prin fire energetice care pornesc de la nivelul umărului, undeva din apropierea claviculei.
    Ajunși în preajma oamenilor, Fetițele încep să "scaneze"diferile aspecte ale aurei. Aparent, nu are loc nici un fel de scanare: fetițele se comportă atât de lin încât, la început, ai impresia că se produce o reîntâlnire, după un timp îndelungat, între două persoane ce țin foarte mult una la cealaltă. De fapt, chiar așa și este. Oamenii sunt practic protejații Fetițelor.
    Pe măsură ce Fetițele-Puteri scanează aura omului, chakrele se activează sau rămân stinse în funcție de nivelul evolutiv și de zelul cu care omul s-a dedicat muncii în vederea evoluției personale. În funcție de rezultatul palpării aurei, fetițele adoptă o atitudine sau alta. Unele dintre Fetițele-Puteri se bucură într-un mod destul de copilăros, bătând din palme sau scoțând sunete ascuțite, la fel ca un copil care se bucură în momentul în care i se dăruiește o păpușică frumoasă, iar altele se întristează, bosumflându-se precum un copil căruia nu i se cumpără jucăria dorită.
    Deși evenimentele, ce se petrec cu o viteză mare, pot fi remarcate de orice clarvăzător care vede lumea eterică, înțelesurile și semnificațiile profunde pot fi numai deduse. Pare că, prin venirea Fetițelor-Puteri are loc un eveniment extrem de important pentru destinul personal al oricărui om.
    Omul nu este singur pe acest pământ. Omul, în răstimpul existenței în lumea terestră, trebuie să evolueze, iar acest proces este atent supravegheat de mai multe tipuri de Entități angelice. Unele dintre aceste Entități angelice se pot manifesta în lumea eterică, altele nu.
    Există, pe de-o parte Entitățile veghetoare personale ale unui om, iar pe de altă parte, există Entitățile de mare anvergură cosmică, care au grijă de mai mulți oameni, să spunem un  echivalent al diriginților-profesori dintr-o școală.
    În categoria Entităților angelice personale, de-a lungul existenței încarnate, intră atât Îngerii Păzitori - care nu se manifestă în lumea eterică -, cât și Veghetorii personali care se manifestă în lumea eterică. Omul ai poate asculta sau  nu, dar aceasta este deja o altă problema.
    Pe toata perioada evoluției sale, atât în lumea materială, cât și în Lumea de "dincolo", omul este sub directa îndrumare evolutivă a lui IISUS HRISTOS și a ÎNGERULUI GABRIEL, Primul Veghetor al Terrei aurica. Pe de altă parte, omul se află și sub "juristicția" Conducătorului palierului Terrei aurica de pe care a venit la incarnare: FETIȚELE-PUTERI.
    Fetițele-Puteri sunt Conducătorii planurilor sau nivelurilor Terrei aurica de unde au venit oamenii la încarnare. Aici este vorba despre oameni, considerați din punctul de vedere al corpului duh. Cum fiecare nivel al cosmosului spiritual corespunde unei anumite culori din spectrul solar, înseamnă că în modul de manifestare în lumea eterică Conducătorii planurilor au determinații ființiale caracterizate prin anumite culori, ce se manifestă prin culoarea vestimentației sau a ochilor.
    Într-un fel, Fetițele-Puteri pot fi comparate cu un fel de diriginți la un liceu, care, în anumite momente, vizitează elevii repartizați la alte clase sau la alte ateliere de lucru.
    Cam la o jumătate de oră după miezul nopții în noaptea de Înviere, Fetițele-Puteri scanează aura umană și determină creșterea evolutivă produsă în intervalul scurs de la ultima sărbătoare de Paște. Ele pot fi mulțumite sau nemulțumite de nivelul atins de "elevii" lor, iar în funcție de aceasta, pot cere avantaje karmice pentru ei.
    În momentul în care remarcă o creștere evolutivă a omului, Fetițele-Puteri comunică cu Entitățile implicate în evoluția omenirii aflate în trup material - Iisus Hristos și Arhanghelul Gabriel - care, în acele momente, discută aspectele legate de starea prezentă a umanității.
    Pentru Eugen nu este însă prea clar care sunt cu adevărat "lucrările" Entităților responsabile de evoluția umanității. Se vorbește foarte repede în limba lumii eterice, astfel că nu poți înțelege foarte multe lucruri cu privire la ceea ce se întâmplă în realitate. Pentru un privitor în lumea eterică este la fel ca și pentru un privitor în lumea terestră, care vede de la distanță o discuție animată în mijlocul unei mulțimi de oameni: el caută să înțeleagă ce anume se întâmpla după gestică, mimică și limbaj.
    După ce Fetițele Puteri scanează aura oamenilor, se produce un alt eveniment extrem de important pentru fiecare om în parte. Ca la un semnal, prin Poarta 1 apare un stol imens de Entități denumite Vameși sau Mesageri ai Domnilor Destinului.
    Fără să întrebe pe nimeni, ca și cum totul ar fi stabilit, Mesagerii Domnilor Destinului (ai karmei) se răspândesc la toți oamenii, fie că aceștia stau acasă și dorm, fie că sunt în curtea sau în incinta vreunei biserici, fie că sunt la discotecă sau la chef. Mesagerii Domnilor Destinului sunt însoțiți de Scribi, entități care pun, cu un fel de instrumente de scris, anumite semne pe frunțile oamenilor. De fapt, Mesagerii Domnilor Destinului au rolul de a traduce în lumea materială deciziile Domnilor Karmei cu privire la destinul fiecărui om, în funcție de faptele sale din ultimul an.
    Nu Domnii Destinului fac jocurile și stabilesc karma fiecărui om, ci oamenii înșiși prin faptele lor. Domnii Destinului nu fac altceva decât să constate și să includă destinul personal al fiecărui om în destinul mai vast al întregii comunități omenești. Mesagerii Domnilor Destinului transpun deciziile superioare la nivelul individual al fiecărui om în parte și, în consecință, la nivelul, comunităților.
    Acest eveniment se produce o singură  dată pe an, în noaptea de Înviere, iar în acest moment important se "stabilește" destinul omului pentru anul ce începe. Faptul că, în epoca modernă, Anul Nou se celebrează la sfârșitul lunii decembrie, iar Paștele patru-cinci luni mai târziu nu trebuie să încurce pe nimeni. Toate popoarele antice celebrau sărbătoarea Anului Nou la începutul primăverii, când, după cum stă scris în marile cărți sacre, Zeii stabilesc destinul fiecărui om în parte.
    Acest fapt, cunoscut de vechii mitografi ai antichității, se întâmplă și în ziua de astăzi, dar nu la Anul Nou, care nu mai corespunde, dată fiind modificarea adusă în epoca modernă, cu adevăratul început al Anului sacru, liturgic, care corespunde ritmurilor naturii și evenimentelor ce se desfășoară la nivelul întregii Terra aurica. Din acest motiv, începutul adevărat al unui An, corespunde cu sărbătoarea Paștelui, momentul sacru în care se stabilește ceea ce se va întâmpla în viitoarele 365 de zile, atât pentru fiecare om în parte, cât și pentru umanitate în general, în conformitate cu faptele și cu comportamentul anterior al oamenilor.
    Aici se cuvine totuși un mic comentariu. Unii oameni au impresia că totul în cosmos, inclusiv fenomenul karmei, este bătut în cuie, ceea ce este destul de departe de adevăr. Evoluția omului în decursul unei încarnări nu este predestinată strict, existând o mulțime de evenimente determinate de voința omenească, care produc multe schimbări importante.
    Există, de asemenea, o mulțime de toleranțe și de variabile, care pot fi depășite sau modificate într-un sens sau în altul. Omul este singurul element din acest cosmos care, dotat cu voință, poate alege singur calea pe care o dorește. El poate evolua sau stagna în funcție de alegerea sa și de puterea pe care o are de a determina evenimentele.
    Desigur, libertatea umană și liberul arbitru pot determina aceste aspecte până la o anumită limită, orice schimbare fiind totuși destul de previzibilă. Pentru un om care a atins o anumită limită evolutivă se poate interveni pentru a fi propulsat pe un alt nivel, care poate însemna concret noi evenimente ale vieții și noi învățăminte.
    Uneori, Fetița-Putere obfine de la cei ce diriguiesc evoluția umană din lumea materială o mică derogare, astfel încât, omul respectiv, în ciuda unor deficiențe minore, poate pătrunde într-o nouă etapă evolutiv-existențială, ceea ce poate însemna propulsarea acelui om într-un alt circuit sau joc karmic.
    Probabil că astfel de evenimente se produc curent, ele neîmpiedicând în nici un fel mersul de ceasornic al cosmosului. Aceasta reprezintă o variabilă, care, de regulă, este reglată pe parcurs.
    Toate variabilele luate în calcul în noaptea de Paște sunt structurate pe baza unor constante ale existenței omenești. Aceste constante de bază ale existenței încarnate pot modifica destinul fiecărui om în parte. Dar, pentru a înțelege cum, pe baza acestor constante, se produce variabilitatea destinului uman, trebuie să facem un scurt ocol în ceea ce privește aura umană.
    La nivelul corpului duh, există trei pete karmice, care reprezintă "bagajul" existențelor anterioare ale omului. O parte din conținutul acestor pete karmice este transferat, în momentul nașterii unui om, la nivelul nou formatului suflet. Sufletul este, astfel, reflectarea pentru o singură existență a corpului duh al omului.
    Astfel, începând de la naștere, pe mantaua sufletului, Eugen poate observa trei pete karmice întunecate situate cam în dreptul pieptului. Sufletul omului, privit prin clarvedere, seamănă întrucâtva cu uniforma unui general rus, participant la toate războaiele secolului XX: plin de "decorații" karmice, ce reprezintă bagajul existențelor anterioare.
    Aceste "decorații" karmice, vizibile prin clarvedere ca un fel de puncte de diferite culori, majoritatea cu tente întunecate, sunt paternurile karmice care generează evenimentele prin care trece omul în prezenta încarnare. La aceste "decorații" mai vechi, prin însăși faptul că există, se adaugă neîncetat "decorații" karmice noi, rezultate din actele pe care le face omul în viața de zi cu zi.
    Astfel, omul se încarcă cu karma de la an la an, în funcție de faptele sale. Și cum, omul încalcă destul de des legile subtile cosmice, karma se tot acumulează. În ritmul în care "se consumă actualmente evenimentele lumii, umanitatea în ansamblu, la fel ca și fiecare individ în parte, are toate premisele ca, la un moment dat, să fie strivită de cantitatea mare de karma negativă acumulată.
    În orient, filozofii hinduși din antichitate care au aprofundat legile karmei, au constatat că "reminiscențele" karmice, denumite de ei samskaras, au tendința de a se acumula într-o eternă devenire fără sfârșit și fără posibilitatea de a mai fi reduse sau măcar stopate. În viziunea lor, "eliberarea" din circuitul nesfârșit al transmigrației nu este posibil decât unei mici elite: cea care se dedică trup și suflet tehnicilor yoga și reușesc să-și anuleze karmele printr-o "ardere la alb", urmând ca, în final, să atingă samadhi, nirvana, sunnyata sau ceva echivalent unei enstaze în care totul se "stinge".
    De două mii de ani, lucrurile s-au mai schimbat, astfel încât, prin modificarea structurii aurice umane în sensul activării chakrei inimii și prin apariția corpului haric al plaselor mesianice, produse de activitatea lui IISUS HRISTOS în lumea eterică, este posibilă, pentru toți oamenii, posibilitatea Mântuirii. Prin plătirea Prețului de către IISUS HRISTOS, s-a reușit ca omul să aibă acces, pe o Cale directă, la Mântuire.
    Prin Prezența și activitatea lui IISUS HRISTOS în lumea eterică, precum și prin existența unor constante considerate banale în lumea materială - credința, rugăciunea, postul și spovedania - karma omului este în bună măsură "arsă".
    În mod concret, evenimentele se desfășoară în felul următor: în cadrul "fixării destinului", în noaptea de Paște, conținutul petelor karmice de le nivelul sufletului au tendința de a se "vărsa" în conținutul petelor karmice situate la nivelul corpului duh. Acesta este un proces care se petrece constant la toți oamenii. Astfel, în funcție de karma acumulată, Mesagerii Domnilor Destinului aplică pe fruntea omului, în a doua jumătate a nopții de Înviere, destinul potențial pentru viitorul an, până la Paștele viitor, ca rezultantă a destinului trecut. Nu ei fixează karma viitoare, ci numai omul. Ei doar consfințesc destinul ce stă să vina.
    Prin intermediul constantelor amintite anterior, credința, rugăciunea, postul și spovedania, omul elimină o bună parte a noxelor karmice negative din petele karmice și se simte ușurat. Pentru clarvăzător este evident că, în decursul celei de-a doua părți a ceremoniei Paștelui creștin, cei care țin post, se roagă și se spovedesc, au foarte mult de câștigat. Prin întermediul postului, corpul dorințelor fiecărui organ în parte și, deci corpul dorințelor întregului organism uman, se eliberează de noxe - pe care unii le numesc ispite. Cu alte cuvinte, are loc o purificare. Prin spovedanie, omul se eliberează de tensiunile karmice care-i țineau ființa blocată. În fine, rugăciunea îl pune pe om sub cupola protectoare a plaselor mesianice.
    Astfel, noxele karmice reflectate la nivelul sufletului nu se mai varsă în corpul duh al omului, ci sunt eliminate. În cazul în care noxele karmice sunt transferate de suflet direct corpului duh și, în consecință, metabolizate și procesate, ele vor reveni cândva înapoi, în prezenta existență sau în cea viitoare, sub formă de destin, deci de evenimente karmice. Cel care a făcut posibil acestă lucrare karmică și a deschis poarta Mântuirii, este Iisus Hristos care a plătit Prețul pentru toți oamenii.
    Prin intermediul ceremoniei Pastelui, principiul candelei sau al transmiterii luminii își găsește expresia sa cea mai concretă. "Veniți de luați lumină" este expresia cea mai adâncă pe care o poate îmbrăca, în lumea materială, acest principiu cosmic.
    Dar, dacă se poate observa cu ochii fizici cum se transmite lumina de la om la om prin intermediul lumânării, dacă se poale resimți în mod concret acea emoție de la miezul nopții, când toate luminile se sting, pentru ca imediat după aceea, undeva în noapte, să lumineze prima flacără a unei lumânări, omul nu poate vedea cum o altfel de lumină, Lumina harică, emanată din Trupul cel Viu de Lumină al lui IISUS HRISTOS este transmisă corpului haric care se formează la nivelul unui lăcaș de cult și care, apoi, este preluată de fiecare om în parte și transmisa mai departe și la cei ce, din comoditate sau din neștiință, nu catadicsesc să pătrundă pe poarta unei biserici creștine în noaptea de Paște. Este astfel suficient ca o singură persoană dintr-o familie sau dintr-un sat să vină la biserică și să ia Lumina și s-o transmită mai departe la toți credincioșii, pentru ca pe baza principiului candelei, toți oamenii să beneficieze de Lumina lui Hristos. Este nevoie de un singur om cu Har, pentru ca și alții să fie mântuiți prin el.
    În momentul în care Scribii scriu pe frunte destinul omului pentru anul ce stă să vină, sărbătoarea Paștelui se încheie. Ulterior, oamenii se perindă prin fața altarului și se împărtășesc: "Beți, mâncați, acesta este trupul Meu, acesta este sângele Meu", spune Iisus Hristos în Evanghelie, iar acesta este temeiul unui mare mister al cosmosului spiritual, care se săvârșește neîncetat de 2000 de ani.


sursa: Cristian Ganescu - Forta contra forta
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
“Pe când rostea Petru cuvintele acestea, S-a pogorât Duhul Sfânt peste toți cei ce ascultau Cuvântul.”
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index -> Spiritualitatea Universală, Religiile lumii
   -> Crestinism, Generalitati Crestinism
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 1 of 1  [ 1 Posts ]
 


Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !