Sadhana bhakti

[Radha]

Sadhana bhakti

Stadiuil iniţial al practicii (sadhana) este timpul în care cel ce aspiră să devină un servitor al Domnului, începe să cultive relaţia sa cu Acesta.

Şrila Rupa Gosvami spune că ceea ce se execută cu ajutorul corpului material şi are ca scop atingerea începutului iubirii divine, bhava, se numeşte sadhana-bhakti.

kṛti sādhya bhavet sādhya / bhāvā sa sādhanābhidhā

adică fructul pe care îl culege cel ce face cu adevărat sadhana-bhakti, este bhava-bhakti.

Această bhava care este etern existentă în suflet, se manifestă, sau altfel spus este deşteptată în urma executării procesului de deşteptare a iubirii divine, numit sadhana bhakti.

nitya siddhasya bhāvasya / prākatyam hṛdi sādhyatā

Două varietăţi de sadhana bhakti

vaidhi rāgānugā ceti sā dvidhā sādhanābhidhā || (brs 1.2.5)

“Practica este de două feluri , respectiv vaidhi şi raganuga.”

vaidhi -rāgānugā-mārga-bhedena parikirtitaḥ |
dvividhaḥ khalu bhāvo’tra sādhanābhiniveśajaḥ || (brs 1.3.7)

“Căile vaidhi şi raganuga sunt cunoscute ca fiind separate una de alta.
Angajarea în aceste două tipuri de sadhana trezesc cu siguranţă două tipuri diferite de bhava.”

În felul în care aspirantul doreşte să se apropie de Domnul, în acelaşi fel se apropie şi Domnul de acesta.
Acest lucru este confirmat in Bhagavad-gita 4.11

ye yathā māḿ prapadyante / tāḿs tathaiva bhajāmy aham
mama vartmānuvartante / manuṣyāḥ pārtha sarvaśaḥ

În felul în care mi se predau Mie (Personalitatea Suprema), la fel îi recompensez şi Eu.
Toţi oamenii urmează căile Mele oh fiu al Parthei.

De asemenea Personalitatea Supremă spune în Bhagavad-gita 8.6

yaḿ yaḿ vāpi smaran bhāvaḿ / tyajaty ante kalevaram

taḿ tam evaiti kaunteya / sadā tad-bhāva-bhāvitaḥ

Starea de existenţă pe care cineva şi-o aminteşte în momentul părăsirii corpului, oh fiu al lui Kunti,
chiar acea stare o va atinge cu siguranţă.

Reflecând la aceste cuvinte din Bhagavad Gita, se poate uşor înţelege că după părăsirea corpului,
diferitele destinaţii sunt atinse în conformitate cu activiăţile executate în timpul vieţii, activităţi care prefigurează un anumit tip de conştiinţă,
adică ataşamentul spiritual (eventual cel material pentru sufletele care sunt încă legate de natura materială).

Nici pe departe nu este adevărat că toate căile spirituale duc la aceeaşi destinaţie.