Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 24.9.2018, 06:39
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 3) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page 1, 2, 3 ... 10, 11, 12  Next
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 3) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 01:38 View PostDownload Post

Casa (Gospodăria) Domnului
Volumul 3
Carte primită prin Cuvântul Interior și transcrisă de Jacob Lorber

Cuprins

Capitolul 1 - Purista, consiliera Domnului, dorește ca rugăciunile oamenilor să îi fie prezentate lui Dumnezeu sub forma unor cereri de sfaturi. Iubirea și grația Tatălui față de copiii Săi
Capitolul 2 - Domnul intră în coliba Puristei, întrebările celor curioși. Discursul de o înaltă spiritualitate al lui Enoh adresat incredulilor și celor cu spiritul excesiv de critic
Capitolul 3 - Bărbații sunt deconcertați. Curioșii bârfesc. Sora Aorei este singura care înțelege corect ce se întâmplă
Capitolul 4 - Mâhnită, Mira discută cu Enoh
Capitolul 5 - Mira intră în colibă, dar este supusă unui test. Purificarea Mirei și acceptarea ei de către Domnul
Capitolul 6 - Mira moare, din cauza iubirii sale excesive. Domnul îi dă din nou viață. Iubirea Mirei generează o furtună de foc. Dispariția subită a Domnului. Reapariția Lui și pregătirea pentru festin
Capitolul 7 - Mira îi invită la masă pe patriarhi, dar într-o manieră nu tocmai curtenitoare. Domnul o invită să fie mai smerită. Noua invitație a Mirei este încununată de succes
Capitolul 8 - Festinul din coliba Puristei. Discursul Domnului referitor la alianța Sa cu copiii de pe pământ și la comuniunea dintre cer și pământ
Capitolul 9 - Apariția spiritelor lui Abel, Sehel și Zuriel. Seth conversează cu Sehel, iar Adam cu Abel
Capitolul 10 - Întrebările Ghemelei referitoare la viața terestră și la cea din lumea de dincolo. Răspunsul spiritului lui Zuriel
Capitolul 11 - Mulțumirile pline de recunoștință ale Ghemelei. O profeție referitoare la Ghemela și la Pura, precum și la Maria. Pura dispare din privirile celor întrupați
Capitolul 12 - Adam îi cere cu naivitate Domnului să își retragă cuvintele critice la adresa lor, inclusiv amenințarea cu judecata. Memorabilul răspuns al Domnului
Capitolul 13 - Adam îi cere iertare Domnului. Discursul extrem de semnificativ al Domnului referitor la ființa umană
Capitolul 14 - Uranion îl întreabă pe Domnul dacă oamenii îl pot ofensa pe El. Răspunsul afirmativ al Domnului
Capitolul 15 - Domnul îl cheamă pe Satan în prezența lui Kisehel, a lui Enoh și a lui Lameh. Impertinentele propuneri ale Dragonului și predicția sa referitoare la crucificarea Domnului
Capitolul 16 - Domnul potolește dorința de răzbunare a lui Kisehel. Satan refuză să răspundă la întrebările Domnului. Pedepsirea și umilirea Dragonului furios de către Kisehel
Capitolul 17 - Satan își recunoaște minciunile și își mărturisește răutatea
Capitolul 18 - Așa-zisa pedeapsă eternă a Satanei reprezintă o nouă minciună. Frumusețea în forma ei primordială. Moartea Domnului pe cruce și răgazul acordat Satanei, de dragul libertății ei
Capitolul 19 - Neliniștea lui Kisehel legată de imensa putere a Satanei. Cuvintele reconfortante ale Domnului. Puterea Satanei este limitată
Capitolul 20 - Satana îi cere Domnului să îi dăruiască din nou o inimă, ca să îl poată iubi pe Dumnezeu
Capitolul 21 - Răspunsul Domnului. Acesta explică eforturile pe care le face pentru a o converti pe Satana
Capitolul 22 - Acuzațiile egoiste și impertinente ale Satanei. Tristețea Domnului în fața încăpățânării și neascultării sale
Capitolul 23 - Dorința Satanei de a fi transformată în bărbat este îndeplinită. Satana se dovedește însă incorigibilă. Femeia plină de puritate, care seamănă cu soarele. Satana dispare
Capitolul 24 - O analogie a naturii interioare a Satanei, a lui Adam, a Evei și a lui Cam. Fragmentarea și slăbirea Satanei
Capitolul 25 - Lameh întreabă cum este posibil ca Satana, deși a fost creată de Dumnezeu, să fie atât de rea. Domnul îi răspunde printr-o parabolă
Capitolul 26 - Kisehel își face o imagine deformată referitoare la cuplul alcătuit din Satana și Dumnezeu. Explicațiile Domnului îi clarifică nelămuririle
Capitolul 27 - Limitarea cunoștințelor umane dorită de Dumnezeu. Explicațiile Domnului referitoare la aspectul masculin și la cel feminin la nivelul Divinității și la nivelul omului. Crearea lui Lucifer.
Capitolul 28 - Iubirea pură și actele născute din iubire reprezintă cea mai nobilă dintre toate poruncile. Pericolele orașelor și ale femeilor din ținuturile de jos.
Capitolul 29 - Întrebarea lui Muthael referitoare la spiritul de contradicție specific femeilor. Răspunsul Domnului cu privire la natura bărbatului și la cea a femeii.
Capitolul 30 - Părinții patriarhi sunt deconcertați de răspunsul Domnului. Noile declarații ale Domnului referitoare la ființa polarizată a bărbatului și a femeii.
Capitolul 31 - Kenan cere lămuriri în legătură cu viziunea sa. Sfatul înțelept al Domnului. Dispariția Sa subită.
Capitolul 32 - Șireata strategie a lui Satan de a-i seduce pe bărbați cu ajutorul frumuseții femeilor. Vocea de sus. Trimișii lui Horadal la Adam și la Enoh.
Capitolul 33 - Cuvintele lui Enoh adresate lui Hored, Lameh, Naamei, Adei și Zillei, lui Jubal și Jabal Plecarea către Hanoch sub conducerea lui Enoh.
Capitolul 34 - Sosirea lui Enoh și a tovarășilor săi în vecinătatea orașului. Lameh admiră realizările locuitorilor din Hanoh. Sfatul înțelept al lui Enoh.
Capitolul 35 - Întâlnirea lui Enoh cu regele Lameh. Pericolul venerării unei ființe umane.
Capitolul 36 - Lameh aleargă către familia sa, însoțit de Enoh. Tripla semnificație a comportamentului lui Enoh. O profeție autentică referitoare la eliberarea oamenilor.
Capitolul 37 - Revărsarea de bucurie și recunoștința exuberantă a regelui Lameh. Enoh îl avertizează să nu facă promisiuni pripite.
Capitolul 38 - Bucuria revederii dintre regele Lameh și familia sa. Marea recunoștință a lui Lameh față de Domnul. Enoh și patriarhul Lameh (cel de pe înălțimile sacre) discută despre sacrificiul exemplar făcut de Lameh și de familia sa.
Capitolul 39 - Sosirea la Hanoh. Venerarea locurilor sacre este admisă provizoriu. Recepția la palat.
Capitolul 40 - Primirea oaspeților la curtea regală. Pregătirea pentru festin. Lameh poruncește ca toate armele să fie transformate în ustensile utile. Iubirea - arma primordială și sacră a Domnului.
Capitolul 41 - Conversația dintre Enoh și fiul său pe tema ordinii juste și a dezastruoasei ierarhii umane.
Capitolul 42 - O a doua masă este aranjată în sala tronului. Marele festin al bucuriei. Discursul necunoscutului așezat la a doua masă.
Capitolul 43 - Uimirea regelui Lameh la ascultarea discursului oaspetelui necunoscut. Cele două tipuri de hrană ale ființei umane și dubla natură a acesteia.
Capitolul 44 - Sațietatea corpului, a sufletului și a spiritului. Plictiseala este foamea sufletului, iar aviditatea de a se instrui cea a spiritului.
Capitolul 45 - Întrebările spiritelor critice, incapabile de înțelegere. Răspunsul înțelept al Oratorului referitor la Cuvântul viu.
Capitolul 46 - Discursul înțeleptului Orator pe tema limbajului interior al spiritului, prin comparație cu limbajul exterior al buzelor.
Capitolul 47 - Credința forțată. Credința devenită liberă și vie prin intermediul iubirii față de Dumnezeu.
Capitolul 48 - Umilirea spiritului critic, căruia îi lipsește sinceritatea și care nu iubește decât spectacolul lumii exterioare. Tendința omului de a minți cu ajutorul cuvintelor sale.
Capitolul 49 - Dialogul dintre regele Lameh și Enoh pe tema înțeleptului Orator și a inaugurării templului. Conformitatea interioară a templului. Regele Lameh îl invită pe Orator la ceremonia de inaugurare.
Capitolul 50 - Discursul înțeleptului pe tema semnificației consacrării templului. Toți cei prezenți sunt invitați să ia parte la eveniment.
Capitolul 51 - Enoh și regele Lameh discută despre adevăr. Supunerea unei inimi armonioase. Poporul se îndreaptă către templu.
Capitolul 52 - Îmbulzeala de pe munte. Tulburarea lui Lameh, văzând ca soarele se apropie de asfințit Discursul înțeleptului referitor la adevărata consacrare a templului.
Capitolul 53 - Consacrarea vie a templului prin iubirea arzătoare a regelui Lameh față de frații și de surorile sale. Deasupra templului apare o inimă luminoasă.
Capitolul 54 - Confesiunea smerită a regelui Lameh și reținerea sa înainte de a intra în templu. Discursul înțeleptului pe tema cuvântului Domnului și al spiritului divin din interiorul omului. Intrarea în templul consacrat.
Capitolul 55 - Semnificația simbolică a semnelor care au apărut în timpul ceremoniei de consacrare. Sărăcia este pe placul lui Dumnezeu. Puternicul presentiment al lui Lameh.
Capitolul 56 - Interpretarea inexactă a lui Lameh referitoare la inima situată deasupra templului. Rectificarea Domnului. Cum și unde trebuie căutat Dumnezeu.
Capitolul 57 - Lameh își recunoaște nebunia și îl descoperă pe Domnul în persoana Oratorului. Discursul Domnului pe tema naturii spiritului divin din interiorul ființei umane.
Capitolul 58 - Motivul pentru care Domnul se manifestă atât de rar în fața oamenilor. Tentativa nereușită a lui Lameh de a ridica de la sol oamenii prăbușiți în fața apariției miraculoase. Descoperirea că este singur îi provoacă o mare tristețe.
Capitolul 59 - Observațiile lui Lameh făcute în zorii zilei, în solitudinea sa. Tristețea sa și pierderea încrederii în Dumnezeu.
Capitolul 60 - Teribila viziune a regelui Lameh și sfârșitul coșmarului său. Lameh cel venit din înălțimile sacre îi revelează semnificația acestuia.
Capitolul 61 - Cei doi Lameh sunt întâmpinați cu iubire de Domnul. Explicarea evenimentelor trăite de Lameh în vis. Ordinea și ierarhia Tatălui ceresc.
Capitolul 62 - Ordinea construcției interioare a pământului în funcție de polaritate și ordinea corpurilor organice: simboluri ale ordinii create de Domnul.
Capitolul 63 - Despre poligamie. Ordinea matrimonială și cea a procreației.
Capitolul 64 - Dorința bărbatului de a poseda cât mai multe femei frumoase. Sentimentele bărbatului nu ajung la maturitate decât prin iubirea acestuia față de Domnul.
Capitolul 65 - Parabola picăturii de vin. Procesul dezvoltării sufletului.
Capitolul 66 - Uimirea lui Lameh în fața înțelepciunii Domnului. Grația este asociată întotdeauna cu umilirea înțelepciunii umane.
Capitolul 67 - Originea și natura răului.
Capitolul 68 - Lameh rămâne fără glas în fața sfințeniei lui Dumnezeu. Limitele atotputerii divine. Puntea creată deasupra prăpăstiei ce îl separă pe Dumnezeu de om.
Capitolul 69 - Viața creaturii ca parte integrantă din Viața lui Dumnezeu. Ființa umană - un gând divin fixat Misterul libertății umane.
Capitolul 70 - Lameh se simte stânjenit în fața acestei întrebări care i se pare insolubilă. Mărturisirea nebuniei sale. Adevărata înțelepciune este umilința.
Capitolul 71 - Viziunea spirituală a lui Lameh referitoare la crearea gândurilor în interiorul ființei umane și la raporturile acestora cu originea divină a omului.
Capitolul 72 - Predispoziția corpului de a simți durerea. Durerea - o binefăcătoare și o protectoare a vieții. Cum poate trăi omul fără durere.
Capitolul 73 - Zuriel îi demonstrează lui Lameh că și spiritele cele mai pure sunt capabile să resimtă durerea.
Capitolul 74 - Despre natura vieții. Cauzele predispoziției pentru durere și ale celei pentru fericire.
Capitolul 75 - Discursul lui Enoh referitor la viața spiritului și la lupta inevitabilă a acestuia cu forțele supuse dualității.
Capitolul 76 - Cele trei aspecte ce caracterizează condiția vieții sunt: domeniul natural, cel spiritual și cel divin. Raporturile acestora cu ființa umană. Misterul suprem este insondabil.
Capitolul 77 - Hirotonisirea regelui Lameh ca mare preot al templului de pe munte. Promisiunea reconfortantă a Domnului cu privire la prezența Lui constantă.
Capitolul 78 - Discursul lui Lameh adresat oamenilor din jurul templului. Aparițiile vizibile ale lui Dumnezeu.
Capitolul 79 - Enoh și cei doi Lameh sunt numiți ghizi principali ai poporului.
Capitolul 80 - Transfigurarea Domnului în fața poporului, care se închină cu teamă și cu venerație în fața Lui. Cuvintele eterne adresate de Domnul poporului care L-a recunoscut. Domnul dispare.
Capitolul 81 - Monumentul celor șapte pietre albe din interiorul templului. Originea mitului pietrei filozofale, întoarcerea în oraș.
Capitolul 82 - Trimiterea mesagerilor. Ordinea exemplară și divină a statului și orașului Hanoh. Enoh și Lameh se întorc pe înălțimile sacre.
Capitolul 83 - Marea de flăcări din peștera aflată pe drumul către înălțimile sacre.
Capitolul 84 - Enoh distruge peștera Dragonului și își liniștește tovarășii de drum.
Capitolul 85 - Apariția lui Satan în forma lui teribilă. Enoh îl somează să își arate adevăratele intenții.
Capitolul 86 - Vicleanul Satan interpretează pe dos, cu bună știință, profețiile Domnului.
Capitolul 87 - Răspunsul plin de forță al lui Enoh și înlănțuirea lui Satan în centrul pământului.
Capitolul 88 - Lameh întreabă cum poate fi ținut un spirit prizonier în materie.
Capitolul 89 - Călătorii ajung pe înălțimile sacre și sunt întâmpinați de Adam.
Capitolul 90 - Luarea mesei în coliba lui Adam. Discursul plin de smerenie și de venerație al regelui Lameh. Răspunsul corect al lui Adam.
Capitolul 91 - Relatarea lui Adam referitoare la cererea în căsătorie a Puristei de către Muthael. Răspunsul corect al lui Enoh.
Capitolul 92 - Urcușul pe culme. Văzând splendoarea acestui pământ, regele Lameh îl preamărește pe Domnul.
Capitolul 93 - Întoarcerea acasă. Cina binecuvântată din coliba lui Adam. Adam și Enoh discută despre sărbătoarea Sabatului.
Capitolul 94 - Vizita la grota lui Adam. Uimirea lui Lameh, care preamărește iubirea Domnului.
Capitolul 95 - Enoh vorbește cu înțelepciune despre iubirea trupească și despre iubirea lumii.
Capitolul 96 - Mica procesiune ajunge la coliba Puristei. Lameh se minunează de frumusețea gazdei sale.
Capitolul 97 - În coliba Domnului. Purista se plânge de avansurile amoroase ale lui Muthael. Răspunsul înțelept al lui Enoh.
Capitolul 98 - Enoh îl vindecă pe Muthael de depresia lui amoroasă.
Capitolul 99 - Uimirea lui Adam în fața transformării lui Muthael. Sfiala Puristei. Discursul lui Muthael. Purista se călește și își cere iertare.
Capitolul 100 - Discursul plin de înțelepciune și de virilitate adresat de Muthael Puristei.
Capitolul 101 - Disprețul lui Muthael față de oaspeții veniți de la șes și întrebarea sa dură adresată regelui Lameh. Răspunsul lui Lameh.
Capitolul 102 - Rușinat, Muthael vrea să se retragă. Enoh îl împiedică. Discursul lui Enoh referitor la natura femeilor.
Capitolul 103 - Muthael conversează cu Lameh. Cuvintele pline de înțelepciune ale acestuia din urmă. Despre adevărata natură a ofensei împăcat cu Lameh, Muthael îi cere sfatul.
Capitolul 104 - Refuzul lui Lameh, care îl sfătuiește pe Muthael să se adreseze direct Domnului. Diferența dintre cuvântul divin și cel uman.
Capitolul 105 - Monologul și așteptarea lui Muthael. Adam își face griji. Enoh îl liniștește.
Capitolul 106 - Uranion găzduiește micul grup. Purista este chemată să urce pe o culme, acolo unde se afla Muthael. Curiozitatea lui Adam și teama salutară.
Capitolul 107 - Discursul lui Enoh referitor la cele două tipuri de realități. Semnificația viziunii lui Adam.
Capitolul 108 - Cântecul lui Kenan referitor la natura vieții. Critica dură a lui Adam. Cuvintele împăciuitoare ale lui Enoh.
Capitolul 109 - Plângerea lui Adam, care se simte ofensat, și intenția sa lipsită de măsură de a se retrage din mijlocul tovarășilor săi.
Capitolul 110 - Discursul împăciuitor al lui Lameh despre forța obișnuinței și despre binecuvântarea șocurilor spirituale. Scopul slăbiciunilor noastre.
Capitolul 111 - Trista profeție a lui Enoh și acuzația sa, deopotrivă blândă și serioasă, adresată lui Adam. Tentativa lui Adam de a se dezvinovăți eșuează.
Capitolul 112 - Odihna nocturnă a lui Adam și a Evei este tulburată. Eva pune stavilă curiozității arzătoare a lui Adam.
Capitolul 113 - Adam și Eva se ridică din pat. Muthael și soția lui Purista sunt însoțiți de oaspeții celești. Cuvintele pline de profunzime ale Domnului adresate lui Adam.
Capitolul 114 - Discursul de adio al Domnului. Regele Lameh se întoarce la Hanoh. Adevărata epocă de aur.
Capitolul 115 - Prima Biserică și decăderea umanității. Discursul de adio al lui Adam. Testamentul și moartea acestuia.
Capitolul 116 - Durerea provocată de moartea lui Adam. Eva se bucură de un respect din ce în ce mai mare din partea copiilor ei. Moartea Evei.
Capitolul 117 - Ascetismul practicat de copiii din munții sacri. Moartea lui Seth și nașterea lui Noe. Enoh și Lameh discută despre moartea trupească. Tristețea lui Enoh, care este luat la cer de Domnul.
Capitolul 118 - Lameh din înălțimile sacre îl caută pe Enoh. Cuvintele Domnului adresate lui Lameh, care îl ajută pe acesta să înțeleagă. Discursul smintit și plin de amărăciune al lui Lameh.
Capitolul 119 - Copiii înălțimilor sacre refuză să mai procreeze. Avertismentul Domnului adresat lui Lameh, care îi răspunde prin reproșuri.
Capitolul 120 - Mustrarea gravă a Domnului adresată lui Lameh. Spiritul lui Enoh și cel al lui Adam depun mărturie asupra Vieții eterne.
Capitolul 121 - Contactul lui Lameh cu spiritele ajunse în lumea de dincolo continua. Lameh se întoarce la 180 de grade și se călește. Discursul plin de iubire al Tatălui referitor la pedeapsă. Lameh este numit înlocuitorul lui Enoh.
Capitolul 122 - Legământul lui Lameh de a restabili străvechea ordine divină. Avertizarea Domnului cu privire la prezența Șarpelui în trupul femeilor. Domnul și preafericiții dispar. Adunarea bătrânilor.
Capitolul 123 - Mesajul lui Lameh adresat popoarelor nu are succes decât pe jumătate. Mânia lui și cuvintele de consolare ale Domnului.
Capitolul 124 - Discursul Domnului referitor la natura celor credincioși și a celor necredincioși. Incorigibilitatea celor însetați de distracții.
Capitolul 125 - Dialogul dintre Lameh și Metuselah. Cine iubește mai mult lumea decât pe Dumnezeu nu este demn de Acesta.
Capitolul 126 - Decăderea morală și spirituală a copiilor de pe înălțimile sacre. Ultimele dorințe și moartea regelui Lameh. Tubal-Cain devine succesorul tatălui său.
Capitolul 127 - Apariția militarismului pe pământ. Stingerea liniei genealogice a lui Lameh odată cu moartea lui Tubal-Cain. Uraniel devine rege al Hanohului.
Capitolul 128 - Hanoheenii le idolatrizează pe cele două fiice extrem de frumoase ale defunctului Tubal-Cain. Uraniel este indecis. Refuzul Domnului. Uraniel se căsătorește cu cele două fiice.
Capitolul 129 - Începutul bigamiei în Hanoh. Crearea unui stabiliment destinat înfrumusețării femeilor. Apariția comerțului cu oameni și a distincțiilor între clase.189
Capitolul 130 - Alte precizări cu privire la casele de înfrumusețare a femeilor. Începutul traficului cu femei.
Capitolul 131 - Purificarea munților sacri. Discursul lui Lameh adresat celor zece mii de femei care se pregăteau să coboare la șes. Tristețea lui Lameh și a lui Muthael. Cuvintele de consolare ale lui Noe.
Capitolul 132 - Sosirea celor zece mii de femei la șes. Politica comerțului cu ființe umane este încununată de succes.
Capitolul 133 - Consecințele încrucișării dintre femeile venite din munți și hanoheeni. Inventarea sticlei și a monedei bătute. Construirea unui zid de apărare în jurul orașului.
Capitolul 134 - Consiliul de război și stratagema puternicelor popoare învecinate cu Hanohul. Cucerirea celor zece provincii ale Hanohului. Hanoheenii se pregătesc de apărare.
Capitolul 135 - Apărarea hanoheenilor. Discursul viclean al liderului învingătorilor. Negocierile de pace ale regelui Uraniel. Instaurarea unei piețe a fructelor în afara Hanohului. Consiliul celor o mie.
Capitolul 136 - Constituția impusă regelui.
Capitolul 137 - Dominația noii aristocrații în Asia. Apariția coloniilor și a principatelor. Prinții regenți și preoții. Moartea regelui Uraniel.
Capitolul 138 - Educația primită de cei șapte copii ai lui Uraniel. Discursul Domnului adresat lui Uraniel. Hanohul și popoarele sale sunt oprimate de cei o mie de sfetnici. Cei doi fii ai regelui devin misionari. Moartea lui Uraniel.
Capitolul 139 - Părinții patriarhi țin sfat cu scopul de a salva ținuturile de la șes.
Capitolul 140 - Cei doi misionari se angajează ca zidari. Ei avansează treptat, ajungând la funcția de consilieri ai celor o mie.
Capitolul 141 - Discursul celor doi mesageri în fața consiliului reunit
Capitolul 142 - Planul de salvare al mesagerilor și punerea lui în aplicare.
Capitolul 143 - Alte propuneri de reformă ale mesagerilor. Cererea lor de a redeschide templele și de a reinstaura cultul lui Dumnezeu. Cearta din consiliul celor o mie.
Capitolul 144 - Cei doi sfetnici înțelepți sunt consultați din nou. Proiectul de reformă adoptat de consiliu este orientat către lumea exterioară. Cei doi mesageri se întorc în munți.
Capitolul 145 - Întoarcerea mesagerilor. Ei povestesc ce li s-a întâmplat. Rugăciunea adresată de Lameh Domnului, care trimite zece mesageri către ținuturile de câmpie.
Capitolul 146 - Indicații referitoare la perioadele menționate în textele spirituale. Primirea mesagerilor la Hanoh.
Capitolul 147 - Impecabila organizare polițienească a statului Hanoh. Armata o ia la fugă în fața celor zece mesageri.
Capitolul 148 - Discuția dintre mesageri și hangiu. Cei zece se îndreaptă către palatul de aur. Al treilea miracol: incendierea zidurilor de apărare.
Capitolul 149 - Directivele Domnului înainte de intrarea mesagerilor în palat. Discursul celor zece adresat celor o mie de consilieri.
Capitolul 150 - Discursul unuia din cei o mie de consilieri adresat celor zece mesageri și răspunsul celor din urmă.
Capitolul 151 - Cei o mie de seniori se consultă în secret. Obiecția celor zece. Ultimatumul lor și plecarea din palat. Tulburarea seniorilor.
Capitolul 152 - Consiliul deliberează. Discursul avizat al unuia dintre consilieri și propunerea sa de emigrare. Discordia din sânul consiliului celor o mie.
Capitolul 153 - 650 de consilieri emigrează în Egiptul Superior.
Capitolul 154 - Consilierii care au rămas continuă să delibereze. Încă 250 dintre ei emigrează.
Capitolul 155 - Domnul le vorbește celor zece mesageri, care le adresează un ultimatum celor o sută de consilieri rămași. Aceștia se simt încolțiți.
Capitolul 156 - Excelentul discurs și spiritul de sacrificiu al unuia dintre consilierii rămași. Deschiderea templelor.
Capitolul 157 - Activitatea spirituală a curajosului consilier este încununată de succes.
Capitolul 158 - Norul de foc de deasupra cupolei templului. Demnul discurs al lui Ohlad. Cei zece i se adresează acestuia.
Capitolul 159 - Ohlad este testat prin proba focului.
Capitolul 160 - Unul dintre cei zece consilieri îl instruiește pe Ohlad.
Capitolul 161 - Umilința justă a lui Ohlad. Evanghelia smereniei perfecte.
Capitolul 162 - Cuvintele lui Ohlad. Fenomenele care însoțesc deschiderea templului.
Capitolul 163 - Domnul îl numește pe Ohlad rege. Apariția Domnului sub forma înfățișării lui Ohlad.
Capitolul 164 - Întrebarea corectă adresată de Ohlad Domnului. Răspunsul Tatălui prea sfânt.
Capitolul 165 - Ohlad este uns rege. Cei zece mesageri sunt numiți miniștrii săi.
Capitolul 166 - Furtuna de foc și cutremurul de pământ. Teama sacră a poporului. Domnul își face cunoscută identitatea în fața populației.
Capitolul 167 - Discursul adresat de Tatăl preasfânt copiilor Săi Iubirea și răbdarea Tată lui față de oameni Relațiile dintre popor și rege.
Capitolul 168 - Discursul Domnului adresat Iul Ohlad. Scopul templului exterior. Domnul dispare.
Capitolul 169 - Regele Ohlad se întâlnește cu consilierii din Hanoh. Discursul impertinent al unuia dintre aceștia și răspunsul ferm al Iul Ohlad.
Capitolul 170 - Replica purtătorului de cuvânt al consilierilor în ceea ce privește noile legi Legile Iul Ohlad sunt contestate. Înțeleptul răspuns al regelui Umilința - apogeul libertății umane.
Capitolul 171 - Răspunsul corect al purtătorului de cuvânt al consilierilor.
Capitolul 172 - Ohlad deliberează cu miniștrii săi Discursul încununat de succes al primului ministru adresat consilierilor.
Capitolul 173 - Diferența dintre legile moarte și cele divine. Discursul adresat de Ohlad consilierilor.
Capitolul 174 - Răspunsul purtătorului de cuvânt al consilierilor șl obiecțiile aduse de el, bazate pe rațiune.
Capitolul 175 - Stânjeneala Iul Ohlad și sfatul miniștrilor săi întreruperea dezbaterii.
Capitolul 176 - Cei 99 de consilieri își recunosc greșeala. Simplitatea Cuvântului Divin este piatra de care se împiedică eroul rațiunii. Recent convertitul Danel devine frate bun cu Ohlad.
Capitolul 177 - Danel își convinge tovarășii să rămână. Opoziția lui Midehal, regele fictiv. Umilirea și convertirea lui.
Capitolul 178 - Discursul fratern adresat de Ohlad lui Danei. Cei 110 oameni adunați ajung la o concluzie unanima.
Capitolul 179 - Cei 110 se duc la templu. Marea de foc și cuvintele de liniștire ale lui Ohlad.
Capitolul 180 - Ohlad în fața altarului, aproape de Domnul.
Capitolul 181 - Cererea absurdă a lui Ohlad. Un sfat important al Domnului: „Acolo unde mai mulți oameni se reunesc în numele Meu, Eu Mă aflu în mijlocul lor".
Capitolul 182 - Ohlad le transmite consilierilor voința Domnului. Danel se minunează de aparenta meschinărie a lui Dumnezeu.
Capitolul 183 - Femeile îl chestionează pe Danel. Minunatul răspuns al lui Danel referi tor la întrunirile mondene și la influența lor nefastă asupra ființelor umane.
Capitolul 184 - Ohlad îl laudă pe Danel pentru excelentul lui discurs și îl invită să îi mulțumească Domnului.
Capitolul 185 - Cuvintele adresate de Domnul lui Ohlad și Danel pe tema venerării juste a lui Dumnezeu. Ohlad și Danel sunt descendenții lui Kisehel. Domnul invită toate popoarele să se căiască.
Capitolul 186 - Binecuvântarea celor 98 de mesageri. Lamentările femeilor și cuvintele de consolare ale unuia din cei zece miniștri.
Capitolul 187 - Cei trei ani de misionariat ai mesagerilor divini. Marele arc de triumfal recunoștinței. Mustrările Domnului.
Capitolul 188 - Noul templu situat deasupra arcului de triumf. Începutul păgânismului. Divergențele de opinie născute din egoism.
Capitolul 189 - Menținerea ordinii în Hanoh până la moartea lui Ohlad și a miniștrilor săi. Fiul lui Ohlad devine rege și începe să cârtească împotriva Domnului.
Capitolul 190 - Kinkar, fiul lui Dronel, preia guvernarea regatului. Discursul de abdicare al lui Dronel, adresat Domnului. Răspunsul Domnului. Falsul legământ al lui Kinkar. Pericolele naturalismului.
Capitolul 191 - Regele Kinkar adună legile divine în doua cărți. Dronel își omagiază fiul pentru acest gest.
Capitolul 192 - Cartea legii a lui Kinkar este plasată pe altarul templului. Kinkar - „demnitarul lui Dumnezeu” pe pământ. Decadența spirituală a orașului Hanoh.
Capitolul 193 - Înțelepciunea învățată de Kinkar. Înflorirea invențiilor și artelor. Orbirea și cultura blestemată a hanohienilor.
Capitolul 194 - Bogăția uriașă acumulată de orașul Hanoh și consecințele ei. Moartea lui Kinkar. Fiul lui, Japell, îi succede la tron. Legile și politica noului rege.
Capitolul 195 - Școlile și teatrele publice din Hanoh. Sistemul de spionaj al lui Japell. Susținerea săracilor prin intermediul politicii. Iubirea și politica - doi poli perfect opuși.
Capitolul 196 - Politica de cucerire a lui Japell, a miniștrilor și a preoților acestuia. Victoria obținută prin viclenie a preoților. Noe și apropiații lui i-au rămas credincioși Domnului. Japell îi recompensează pe preoți. Instaurarea sistemului de caste.
Capitolul 197 - Politica de putere a preoților. Oprimarea sclavilor. Instaurarea Inchiziției. Hanohul - infernul umanității.
Capitolul 198 - Rezistența opusă de preoți în fața numirii noului rege. Moartea lui Japell. Natura politicii. Noul rege de fațadă.
Capitolul 199 - „Munca" noului rege. Tratamentul inuman aplicat străinilor sărmani veniți la Hanoh.
Capitolul 200 - Cercetarea raselor în Hanoh. Noe și caravana de tâlhari. Ajutorul Domnului și anunțarea marii judecăți.
Capitolul 201 - Întoarcerea la Hanoh a celor zece mesageri și vicleana lor relatare.
Capitolul 202 - Continuarea discuției dintre preoți și exploratori. În final, aceștia din urmă sunt ridicați la rangul de preoți.
Capitolul 203 - Cei zece se sfătuiesc în taină și decid să profite de situație în avantajul lor, prin înșelătorie.
Capitolul 204 - Cei zece exploratori în fața consiliului celor 5000 de preoți Ei sunt supuși probei focului.
Capitolul 205 - Dezbaterea cu preoții plini de viclenie. Subtilitate contra șiretenie.
Capitolul 206 - Rezistența exploratorilor în fața preoților.
Capitolul 207 - Exploratorii sunt suspectați de marii preoți. Răspunsul abil al celor zece.
Capitolul 208 - Marii preoți dau curs sfaturilor celor zece.
Capitolul 209 - Dificultățile preoților de a răscumpăra sclavii. Reușita planului viclenilor mesageri.
Capitolul 210 - Perplexitatea marilor preoți Sfatul celor zece exploratori.
Capitolul 211 - Convocarea proprietarilor de sclavi și exigențele lor exorbitante.
Capitolul 212 - Marii preoți îi chestionează pe cei zece exploratori. Contractul cu negustorii de sclavi.
Capitolul 213 - Livrarea sclavilor și întreținerea lor.
Capitolul 214 - Înarmarea, formarea și instruirea sclavilor.
Capitolul 215 - Vicleșugul folosit de cei zece șefi ai armatei pentru a se debarasa de spionii marilor preoți.
Capitolul 216 - Instructorii sunt concediați. Cearta dintre cei zece șefi de armată și marii preoți. Exodul imensei armate pe 200.000 de cămile și 800.000 de măgari.
Capitolul 217 - Camparea armatei la nord de Hanoh. Frumoasa vale ocupată de armată. Dezvăluirea adevăratului proiect al celor zece.
Capitolul 218 - Descoperirea aurului și creșterea bunăstării coloniei. Îndrăznețul plan al celor zece șefi de armată împotriva Hanohului.
Capitolul 219 - Trimișii lui Noe propovăduiesc penitența printre locuitorii ținuturilor înalte și printre hanoheeni Succesul și abilitatea lor.
Capitolul 220 - Deliberările lipsite de eficiență ale marilor preoți pe tema atacării locuitorilor din munți.
Capitolul 221 - Noua adunare a marelui consiliu al preoților de rang înalt și de rang inferior. Proiectele de răzbunare ale viclenilor preoți de rang inferior.
Capitolul 222 - Primul demers politic și diplomatic în scopul cuceririi celor din munți.
Capitolul 223 - Trimișii Hanohului sunt primiți în audiență de cei zece lideri din munți. Eșecul delegației și întoarcerea ei la Hanoh, fără liderul său.
Capitolul 224 - Relatarea celor 30 de mesageri în fața clerului din Hanoh.
Capitolul 225 - Decăderea provinciilor din Hanoh. Crearea unei armate alcătuite din cinci milioane de soldați. Trimiterea ei împotriva muntenilor și înfrângerea ei.
Capitolul 226 - Relatarea înfrângerii marilor preoți între aceștia apare o ruptură. Trădarea armatei trimise în provincii.
Capitolul 227 - Consiliul de război al șefilor de armată ai muntenilor își propune să atace Hanohul. Excelentul discurs al trimisului Domnului. Hanohul trimite o mie de spioni în munți.
Capitolul 228 - Noile deliberări și planuri de atac ale mai marilor din Hanoh. O nouă delegație este trimisă pe platou. Libera supunere a hanoheenilor în fața muntenilor.
Capitolul 229 - Locuitorii din vale țin sfat. Gurat este numit rege al Hanohului. Dependența Hanohului de munteni.
Capitolul 230 - Semnarea „Documentelor sacre”. Obiecția lui Gurat și refuzul sau. Raporturile politice și morale stabilite între Hanoh și ținutul de sus. Plecarea regelui Gurat către Hanoh.
Capitolul 231 - Gurat este primit la Hanoh. Legile bune date de ei. Partidul marilor preoți rebeli se potolește.
Capitolul 232 - Negocierea încununata de succes a preotului din clerul inferior cu regele Gurat.
Capitolul 233 - Amăgirea marilor preoți rebeli de către prietenul regelui.
Capitolul 234 - Relatarea noului consilier regal și satisfacția regelui Gurat, care îl numește șef al marilor preoți.
Capitolul 235 - Șeful suprem al marilor preoți se întoarce la colegii săi. Atacul ratat al rebelilor. Numirea tuturor preoților de rang inferior în funcția de mari preoți.
Capitolul 236 - Generalul-șef intră în castelul regelui de fațada. Supunerea sângeroasa a marelui cler. Regele de fațadă este detronat.
Capitolul 237 - Interogarea celor 30 de preoți aparținând înaltului cler de către general și grațierea lor.
Capitolul 238 - Negocierile dintre general și regele detronat, care pronunță un discurs cât se poate de stupid. Izgonirea forțată a regelui de fațadă. Predarea palatului său în mâinile regelui Gurat.
Capitolul 239 - Gurat inspectează noile reședințe ale preoților. Întâlnirea regelui cu preoții. Excelentul discurs de avertizare al foștilor mari preoți.
Capitolul 240 - Politica spirituală a șefului suprem al marilor preoți și discursul adresat de el în fața consiliului clerului.
Capitolul 241 - Separarea de ținutul muntos prin izolarea cărărilor. Construirea noilor temple păgâne.
Capitolul 242 - Descrierea noilor temple consacrate idolilor. Templul boilor.
Capitolul 243 - Templul soarelui.
Capitolul 244 - Templul consacrat vântului.
Capitolul 245 - Templul consacrat zeului apelor.
Capitolul 246 - Templul focului.
Capitolul 247 - Templul iubirii și grădina sa.
Capitolul 248 - Templul consacrat metalului (sau templul zeului bronzului).
Capitolul 249 - Alte temple din Hanoh și din împrejurimi. Scutirea populației hanoheene de impozite. Locuitorii de pe platoul montan caută o ieșire către ținuturile de la șes. Vestigiile activității lui Gurat din Tibet. Noe trimite un nou mesageri la cei zece prinți.
Capitolul 250 - Mesajul trimisului lui Noe adresat muntenilor. Anunțul judecății. Domnul îi poruncește lui Noe să își construiască o arcă. Răgazul de 20 de ani.
Capitolul 251 - Stupefacția celor zece prinți. Mesagerul le oferă o alternativă. Concluzia nedemnă a consiliului convocat de prinți.
Capitolul 252 - Mesagerul lui Noe în fața șefului suprem al marilor preoți din Hanoh. Domnia rațiunii.
Capitolul 253 - Mesagerul lui Noe în fața regelui Gurat. Regele reușește să-l seducă să rămână în Hanoh. Dorința mesagerului de a-și vedea sora.
Capitolul 254 - Planul viclean al criminalului angajat să o captureze pe sora lui Waltar. Agla își caută fratele.
Capitolul 255 - Gurat o cere în căsătorie pe Agla. Aceasta sondează iubirea fratelui ei. Waltar este înșelat.
Capitolul 256 - Gurat și Waltar în grădina templului iubirii. Cele șapte zeițe ale frumuseții devin soțiile lui Waltar.
Capitolul 257 - Despotismul Aglei în calitatea ei de regină a Hanohului. Răzbunarea ei împotriva lui Waltar, care fuge, dar este ucis.
Capitolul 258 - Recompensa zbirilor. Asasinarea soțiilor lui Waltar. Regelui i se face frică.
Capitolul 259 - Cele 21 de femei înjunghiate sunt expuse în templul iubirii. Șocul gărzii șefului marilor preoți în fața cruzimii reginei.
Capitolul 260 - Îmbălsămarea corpurilor, care sunt expuse în sicrie de sticlă. Proiectul reginei de a le asasina pe toate zeițele din templu, care reușesc să fugă.
Capitolul 261 - Furia reginei Liniștirea ei de către șiretul Drohuit.
Capitolul 262 - Căpitanul Drohuit este primit de rege. Vicleanul sfat al lui Drohuit este acceptat de Gurat și de Agla.
Capitolul 263 - Intrigile infernale continuă. Drohuit este primit de Fungar-Hellan. Generalul este prins în capcană.
Capitolul 264 - Primirea călduroasă pe care i-o face regele generalului Gurat. Fungar Hellan și Drohuit sunt primiți de regină. Declarația de iubire a Aglei adresată generalului este încununată de succes.
Capitolul 265 - Gurat și Drohuit intră în jocul murdar al Aglei Discursul ipocrit al reginei.
Capitolul 266 - Discursul magistral, dar mincinos, al Aglei, pentru a-și justifica acțiunile pline de cruzime.
Capitolul 267 - Fungar-Hellan îl chestionează pe Drohuit. Răspunsul avizat al căpitanului.
Capitolul 268 - Fungar-Hellan în grădina templului zeițelor. Afirmațiile Aglei și ale lui Drohuit sunt testate. Generalul o suspectează pe Agla. Frumusețea Aglei are câștig de cauză.
Capitolul 269 - Drohuit și Gurat le povestesc concubinelor lor ce s-a întâmplat. Fuga ratată. Reconcilierea.
Capitolul 270 - Discursul ipocrit al lui Drohuit. Satanica Agla cade în capcana întinsă de acesta. Recompensa generalului și a lui Drohuit sunt cele două surori ale Aglei.
Capitolul 271 - Întâlnirea caravanei trimisă de Agla cu păstorii lui Mahal, tatăl reginei.
Capitolul 272 - Ritualul devoțional matinal al păstorilor. Cuvintele Celui Preaînalt care le sunt adresate. Caravana se întâlnește cu Mahal și cu fiicele sale.
Capitolul 273 - Mahal și caravana care îl însoțește ajung la templul iubirii. Marea recepție de la palatul regal.
Capitolul 274 - Hainele indestructibile ale lui Mahal. Încăpățânarea sa de a nu renunța la ele.
Capitolul 275 - Mahal și familia lui la masa regală. Mahal întreabă unde este Waltar. Răspunsul evaziv al Aglei. Mahal se îmbracă cu hainele regale.
Capitolul 276 - Fungar-Hellan le cere de soții pe ambele surori. Generalul face un schimb cu Drohuit, care devine rege și o obține pe Agla drept soție.
Capitolul 277 - Mahal solicită să fie informat. Răspunsul Aglei. Mahal este pus la curent cu situația infernală din Hanoh.
Capitolul 278 - Kisarell este numit șef al gărzilor pieței palatului. Profeția lui Mahal. Supărarea lui Mahal cauzată de moartea lui Waltar.
Capitolul 279 - Mahal îi adresează generalului un discurs cu consecințe grele. Argumentele celui din urmă sunt sinonime cu criteriile acestei lumi.
Capitolul 280 - Înțeleptul răspuns al lui Mahal și criticarea politicii folosite în regatul Hanoh.
Capitolul 281 - Mahal îl conduce pe Fungar-Hellan în grădina templului iubirii.
Capitolul 282 - Fungar-Hellan în templul iubirii, ghidat de Mahal. Sinistra descoperire a abisului disimulat.
Capitolul 283 - Mahal și Fungar-Hellan în pavilionul plăcerilor din grădina templului Perna și acele otrăvite.
Capitolul 284 - O nouă descoperire: arma secretă a lui Drohuit.
Capitolul 285 - Conspirația secretă a celor 70.000 de mari burghezi.
Capitolul 286 - Grupul se îndreaptă către castelul preoților și intră în apartamentul generalului.
Capitolul 287 - Confesiunea servitorilor. Fântâna, alimentele și ustensilele casnice otrăvite.
Capitolul 288 - Revelațiile bucătarilor, pe care Mahal îi învață ce să facă. Recrutarea forțată a invitaților la banchet.
Capitolul 289 - Impertinenta întrebare adresată de Agla generalului și răspunsul cât se poate de clar al acestuia. Subterfugiile deșarte ale Aglei. Agla și Drohuit sunt încarcerați.
Capitolul 290 - Marii preoți sunt grațiați. Teribila judecată a preoților de rang inferior.
Capitolul 291 - Mahal poruncește evacuarea și incinerarea palatului.
Capitolul 292 - Opiniile populare sunt împărțite în ceea ce privește incendiul. Discursul generalului reușește să calmeze revolta pe punctul de a se naște.
Capitolul 293 - Fungar-Hellan o tachinează pe Agla, încă închisă în cușca ei.
Capitolul 294 - Comorile rămase după incendiu sunt adunate. Este hotărâtă reconstruirea palatului. Avertismentul misterios primit din cer.
Capitolul 295 - Mahal găsește explicația vocii miraculoase. Mânia și acuzațiile lui Fungar-Hellan la adresa lui Dumnezeu. Mahal nu știe ce să-i răspundă.
Capitolul 296 - Rugăciunea lui Mahal este îndeplinită. Discursul său ferm adresat generalului și anunțul iminentei judecăți. Spaima lui Fungar-Hellan.
Capitolul 297 - Puternicul apel al lui Dumnezeu la penitență din sala tronului. Binecuvântarea adevăratei căințe. Ororile din ținuturile de la șes. Ordinul divin adresat generalului de a distruge toate templele falșilor zei.
Capitolul 298 - Mobilizarea armatei. Garat îi cere lui Fungar-Hellan niște funcționari. Noi dispoziții referitoare la cei doi prizonieri.
Capitolul 299 - Confesiunea smerită a Aglei, care imploră să fie eliberată sau ucisă. Alegerea între pumnal și cușcă. Agla este grațiată.
Capitolul 300 - Generalul ia măsurile necesare în ceea ce îl privește pe Drohuit. Excelentul discurs adresat de Agla tatălui ei.
Capitolul 301 - Discursul ipocrit al lui Drohuit și răspunsul lui Fungar-Hellan. Agla cere haine de doliu.
Capitolul 302 - Mahal își întreabă fiica care din păcatele sale i se pare cel mai mare. Răspunsul corect al Aglei, căința și lamentările sale. Mahal îi mulțumește lui Dumnezeu. Agla este strânsă la piept de tatăl ei.
Capitolul 303 - Discursul lui Fungar-Hellan referitor la nebunia strălucirii exterioare a lucrurilor, înțelepciunea simplității. Mahal îl laudă pe general.
Capitolul 304 - Generalul le poruncește soldaților săi să atace templul zeului cuprului și pe slujitorii săi.
Capitolul 305 - Avangarda generalului în fața templului. Respingerea ultimatului. Spectacolul demonstrativ al preoților și capacitatea lor de a manipula focul.
Capitolul 306 - Fungar-Hellan este refuzat de gardienii templului. Distrugerea zidului de apărare cu ajutorul explozivilor. Masacrarea celor 5000 de slujitori ai templului.
Capitolul 307 - Generalul și Mahal dau instrucțiuni delegației minerilor din minele de cupru. Propunerea lor ca oamenii să se întoarcă cu fețele către Dumnezeu este respinsă.
Capitolul 308 - Atacarea templului boilor și distrugerea lui.
Capitolul 309 - Conversația dintre general și prizonieri, care sunt eliberați.
Capitolul 310 - Dispariția celor eliberați într-o deschizătura misterioasa aflată în peretele stâncos.
Capitolul 311 - Generalul cere deschiderea peretelui stâncos. Mahal și foștii preoți discuta despre grota.
Capitolul 312 - Explorarea misterioasei grote. Descoperirea deschizăturii secrete.
Capitolul 313 - Penitenții sunt demascați. Sfatul lui Mahal, adresat mâniosului Fungar Hellan, care dispune aruncarea în aer a grotei. Mărturisirea penitenților, care sunt grațiați.
Capitolul 314 - Plecarea armatei în direcția templului soarelui și dărâmarea acestuia. Distrugerea templului focului și a templului consacrat vânturilor.
Capitolul 315 - Armata mărșăluiește împotriva templului apelor.
Capitolul 316 - Informația lui Mahal referitoare la templul dispărut. Viclenia preoților, care sunt nevoiți să se prezinte în fața generalului.
Capitolul 317 - Frumoasa Agla le predică preoților consacrați zeității apelor.
Capitolul 318 - Mahal îi dă anumite explicații generalului, învățătura ratată a preoților ca imagine simbolică a eșecului iubirii divine în raport cu oamenii.
Capitolul 319 - Critica sinceră a generalului la adresa lui Mahal. Tristețea lui Mahal, care prevestește invazia locuitorilor din munți.
Capitolul 320 - Tabăra generalului este instalată la poalele lanțului de munți. Amenințările lui Fungar-Hellan, care se îndoiește de Mahal. Teribila zguduitură a muntelui minat. Sfatul lui Mahal, de a încheia pacea.
Capitolul 321 - Generalul îi poruncește armatei sale să intre într-un dispozitiv defensiv. Delegația muntenilor în fața lui Fungar-Hellan, care o masacrează cu propriile sale mâini. Mahal trece în tabăra opusă. Cumplita bătălie. Exterminarea aproape completă a cinci milioane de soldați.
Capitolul 322 - Fuga lui Fungar-Hellan și relatarea marii bătălii în fața regelui Gurat. Generalul pune pe picioare o nouă armată, alcătuită din patru milioane de soldați.
Capitolul 323 - Adunarea unei noi armate de două milioane de soldați pe platoul muntos. Avertismentul încununat de succes al lui Mahal.
Capitolul 324 - Tristețea lui Gurat din cauza plecării lui Mahal și presentimentele sale pe care i le comunică lui Fungar-Hellan. Răspunsul corect al generalului. Construirea turnurilor de atac.
Capitolul 325 - Delegația de pace în fața celor zece prinți și a lui Mahal.
Capitolul 326 - Mahal le adresează solilor și celor zece prinți un discurs plin de înțelepciune și cât se poate de grav.
Capitolul 327 - Gurat și Fungar-Hellan se simt prinși în capcană. Trimiterea unei a doua delegații și eșecul acesteia.
Capitolul 328 - Eșecul celei de-a doua delegații îi înfurie pe Gurat și pe Fungar-Hellan. Planul lor de răzbunare prevede minarea tuturor munților din jurul platoului montan și aruncarea lor în aer.
Capitolul 329 - Locuitorii de pe platoul montan deliberează, dar nu ajung la nici un acord. Neîncrederea lor față de Mahal. Profeția acestuia. Scepticismul prinților.
Capitolul 330 - Mahal își sfătuiește copiii să se bazeze numai pe Dumnezeu. Corupția locuitorilor de la șes. Mahal și familia sa părăsesc platoul muntos.
Capitolul 331 - Mahal în fața lui Noe. Relatarea sa referitoare la starea de lucruri în rândul popoarelor de la șes. Tristețea celor doi frați.
Capitolul 332 - Mahal se informează în legătură cu arca. Noe îi povestește istoria acesteia. Decadența oamenilor și imensa răbdare a Domnului.
Capitolul 333 - Noe îi expune lui Mahal planul construirii arcei. Mahal se întristează auzind că planul lui Dumnezeu nu îl includea și pe el.
Capitolul 334 - Noe își pune fratele în gardă. Orbirea lui Mahal și cearta lui cu Domnul.
Capitolul 335 - Mahal și copiii lui pe culmea muntelui Kisarell își chestionează părintele. Mahal îi face reproșuri lui Dumnezeu.
Capitolul 336 - Noe îi deschide ochii fratelui său. Suficiența auto-justificatoare reprezintă primul pas către orgoliu.
Capitolul 337 - Domnul îi vorbește lui Mahal. Întrebările provocatoare ale patriarhului. Despre natura căinței lui Dumnezeu. Cauzele naturale ale potopului.
Capitolul 338 - Domnul îl invită pe Mahal să își asume o poziție, întrebările lipsite de noimă ale patriarhului. Mahal dorește să cunoască originea lui Satan și a răutății sale. Răspunsul clar al Tatălui preasfânt.
Capitolul 339 - Domnul continuă să se adreseze lui Mahal cu toată iubirea. Reproșurile lui Mahal referitoare la comportamentul său ireproșabil. Tristețea Tatălui. Apariția îngerilor și a lui Waltar. Domnul dispare.
Capitolul 340 - Mahal se întreține cu Waltar, discutând despre dispariția Domnului. Mahal își dă seama de greșeala pe care a făcut-o și se călește. Cuvintele de iertare ale Domnului ieșite din norul luminos.
Capitolul 341 - Discursul lui Waltar referitor la ultimele tentative ale lui Dumnezeu de a salva umanitatea de potop. Misiunea lui Mahal. Plecarea îngerilor către ținuturile de la șes.
Capitolul 342 - Activitatea celor 12.000 de îngeri în ținuturile de la șes. Waltar îi instruiește pe regele Gurat și pe Drohuit.
Capitolul 343 - Răspunsul lui Gurat. Incredulitatea acestuia. Ultimul avertisment al lui Waltar. Sfaturile îngerilor rămân zadarnice.
Capitolul 344 - Explicații referitoare la adunarea și întreținerea animalelor destinate să urce în arcă. Avertismentele extraordinare de dinainte de producerea marilor catastrofe.
Capitolul 345 - Cortegiul îngerilor conduce animalele pe străzile orașului Hanoh. Ultimul avertisment adresat hanoheenilor și regelui lor. Întoarcerea mesagerilor celești în munții sacri.
Capitolul 346 - Sosirea mesagerilor și a turmei de animale în fața lui Noe. Instrucțiunile îngerilor referitoare la maniera în care trebuie găzduite animalele. Termenul final acordat oamenilor care vor căuta protecție.
Capitolul 347 - Mahal murmură și se revoltă împotriva îngerilor și a lui Dumnezeu. Agla îl consolează și este răpită subit de îngerul Waltar.
Capitolul 348 - Cuvintele de avertizare adresate de Noe lui Mahal. Construirea unei mici arce pentru fratele său și pentru familia lui.
Capitolul 349 - Noe îi dă micuța arcă lui Mahal. Revendicarea încăpățânată a fratelui său în fața Domnului. Răpirea celor trei copii ai lui Mahal de focul maniei lui Dumnezeu.
Capitolul 350 - Fuga lui Mahal și monologul lui. Cuvintele de grație ale Domnului. Începutul dezastrului. Mahal rătăcește pe câmpuri.
Capitolul 351 - Domnul îl consolează pe Noe. Profunda tristețe a patriarhului din cauza oamenilor. Ultimele tentative ale Domnului de a-i salva pe locuitorii de la șes.
Capitolul 352 - Noe și familia sa intră în arcă. Instrucțiunile Domnului, care închide El însuși poarta arcei, începerea catastrofei.
Capitolul 353 - Mahal în grota lui asistă uimit la teribilele evenimente. Monologul lui disperat. Sosirea celor trei fugari. Apariția Domnului.
Capitolul 354 - Mahal își recunoaște cu smerenie păcatele în fața Domnului. Potopul - creația directă a oamenilor. Domnul îl cheamă pe Satan. Gurat, Fungar-Hellan și Drohuit în infern. Domnul îl duce pe Mahal la arca lui Noe.
Capitolul 355 - Discursul salutar al Domnului adresat lui Mahal și vindecarea acestuia. Eliberarea lui Mahal, care devine un înger de lumină.
Capitolul 356 - Îngerul Mahal protejează arca. Urcarea apelor. Asia centrală, locul principal al potopului. Lacul Aral și Marea Caspică, vestigii ale potopului și morminte ale orașului Hanoh.
Capitolul 357 - Alte detalii referitoare la potop. Câteva explicații pentru mai buna înțelegere a acestui text.
Capitolul 358 - Alte indicații referitoare la potop.
Capitolul 359 - Durata și derularea potopului. Arca ajunge pe muntele Ararat. Deschiderea acoperișului arcei în prima zi a noului an. Noe părăsește arca.
Capitolul 360 - Ofranda și mulțumirile lui Noe. Binecuvântarea Domnului.
Capitolul 361 - Semnul vizibil al alianței. Ținutul Erevan. Noua, și totuși vechea poruncă a iubirii. Domnul sub forma lui Melchisedec. Canaanul și Salemul.
Capitolul 362 - Coliba lui Noe. Instrucțiuni pentru cultivarea câmpurilor și a viilor. Beția lui Noe datorată necunoașterii noii plante. Blestemarea lui Canaan și expulzarea lui Cham și a familiei sale.
Capitolul 363 - Cuvintele lui Noe referitoare la falsa căință a lui Cham. Discuția dintre cei trei fii ai lui Noe. Nobila răzbunare a lui Cham. Mesagerul Domnului venit din Salem.
Capitolul 364 - Încheiere. Scurtă istorie a familiei lui Noe până în epoca lui Avraam. Sfaturi legate de scopul principal al acestei lucrări.
Anexă - Forma pământului înainte de potop (text primit de Jakob Lorber la data de 30 martie 1864).
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Raspunsul corect al purtatorului de cuvant al consilierilor.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 01:39 View PostDownload Post

Capitolul 171
Răspunsul corect al purtătorului de cuvânt al consilierilor.
(28 noiembrie 1843)

1. După această obiecție exprimată de Ohlad, purtătorul de cuvânt al consilierilor s-a adresat regelui și miniștrilor săi pe un ton cât se poate de serios:

2. „Ce vrei să spui cu orgoliul și cu dorința noastră de a ne revolta? Mă consideri cumva un mincinos infam și un ticălos care ar trebui să tremure în fața ta precum o frunză în vânt? – O, cât de tare te înșeli!

3. Chiar crezi că am intenția să strâng o armată în afara acestui oraș, cu ajutorul fraților mei, pentru a te alunga de pe tronul pe care ți l-a hărăzit Dumnezeu? O, te asigur că este ultimul lucru de care ar trebui să te temi!

4. Îți imaginezi cumva că eu nu știu că ai fost uns rege chiar de Spiritul Divinității, care a devenit vizibil în templu și care ți i-a dat drept miniștri invincibili pe acești zece oameni înzestrați cu puterea focului?

5. Crezi că nu știu ce s-a întâmplat la templu, din cauza acestor zece oameni? – O, te asigur că știu foarte bine, căci mi-am pus servitorii să te urmărească și să îmi raporteze fiecare mișcare a ta!

6. De aceea, eu știu foarte bine ce îmi rămâne de făcut! Chiar mă consideri atât de stupid încât să mă angajez într-o luptă cu cei care le poruncesc elementelor sau să pornesc un război cu atotputerea lui Dumnezeu?

7. O, cât de mare este prostia ta! Mai bine te-ai ruga Celui care te-a uns rege să îți ilumineze propriul creier, pentru a-i putea recunoaște pe cei care îți sunt frați atât timp cât își păstrează libertatea interioară, chiar dacă tu te consideri mai presus decât ei, pe tronul tău!

8. Dumnezeu i-a dat fiecăruia o rațiune, o inteligență și un liber arbitru. Odată cu aceste trei calități, i-a dat și trei legi primordiale: prin rațiunea sa, ființa umană trebuie să fie capabilă să distingă binele de rău, prin inteligența sa trebuie să ordoneze ce a învățat și să recunoască ce este pur de ce este impur, iar cu ajutorul liberului său arbitru trebuie să aleagă puritatea absolută, să o păstreze și să acționeze în consecință.

9. Nu așa stau lucrurile? Nu este aceasta ordinea divină de care a ținut cont Dumnezeu atunci când l-a creat pe om și nu sunt acestea legile fundamentale pe care trebuie să le respecte acesta din urmă?

10. Ți se pare cumva că eu mă comport diferit? Nu corespunde întru totul comportamentul meu acestor principii divine? Nu mă supun eu ordinii divine, urmând cele trei legi de aur, respectiv acționând exclusiv ținând cont de rațiunea, de inteligența și de liberul meu arbitru, fără a mă lăsa limitat de alte legi, întrucât eu recunosc în mine legea primordială și divină, plasând-o mai presus de orice lege a oamenilor care și-a pierdut puritatea prin simplul fapt că a fost emisă de cineva care abuzează de ceea ce este pur și divin în fratele său foarte evoluat, așa cum faci tu?

11. Tu mă avertizezi împotriva orgoliului și a revoltei, dar vreau să te întreb: care dintre noi este mai orgolios decât celălalt și cine se revoltă cu adevărat împotriva ordinii lui Dumnezeu?

12. Tu vrei să ne vezi aplecându-ne sub povara sceptrului tău, strivindu-ne sub legile tale! Nu încalci astfel legile divine sacre care sălășluiesc în pieptul fiecărui om cultivat și nu faci astfel dovada orgoliului, dorind să ne vezi supunându-ne dominației tale, pe noi, frații tăi?

13. Mai bine te-ai ruga lui Dumnezeu să îți reveleze cele trei legi fundamentale! Abia apoi întoarce-te la noi și spune-ne dacă legile tale sunt mai presus de acestea!

14. Învață mai întâi de toate să recunoști și să respecți ceea ce este divin în frații tăi, și abia apoi stabilește dacă aceștia mai au nevoie, pe lângă legile divine și vii, și de legile tale moarte!

15. Înțelegi ce ți-am spus? Te asigur că ți-am vorbit în numele tuturor celor de față!””
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 172 - Ohlad deliberează cu miniștrii săi. Discursul încununat de succes al primului ministru adresat consilierilor.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 01:43 View PostDownload Post

Capitolul 172
Ohlad deliberează cu miniștrii săi. Discursul încununat de succes al primului ministru adresat consilierilor.
(29 noiembrie 1843)

1. Imediat după ce purtătorul de cuvânt al celor 99 de consilieri a tăcut, Ohlad s-a întors către miniștrii săi și i-a întrebat cum trebuie să procedeze cu un opozant atât de încăpățânat. Trebuia oare să îl lase să plece împreună cu tovarășii săi, fără a-i pune la curent cu îndatoririle lor stabilite de Dumnezeu, sau era de preferat să îi forțeze să le asculte prin puterea focului?

2. Cei zece miniștri i-au răspuns la unison: „Știi foarte bine că atunci când se folosește de forța Sa, Domnul îi judecă pe oameni! Dacă El ar dori ca noi să acționăm astfel în numele Lui, cu siguranță ne-ar transmite intuitiv voința Sa. Până atunci însă, singura armă care ne mai rămâne este răbdarea. De aceea, ne vom folosi de această armă până când Tatăl ceresc ne va indica o altă soluție.

3. Răspunde la rău cu bine, la grosolănie prin rafinament, dăruiește miere pentru fierea primită, ulei pentru oțetul primit, aur pentru sarea primită și pietre prețioase pentru argila primită, și astfel vei ști cum să procedezi cu acest adversar atât de puternic. Atacă-l cu propriile sale arme și vei învinge fără nici o dificultate!”

4. Ohlad le-a răspuns: „Aveți dreptate, acesta este drumul cel mai sigur, dar pentru a-l parcurge, ar trebui să am o limbă mai exersată! Intuiesc perfect în inima mea ce ar trebui să-i răspund interlocutorului meu atât de zelos, dar îmi lipsește exercițiul pentru a putea exprima în cuvinte ceea ce simt, întrucât mă exprim cu dificultate”. S-a întors apoi către unul dintre miniștri: „Tu ai atins deja un mare grad de elocvență, dragul meu frate. De aceea, te rog să rostești în locul meu câteva cuvinte bine alese, care vor reuși cu siguranță să înfrângă în scurt timp încăpățânarea acestui om!”

5. Purtătorul de cuvânt al celor zece miniștri a fost de acord și s-a adresat astfel reprezentantului celor 99 de consilieri:

6. „Ascultă, puternic reprezentant al confraților tăi! De ce refuzi să accepți o învățătură a celui despre care știi foarte bine că a fost uns ca rege chiar de Spiritul lui Dumnezeu, în interiorul templului?

7. Tu cunoști foarte bine puterea cu care ne-a înzestrat Dumnezeu și nu ne-ai putea impune niciodată nimic prin puterea ta, oricât de mare ar fi aceasta. De aceea, noi nu avem de ce să ne temem de tine, căci Domnul a plasat în mâinile noastre nuiaua divină. Chiar dacă întregul pământ ți-ar veni în ajutor, tu nu ai putea face nimic împotriva noastră, după cum știi prea bine.

8. Și totuși, în calitate de frați ai tăi, noi nu avem intenția să vă pedepsim pe nici unul dintre voi, ci doar să vă împărtășim o învățătură pentru călătoria pe care doriți să o întreprindeți. Mai mult, vă garantăm, cu toată puterea pe care ne-a încredințat-o Dumnezeu, că această învățătură nu poate decât să vă sporească bunăstarea interioară, și nu să v-o diminueze în vreun fel.

9. De aceea, spune-mi: chiar nu doriți să acceptați aceste instrucțiuni ale noastre, care v-ar putea servi drept norme de viață?”

10. Purtătorul de cuvânt al consilierilor i-a răspuns: „Desigur, dacă pui astfel problema, suntem de acord să acceptăm orice fel de învățătură, dar numai în calitate de frați liberi ai voștri. Refuzăm să devenim însă sclavii cuiva sub amenințarea cu tot felul de legi și de pedepse, chiar dacă Dumnezeu însuși ne-ar cere acest lucru! Decât un astfel de destin, mai bine să ne distrugă prin puterea focului, împreună cu întregul pământ!

11. Pe de altă parte, suntem întru totul dispuși să ascultăm instrucțiunile înțelepte pe care ni le propuneți și să le acceptăm în măsura în care suntem de acord că ele sunt pentru binele nostru.

12. Vorbiți, așadar, dar vă avertizez din nou: să nu aud de sancțiuni!”
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 173 - Diferența dintre legile moarte și cele divine. Discursul adresat de Ohlad consilierilor.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 01:53 View PostDownload Post

Capitolul 173
Diferența dintre legile moarte și cele divine. Discursul adresat de Ohlad consilierilor.
(1 decembrie 1843)

1. Purtătorul de cuvânt al celor zece miniștri s-a întors din nou către Ohlad și i-a spus: „Acum, frate, le poți transmite celor 99 de consilieri voința Domnului. Te asigur că de această dată te vor asculta.

2. Nu le spune însă nimic despre sancțiuni, căci voința divină despre care dorești să le vorbești și care derivă din ordinea eternă a lui Dumnezeu va avea singură grijă de ele. Înțelegi ce ți-am spus?

3. Oricum, o lege condiționată de o sancțiune ar fi o lege slabă, inacceptabilă și sterilă dacă nu ar purta sancțiunea în ea însăși, ca o consecință naturală a încălcării sale. De fapt, de aceste legi se tem oamenii, și pe bună dreptate, căci ele îi reduc întotdeauna la sclavie.

4. În ceea ce privește însă legile divine care derivă din ordinea eternă a lui Dumnezeu, nici unul din acești eroi încăpățânați nu se teme de ele, după cum poți constata. Ei nu știu că legile divine poartă de la bun început în ele însele sancțiunile care le sunt inerente, la fel cum orice om poartă în conștiința sa un spirit care îi mustră cu severitate atunci când greșesc.

5. De aceea, du-te la ei și transmite-le voința divină. În acest fel, le vei transmite simultan un Ghid și un Judecător! Haide, du-te!”

6. Ohlad a înțeles imediat ce trebuia să facă și s-a îndreptat pe loc către consilieri, după care li s-a adresat astfel:

7. „Primul meu ministru mi-a împărtășit decizia voastră de a mă asculta. De aceea, iau acum cuvântul în numele Domnului cerului și al pământului, și vă împărtășesc pe scurt ce așteaptă Acesta de la voi, astfel încât să vă puteți bucura de o bunăstare temporală, iar mai târziu, de una spirituală. Vă rog așadar să mă ascultați cu răbdare și cu calm, în calitatea mea de frate al vostru.

8. Iată ce spune voința divină. Principala lege pe care trebuie să o cunoască și să o respecte orice ființă umană este următoarea: ‚Recunoașteți-L pe Dumnezeu și iubiți-L mai presus de orice. De asemenea, iubiți-vă frații și surorile la fel de mult ca și propria viață. Evitați plăcerile inutile ale trupului și amintiți-vă că nu există decât un singur Dumnezeu, iar noi ceilalți suntem cu toții frați. Dacă veți proceda în acest fel, veți rămâne drepți și puri în fața lui Dumnezeu și a lumii, oriunde v-ați afla. Domnul vă va binecuvânta și vă va conduce pretutindeni, având drept unic scop bunăstarea voastră eternă!’

9. Aceasta este ordinea divină cea mai pură, singura care permite dăinuirea acestei creații. Fără ea, viața ar fi absolut imposibilă! – Asta este tot ce am avut să vă spun!

10. Acum puteți pleca, sau puteți să rămâneți aici, dacă doriți. Din punctul meu de vedere nu contează. Dacă rămâneți însă, va trebui să vă câștigați pâinea cea de toate zilele prin propriile voastre mijloace, pentru a-i degreva astfel pe cetățenii orașului de greaua povară a impozitelor și a birurilor.

11. În plus, vă asigur că nu voi încerca niciodată să înlănțui prin tiranie inimile supușilor mei, așa cum nu mi-o înlănțui nici pe a mea.

12. Voi face eu însumi tot ce îmi va sta în puteri pentru a-mi limita nevoile, la fel și miniștrii mei, astfel încât să ușurăm împreună viața concetățenilor noștri din acest oraș, atât cât va fi posibil.

13. Dacă sunteți dispuși să procedați la fel, puteți rămâne aici, continuând să locuiți chiar în acest castel!”
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 174 - Răspunsul purtătorului de cuvânt al consilierilor și obiecțiile aduse de el, bazate pe rațiune.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 01:59 View PostDownload Post

Capitolul 174
Răspunsul purtătorului de cuvânt al consilierilor și obiecțiile aduse de el, bazate pe rațiune.

(2 decembrie 8143)

1. Când Ohlad a tăcut, purtătorul de cuvânt al consilierilor s-a ridicat din nou și i-a spus: „La prima vedere, nu greșești deloc. La o privire mai profundă a lucrurilor însă, mă văd nevoit să te asigur că ai debitat numai prostii și numai lucruri împotriva naturii!

2. Pentru a-ți da seama că răspunsul pe care ți-l dau în numele fraților mei nu este câtuși de puțin rău intenționat, doresc să-ți aprind lumina rațiunii. Dacă îmi vei putea contracara argumentele, îți declar anticipat că voi accepta orice lege care vine de la tine. Sunt absolut convins însă că nu vei putea face acest lucru, caz în care vom părăsi aceste locuri, cu tot cu învățătura ta și făcându-ți cadou acest palat din aur!

3. În ceea ce privește discursul pe care ni l-ai ținut, sfătuindu-ne să îl recunoaștem pe Dumnezeu, nu pot să-ți spun decât un singur lucru: încearcă să iei un munte în gură și să-l înghiți dintr-o singură bucată! Crezi că vei reuși?

4. Sau, încearcă să cuprinzi întreaga mare și toate fluviile pământului într-un singur vas! Ce crezi, vei fi capabil?

5. Ei bine, imaginează-ți-L acum pe Dumnezeu cel etern, a cărui măreție este infinită, la fel ca și nenumăratele Sale opere gigantice. Pune-te apoi pe tine însuți alături de El. Tu nu ești decât un vierme insignifiant care se târăște prin praf, o ființă cât se poate de limitată. În aceste condiții, spune-mi: cum crezi că L-ai putea recunoaște pe acest Dumnezeu etern și incomensurabil?

6. Crezi cumva că infinitatea Lui și-ar găsi vreun loc în neantul tău absolut? Sau poate vrei cumva să te lauzi că îl cunoști deja, de vreme ce încerci să mă convingi că știi totul pe marginea acestui subiect, spre deosebire de mine!

7. Nu cumva trăiești cu iluzia că L-ai văzut deja pe Dumnezeu în toată integralitatea Lui atunci când ți-a apărut într-o formă vizibilă prin intermediul unui spirit care nu reprezintă decât o minusculă rază a forței Lui desăvârșite?

8. O, cât de nebun trebuie să fii ca să poți crede astfel de lucruri!

9. Adevăr îți spun: cel care dorește – prin acțiunile sau prin cuvintele sale – să îl cunoască pe Dumnezeu sau care crede că îl cunoaște deja este cel mai mare nebun și cel mai orgolios dintre oameni. Mi se pare că exact acesta este cazul tău, de vreme ce ne-ai recomandat să îl cunoaștem, ca și cum ai fi convins că tu te bucuri deja de acest avantaj!

10. Nu pot decât să sper că îți vei da seama de nebunia ta!

11. Chiar și aceasta ar fi de înțeles într-o oarecare măsură, dar ce să mai spunem de invitația ‚să îl iubim pe Dumnezeu mai presus de orice’? Prietene și frate, dacă ți-ai putea înlocui capul cu al meu (deși nu susțin că dispun eu însumi de cea mai perfectă rațiune), te-ai înfiora de propria ta prostie!

12. Vezi tu, ceea ce noi numim ‚iubire’ este adevărata forță a ființei umane. Cu cât iubirea omului este mai mare, cu atât viața sa este mai plină de forță. Pe măsură ce el îmbătrânește, iubirea lui intră în declin, iar viața lui se reduce în mod proporțional. Moartea echivalează cu sfârșitul acestei iubiri, și implicit al vieții sale. Acest lucru este din plin dovedit de existența de zi cu zi a tuturor oamenilor.

13. În aceste condiții, spune-mi: câtă forță vitală poate să existe în tine? Cu siguranță, nu mai multă decât permite volumul trupului tău, căci nimeni nu poate trăi în afara propriei sale ființe.

14. Această forță a vieții (sau această iubire) îți permite să intri în contact cu acele ființe care îți seamănă și care au același ordin de mărime ca și tine. De pildă, ea îți este suficientă pentru a satisface circa zece femei de-a lungul câtorva ani. Dacă ai încerca însă să faci același lucru cu câteva sute sau chiar mii de femei, încercând să le satisfaci măcar pentru o singură oră, tu nu ai reuși acest lucru, chiar dacă ai face apel la întreaga ta putere. Nu ai face decât să cazi într-o epuizare totală, sufocându-te din cauza propriei tale nebunii!

15. Rezultă că ființa umană nu poate iubi decât ceea ce se află în limitele volumului său. Dacă cineva dorește să depășească aceste limite, el seamănă cu cel care, pentru a deveni înțelept, rupe toate crengile copacului cunoașterii, nereținând pentru el decât câteva mlădițe nesemnificative. El nu știe nimic și nu este bun de nimic!

16. Iar tu ne pretinzi să îl iubim pe Dumnezeu cel infinit, ba chiar mai presus de orice altceva!

17. Cum am putea face acest lucru, te întreb? Tu chiar crezi că poți ilumina și încălzi pământul ținând o torță în mâini? Știi foarte bine că acest lucru este imposibil!

18. Cum crezi tu că poți cuprinde Divinitatea în pieptul tău, încălzind-o și penetrând-o cu lumina ta, adică extinzându-ți iubirea asupra Ei?

19. Dacă ai avea măcar un singur atom de bun simț, ți-ai da seama într-o singură clipă de nebunia ta și de ceea ce ai încercat să ne convingi!

20. De aceea, te rog să dai curs obiecțiilor mele cât se poate de clare și să preconizezi alte măsuri în ceea ce ne privește. Sper că nu va trebui să plătim cu capul pentru ceea ce am spus!”
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 175 - Stânjeneala lui Ohlad și sfatul miniștrilor săi. Întreruperea dezbaterii.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 02:10 View PostDownload Post

Capitolul 175
Stânjeneala lui Ohlad și sfatul miniștrilor săi. Întreruperea dezbaterii.
(5 decembrie 1843)

1. Ohlad nu a știut ce să răspundă la obiecțiile purtătorului de cuvânt al consilierilor. De altfel, suferea de o incapacitate din naștere care îl împiedica să se exprime dacă avea vreun dubiu cât de mic. De aceea, îi era cu atât mai greu să îi dea replica unui adversar atât de critic ca cel de față.

2. Miniștrii săi au remarcat stânjeneala sa și s-au îndreptat către el. Purtătorul lor de cuvânt i-a spus: „Ohlad, nu-ți pierde capul pentru nimic! Vezi tu, acești oameni sunt la fel de orbi ca și cârtițele, așa că sunt incapabili să distingă noaptea de lumina zilei. De aceea, este inutil să le mai vorbești.

3. Orgoliul pe care îl au datorită rațiunii și inteligenței lor, care îi face să creadă că pot înghesui într-un sac liberul arbitru și iubirea, îi face incapabili să înțeleagă o învățătură atât de elevată ca a noastră.

4. Ei seamănă cu niște crisalide care, odată închise în coconul lor, se izolează singure de orice aport de lumină.

5. Chiar dacă, cu timpul, prind din nou viață și se transformă în niște fluturi frumoși, ele rămân o apariție foarte tristă! Avem în față o mulțime de oameni superficiali, care nu au muncit în viața lor și care, la fel ca și fluturii, își vântură ideile frumoase în fața oamenilor, depunând astfel ouă din care vor ieși în cel mai scurt timp o grămadă de omizi dezgustătoare și extrem de distructive, care vor roade rapid toate vlăstarele vii ale vieții spirituale!

6. De aceea, îți propun să lăsăm aceste crisalide oarbe și lipsite de adevărata inteligență să plece cât mai curând posibil. Ne va fi cu siguranță mai bine fără ele, căci în mijlocul nostru strălucește la ora actuală soarele etern și viu al spiritului! Sub efectul căldurii sale, aceste crisalide s-ar putea dezvolta, depunând apoi în culturile noastre ouăle lor distructive!

7. Nu are sens să ne mai pierdem timpul cu acești nebuni. Cel mai bine este să-i lăsăm să plece cât mai curând posibil. Nu au decât să urmeze direcția vântului, care îi va împinge de colo-colo. căci viermii nu cunosc decât iarba care le convine și pe care o devorează cu aviditate!”

8. Purtătorul de cuvânt al consilierilor nu s-a lăsat mai prejos și a spus: „Da, atât timp cât oamenii vorbesc în doi peri, ca aceștia, ei nu pot coabita sau rămâne împreună! Ei propovăduiesc umilința, dar sunt mai orgolioși ca un păun cu coada desfăcută! Haide mai bine să plecăm și fii convins că vom găsi undeva iarba care este pe gustul nostru!”

9. Oratorul din rândul celor zece miniștri i-a replicat: „Foarte bine, duceți-vă, căci pe câmpul nostru nu crește nici o iarbă pentru voi!

10. Oameni cărora le-am promis atâtea binefaceri dacă vor accepta să recunoască legile noastre ușoare și care ne vorbesc pe acest ton nu au ce căuta în mijlocul nostru, căci noi știm că Dumnezeu a organizat inima noastră la fel ca ochiul, care este mult mai mic decât imensa creație pe care o cuprinde cu vederea, ceea ce nu îl împiedică deloc să o contemple! Acest proces nu depinde în nici un fel de volumul său, ci exclusiv de voința celui care poartă în inima sa viața!

11. Haide, duceți-vă, căci nu mai aveți ce căuta aici! Vă acordăm trei zile pentru a vă aduna toate lucrurile de care aveți nevoie, dar nici o clipă în plus!

12. Înțelegeți ce vă spun și acționați în consecință!”
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 176 - Cei 99 de consilieri își recunosc greșeala. Simplitatea Cuvântului Divin este piatra de care se împiedică eroul rațiunii. Recent convertitul Danel devine frate bun cu Ohlad.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 02:14 View PostDownload Post

Capitolul 176
Cei 99 de consilieri își recunosc greșeala. Simplitatea Cuvântului Divin este piatra de care se împiedică eroul rațiunii. Recent convertitul Danel devine frate bun cu Ohlad.
(6 decembrie 1843)

1. Aceste cuvinte au avut darul de a produce o schimbare majoră în starea de spirit a consilierilor. Îndeosebi analogia dintre ochi și inimă a avut efectul unui curent electric care le-ar fi trecut prin membre, prin vine și prin coloana vertebrală.

2. Atins de acest fior, principalul orator din rândul consilierilor s-a întors către restul adunării și s-a adresat astfel colegilor săi: „Fraților, ascultați-mă! Discursul puternicului mesager devenit între timp prim ministru al lui Ohlad, cel care a fost uns rege asupra noastră de către Dumnezeu însuși, mi-a arătat eroarea gravă în care mă aflam.

3. Mi-am dat în sfârșit seama care este adevărata noastră poziție, cu toată rațiunea și cu toată inteligența noastră. Acest lucru a fost suficient pentru a înțelege că în ceea ce privește aspectele spirituale și divine, suntem într-adevăr complet orbi.

4. În plus, suntem deopotrivă surzi și la fel de proști ca noaptea! De aceea, ar fi un act de justiție să fim alungați în mod rușinos din acest oraș în care am domnit ca niște seniori o vreme atât de îndelungată. În ceea ce mă privește, acest lucru este cu atât mai echitabil cu cât recunosc că am fost întotdeauna opozantul cel mai încăpățânat al oricărei idei cu adevărat spirituale și divine.

5. Care dintre noi nu-și mai aduce aminte de cei doi consilieri veniți de pe înălțimile sacre, care au pretins că sunt muncitori, devenind în scurt timp șefi de șantier ai tuturor marilor noastre construcții? Când ne-au părăsit, ne-au dat același sfat: să ne întoarcem fețele către Dumnezeu, unicul Domn atotputernic al cerului și al pământului…

6. Cuvintele lor ne-au intrat pe o ureche și ne-au ieșit pe cealaltă, îndeosebi în cazul meu. Am preferat cu toții să îi lăsăm să plece pe acești oameni care au jucat un rol atât de important în viața noastră, mai degrabă decât să recunoaștem veridicitatea mesajului lor divin și plin de înțelepciune!

7. De foarte mult timp, ne-am încăpățânat să refuzăm tot ce venea de la Dumnezeu, folosindu-ne în acest scop de rațiunea și de inteligența noastră. De aceea, nu merităm astăzi decât să fim alungați din acest oraș în ziua care ne-a fost fixată!

8. În ceea ce mă privește însă, eu știu foarte bine ce am de făcut: voi părăsi aceste locuri ca un penitent care se căiește! Voi, ceilalți, puteți face orice doriți. Fie ca voința nemărginită a lui Dumnezeu cel atotputernic să ne însoțească pe toți!”

9. După acest discurs, el s-a întors din nou către Ohlad și către miniștrii săi, rugându-i într-o manieră emoționantă să îi ierte încăpățânarea și mulțumindu-le pentru că i-au făcut cunoscute aceste principii divine care au produs în el o trezire atât de profundă. După care s-a îndreptat către ieșire.

10. Ohlad i-a strigat însă din urmă: „Danel, adevăr îți spun: acum, că te-ai schimbat atât de profund, poți să rămâi liniștit. Căci Domnul te-a primit la pieptul Lui, de vreme ce ți-a acordat o asemenea grație. Cu atât mai mult te voi primi eu însumi la pieptul meu!

11. Eu nu doresc să vă izgonesc pe voi, fraților, ci numai încăpățânarea voastră. Dacă sunteți dispuși să renunțați singuri la ea, nu mai are nici un rost să plecați din cauza păcatului vostru. Este suficient să renunțați la el.

12. Atunci când un frate își izgonește un alt frate, el se torturează singur. Departe de mine această intenție!

13. De aceea, te rog, rămâi, și convinge-i și pe frații tăi să rămână; căci avem multe lucruri de făcut împreună!”
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 177 - Danel își convinge tovarășii să rămână. Opoziția lui Midehal, regele fictiv. Umilirea și convertirea lui.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 02:38 View PostDownload Post

Capitolul 177
Danel își convinge tovarășii să rămână. Opoziția lui Midehal, regele fictiv. Umilirea și convertirea lui.
(7 decembrie 1843)

1. Fericit să audă propunerea lui Ohlad, Danel i-a promis acestuia că va face tot ce-i va sta în puteri pentru a-și converti tovarășii.

2. În continuare, el s-a întors către ceilalți consilieri și le-a vorbit despre grația lui Dumnezeu într-o manieră atât de convingătoare încât i-a convertit pe toți, cu excepția unuia singur.

3. Acest ultim opozant nu era altul decât fostul rege de fațadă al consilierilor. Pus în fața pierderii puterii sale iminente, el a simțit pentru prima oară dorința imperioasă de a continua să domnească asupra oamenilor.

4. Căci, în calitatea sa de rege fictiv, el se bucura de tot felul de însemne regale, care îi plăceau mai presus de orice. Iar acum era silit să abdice, fapt deosebit de dezagreabil pentru el!

5. Din toate aceste motive, el a început să se gândească ce ar putea face pentru a-și recâștiga demnitatea pierdută.

6. Danel și-a dat seama ce se întâmplă și s-a pregătit să se repeadă asupra lui, dar unul din cei zece miniștri i-a spus:

7. „Este suficient că am reușit să convertim 98 dintre voi. Să-l lăsăm în plata Domnului pe acest măgar! Căci cel care nu dorește să își conducă frații cu ajutorul forței naturale, morale și spirituale, ci doar să-i domine ca urmare a orgoliului și a dorinței sale avide de putere, nu este decât un măgar incapabil să își dea seama că frații săi l-au demascat de multă vreme, plasând pe capul său coroana prostiei!

8. Adevăr îți spun: trecerea timpului nu va schimba nimic în cazul acestui om, căci prostia lui este la fel de dură ca și piatra!

9. Chiar dacă munții s-ar face fărâme și pământul s-ar cutremura precum frunzele unui copac în timpul furtunii, chiar dacă soarele s-ar întuneca și stelele ar cădea pe pământ, acest om va rămâne neclintit în prostia lui!

10. Căci măgarul nu se teme de ghearele ascuțite ale tigrului, și nici de colții săi însetați de sânge. El știe că cel care i-ar face un rău cât de mic ar muri apoi de rușine.

11. Într-adevăr, prostia este întotdeauna respectată, chiar de către părintele răutății și al minciunii, iar măgarul nu are de ce să se teamă de furia acestuia. Până și Satan știe ce înseamnă rușinea, motiv pentru care nu se încurcă niciodată cu măgarii!

12. Lasă-l așadar pe acest măgar să rămână singur pe tronul lui și să domnească asupra muștelor și asupra țânțarilor dintre cei patru pereți ai odăii sale. Îi vom pune pe capul pleșuv și albit de vreme o coroană cât mai splendidă!

13. Iar atunci când vocea lui puternică de suveran va răsuna în interiorul palatului, repetând fără încetare aceleași cuvinte, le vom spune servitorilor noștri să îi ducă o masă cât mai copioasă!

14. Așa vom face! Fie ca regele nostru să își petreacă tot timpul punându-și burta la cale, dormind și vânând muște!”

15. Această satiră l-a scos din minți pe falsul rege, care a început să urle din toți bojocii.

16. Ministrul-orator l-a prins atunci de urechi și, folosindu-se de forța sa miraculoasă, l-a tras de ele, alungindu-le, până când au devenit niște veritabile urechi de măgar. După care i-a spus: „Iată-ți coroana! Îți vei primi în scurt timp și tronul!”

17. Aceste cuvinte au avut un efect imediat asupra regelui fictiv, al cărui nume era Midehal. El a devenit pe loc umil și s-a convertit. Ca o pedeapsă spre aducere aminte, el a fost nevoit să își păstreze însă urechile de măgar încă trei ani.

18. Povestea a făcut turul întregii regiuni și a ajuns chiar să fie relatată pe înălțimile sacre. Întreaga populație a aflat că regele de fațadă avea urechi de măgar, legenda transmițându-se apoi mai departe, de-a lungul a numeroase generații, fiind amplificată în bună parte și de fantezia dezlănțuită a oamenilor(2).

(2) Probabil că de aici se trage legenda grecească a regelui Midas, care avea și el urechi de măgar. Într-o altă operă a lui Lorber, Cele trei zile petrecute de copilul Iisus la templu, apare des regele Midas și urechile sale de măgar.
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 178 - Discursul fratern adresat de Ohlad lui Danel. Cei 110 oameni adunați ajung la o concluzie unanimă.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 03:31 View PostDownload Post

Capitolul 178
Discursul fratern adresat de Ohlad lui Danel. Cei 110 oameni adunați ajung la o concluzie unanimă.
(9 decembrie 1843)

1. Ohlad s-a întors atunci din nou către Danel și i-a spus:

2. „Ei bine, prietene și frate, după cum vezi, s-a convertit și Midehal, ținând cont că ministrul meu i-a alungit urechile prin puterea lui Dumnezeu, făcând să iasă astfel în afară prostia lui interioară. Am atins astfel un prim obiectiv respectabil, în acord cu voința divină!

3. Mai există însă și restul populației, care continuă să zacă scufundată în întunericul cel mai deplin, deopotrivă în acest oraș cu întinsele sale cartiere și în orașele limitrofe, Lim, Kira, Sab, Marat, Sincur, Pur, Nias, Firab, Pejel, Kasul, Munia și Tiral, ca să nu mai vorbim de celelalte orașe vasale.

4. Nu depinde decât de noi să îi convertim pe oamenii din aceste orașe și din satele învecinate, respectiv din toate regiunile locuite de oameni. Așa cum știți cu toții foarte bine, pretutindeni domnesc idolatria și ateismul cel mai deplin!

5. Responsabilitatea ne revine în principal nouă, motiv pentru care avem datoria să răspândim lumina în rândul acestor oameni, cu atât mai mult cu cât noi înșine suntem cei care le-am furat-o până acum.

6. Domnul însuși ne-a deschis calea prin intermediul teribilei furtuni de foc. Nu mai rămâne decât să ne folosim de această ocazie, folosindu-ne cu înțelepciune de ea, întru slava Celui care ne-a acordat imensa grație de a reaprinde în noi lumina eternă a Vieții, care era stinsă în inimile noastre.

7. Pentru a putea răspândi din nou această lumină în rândul oamenilor, va trebui să ne ducem cu toții în templele Domnului. Acolo vom fi întăriți și vom obține întreaga putere de care avem nevoie.

8. Spiritul lui Dumnezeu va coborî asupra noastră și ne va dărui o forță nouă. El va trezi în noi spiritul just al iubirii și al luminii care derivă din ea. Înarmați cu aceste două mari calități, ne vom putea îndrepta către oameni, iluminându-i cu această grație venită direct de la Dumnezeu. Asupra lor va coborî astfel un spirit nou, care va face din ei copiii dragi ai Tatălui nostru preaplin de sfințenie, care ne-a ales în acest scop încă de la începuturile creației.

9. Pregătiți-vă așadar pentru ziua de mâine. Scopul nostru este să pătrundem în templu înainte de răsăritul soarelui, pentru a avea apoi suficient timp la dispoziție în vederea sarcinii sublime de a stabili o guvernare autentică a poporului în numele Dumnezeului unic care ne-a ales special pentru acest lucru, dăruindu-ne întreaga putere de care avem nevoie! Așa să fie!”

10. După ce Ohlad a tăcut, toți cei de față au izbucnit în ovații și toți consilierii, inclusiv fostul rege lor de paie, devenit între timp foarte umil, au început să îl slăvească pe Dumnezeu cu voce tare pentru că le-a dăruit un rege atât de bun și de înțelept.

11. Cu toții au acceptat de bunăvoie propunerea regelui, bucurându-se din toată inima că pot începe să lucreze în via Domnului.

12. Ohlad și miniștrii săi i-au binecuvântat, după care s-au îndreptat cu toții către vechiul castel, pe care l-au restaurat, slăvindu-L în continuare pe Domnul.
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
1%
Star Travel
Star Travel

1% is offline

Joined: 31 Aug 2006
Member: #83
Posts: 821
Country Flag: Romania
Style: subSilver (64)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Capitolul 179 - Cei 110 se duc la templu. Marea de foc și cuvintele de liniștire ale lui Ohlad.
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 10.3.2018, 03:34 View PostDownload Post

Capitolul 179
Cei 110 se duc la templu. Marea de foc și cuvintele de liniștire ale lui Ohlad.
(11 decembrie 1843)

1. A doua zi dimineața, cu două ore înainte de răsăritul soarelui, Ohlad a sosit însoțit de miniștrii săi în locul în care îl așteptau foștii consilieri și, spre marea sa bucurie, i-a găsit pe toți îmbrăcați în haine de sărbătoare, gata să pornească spre templu.

2. Toți bărbații, toate femeile și toți copiii erau deja adunați, iar în curtea interioară, servitorii își așteptau suveranul.

3. Văzând că totul era pregătit, cortegiul s-a pus în mișcare, îndreptându-se către primul templu.

4. Când numeroasa mulțime a ajuns în curtea exterioară a templului, mii de fulgere au țâșnit din acoperișul aurit al edificiului. În același timp, cei zece miniștri le-au făcut un semn discret munților din apropiere, care au izbucnit instantaneu în flăcări ce s-au înălțat până la cer. Masa enormă de fum care se degaja din aceste flăcări a acoperit în scurt timp întregul cer.

5. Acest spectacol inedit a făcut o mare impresie asupra foștilor consilieri, care erau convinși că până aici le-a fost!

6. Tremurând din tot corpul, Danel s-a apropiat de Ohlad și i-a spus: „O, rege atotputernic, uns de Dumnezeu! Ocrotește-ne și nu ne lăsa să pierim într-o manieră atât de lamentabilă; căci forța și puterea ta sunt înspăimântătoare!

7. Cine ar putea rezista în apropiere de tine? Cine ar putea supraviețui, fiindu-ți ție supus? Înainte să aibă timp de respire o dată, flăcările puterii tale îl vor fi și transformat în cenușă!”

8. Dar Ohlad i-a răspuns: „Termină cu prostiile! Prin acest spectacol, Domnul nu dorește altceva decât să vă demonstreze, ție și colegilor tăi, seriozitatea cu care abordează întreaga problemă. Dacă nu ar face acest lucru, voi nu ați fi demni să primiți acum atotputernica binecuvântare care vă va permite să îi ridicați pe oameni către lumina vieții, care vine de la Dumnezeu!

9. De aceea, renunță la această frică inutilă, care te face să tremuri, căci aceste flăcări nu reprezintă altceva decât venirea în forță a lui Dumnezeu, Tatăl nostru etern și preaplin de iubire, care vă iese în întâmpinare în focul violent al iubirii Sale infinite și preasfinte!

10. Eu și miniștrii mei nu am putea face niciodată aceste flăcări să țâșnească din acoperișul templului și din munții învecinați. Numai Dumnezeu poate face acest lucru, din iubire pentru voi, pentru a vă pregăti temeinic în vederea sosirii Sale binecuvântate în interiorul templului!”

11. Aceste cuvinte au fost suficiente pentru a-l elibera pe Danel și pe tovarășii săi de teama lor ridicolă și pentru a le da curajul necesar pentru a pătrunde în curtea interioară, iar apoi, după ce s-au umplut cu toții de umilință și de o iubire autentică, în interiorul templului.

12. Ohlad a deschis imediat poarta zidului dintre cele două curți ale templului și a pătruns în curtea interioară însoțit de întregul grup, umplut de o venerație dintre cele mai profunde. După ce a slăvit numele Domnului, el a intrat în interiorul templului, unde nu l-au putut urma însă decât miniștrii săi. Restul mulțimii a fost nevoită să rămână afară, căci numai cei inițiați aveau dreptul să pătrundă în interiorul acestui loc sacru.
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, Biblioteca Unique - tematică specifică -> Biblioteca - Din seria Spiritual, Spiritual Crestinism
   -> Biblioteca - Creștinism, Jakob Lorber - "Scribul lui Dumnezeu"
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 1 of 12  [ 120 Posts ]
 

Goto page 1, 2, 3 ... 10, 11, 12  Next
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !