Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 29.3.2024, 14:39
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Cuvântul Domnului - Mânastirea "Noul Ierusalim" de la Pucioasa - Romania


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


Goto page Previous  1, 2, 3 ... 9, 10, 11
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
Duhul
Initiat
Initiat

Duhul is offline

Joined: 09 Oct 2007
Member: #308
Posts: 316
Country Flag: Israel
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Cuvântul Domnului - Anul 1997 (14)
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 15.4.2010, 23:07 View PostDownload Post

Cuvântul lui Dumnezeu către poporul creștin

Intră cuvântul Meu în grădina cuvântului, intră cu puterea Mea dumnezeiască. Eu sunt puterea cuvântului Meu, Eu sunt Cuvântul. Să fie deschisă poarta cuvântului Meu ca să intru. Amin, amin, amin.

Intrăm pe cărarea cărții tale, Verginico. Intrăm cuvânt în cartea ta și învățăm poporul, căci cel ce nu învață nu are învățător. Venim să dăm hrană la oi. Venim să cercetăm turma, că scris este în Scripturi: «Eu Însumi voi purta grijă de oile Mele și le voi păstori», că păstorii de oi n-au avut grijă de oi, căci sunt păstori plătiți. Eu Îmi pun viața pentru oi, căci sunt Păstorul Cel bun, și vin mereu cu hrană vie, cu cuvânt viu, și cu el păstoresc Eu Însumi. Amin.

Cei puși de strajă în calea cuvântului Meu, să ia aminte la glasul Meu, căci vin cu hrană. Scris este: «Cine este sluga cea credincioasă și înțeleaptă, pe care a pus-o Stăpânul peste slugile Sale ca să le dea hrană la timp? Fericită este sluga aceea pe care venind Stăpânul ei o va afla făcând așa». Amin.

Vin cu hrană pentru tine, iubitul Meu popor, că nu mai e de stat pe pământ fără hrana Mea. Mare este amăgirea pe pământ, și iubirea se răcește în toți, că fărădelegea a dat peste margini, și fără de hrană din cer, nimeni nu mai este viu, dar cel ce rabdă priveghind, acela este fericit și viu. Sluga care dă hrana Mea la timp, va avea fericirea avuțiilor Mele cele cerești, dar să fii mare cu mintea, poporul Meu iubit, că sunt pe pământ multe slugi care stau în numele Meu peste vie, și acestea zic în inimile lor: „Stăpânul întârzie, Stăpânul nu vine și nu mai e nici o venire“. Așa zic aceste slugi, și mănâncă și beau cu bețivii și se bat cu cele împreună cu ele slugi, și va veni Stăpânul atunci când nu se așteaptă și în ceasul pe care ele nu-l știu, și le va tăia.

O, grădiniță de fii ai cuvântului din cer, să fii slugă credincioasă, grădinița Mea, și să stai în calea Mea când vin cu hrană, și să dai hrană la timp peste cei flămânzi de cer, și fericirea va fi în tine când voi veni și te voi găsi făcând așa. O, slugă credincioasă, fă-ți datoria și dă hrana Mea peste tot, căci iubirea se răcește în mulți din cei ce au avut-o, și fărădelegea dă peste margini și prinde sub ea până și pe cei aleși pentru iubire. O, când vezi toate acestea fă-ți datoria, slugă credincioasă și înțeleaptă, ca să știi că sunt la uși și sunt aproape. Amin.

Poporul Meu, iubitul Meu, mănâncă, fiule, cu folos, mănâncă hrana pe care ți-o dau prin slugile Mele cele credincioase și înțelepte care iau de la Mine pentru tine. Mănâncă, și nu te lepăda de hrana Mea, că e greu fără cuvântul Meu pe pământ. De mai bine de douăzeci de ani ți-am spus, fiule, că vine lepădarea de credință, și tu n-ai știut să înțelegi ce înseamnă această clipă. Ți-am spus că te va pune să te lepezi de Dumnezeu așa cum nașul leapădă pe finul său de satana, și îți va spune: „Te lepezi de Dumnezeu?“. Ți-am spus, poporul Meu, că dacă vei fi cu Mine și de partea Mea, nu te vei uda nici pe picioare ca Moise prin Marea Roșie. Ți-am spus că dacă vei avea credință tare vei scăpa, și dacă vei fi slab în credință te vei ataca și te vei lepăda de Dumnezeu și vei pătimi apoi, poporul Meu. Dar tu n-ai înțeles ce ți-am spus Eu, și te-ai speriat și ai plecat de lângă Mine tu, cel plecat, tu, cel ce ai fost fricos. Dar cel ce a stat cu Mine a avut credință tare, și când a fost întrebat dacă se leapădă de Dumnezeu, el a spus că nu se leapădă, și a scăpat nevătămat și neatacat.

Copiii Mei din vremea aceasta, cine, fiilor, v-a pus pe voi să vă lepădați de Dumnezeu și de viața cu El și de cuvântul Lui cel plin de viață? Preoții și arhiereii au împlinit această Scriptură peste voi, dar voi ați fost tari și nu v-ați lepădat, că Eu v-am întărit credința și v-am ajutat să rămâneți cu Mine și cu viață sfântă înaintea Mea. Viața voastră cea sfântă v-a ajutat. Viața și mintea și inima sfântă îl scot pe om de la cădere și de la pieire și de la ispite, dar cei ce n-au iubit sfințenia Mea, aceia au fost slabi de tot și s-au lăsat atacați de antichriștii cei îmbrăcați în slujitori ai lui Hristos, după cum este scris de hristoșii fățarnici care vor trage de la Mine chiar și pe cei aleși. Dar smochinul a prins a vară, și mlădița lui s-a frăgezit și a dat frunze, și Eu sunt aproape după cum am rostit Eu semn pentru apropierea Mea. Verginica a fost mlădița Mea cea binecuvântată și s-a lăsat spre lucrare și a odrăslit frunze, și Eu sunt aproape prin acest semn, căci smochinul este pildă arătată de Mine în Scripturi, iar cine citește, să înțeleagă ce este pilda cu smochinul. Preoția este smochinul, și când smochinul are mlădița fragedă de se lasă lucrată, ea odrăslește frunze, și Domnul este aproape.

Eu sunt Preot în veac, după rânduiala Tatălui Meu prin Melchisedec, iar Verginica a fost mlădița Mea, și voi sunteți frunzele, fiilor unși în grădinița cuvântului Meu, iar Eu, Domnul, vin după semnul acesta. Cunoașteți, fiilor, și fiți adevăr precum Eu sunt. Toți slujitorii care stau pe pământ în numele Meu sunt minciună, iar legea Mea pedepsește neadevărul, dar voi să fiți sfinți și drepți, că lege au numai cei păcătoși care stau prin păcatele lor împotriva adevărului. Fiți sfinți în toată vremea, ca să vă iubesc ca pe cei mai iubiți. Fiți adevăr ca să fiți fiii Mei mereu, căci Eu sunt Adevărul. Cei ce au viața mincinoasă sunt mulți, și prelungesc minciuna prin viața lor, dar aceia cad din viață așa cum merele putrede cad din pom.

Creștinii care au fost cu Mine la începutul și la mijlocul acestei lucrări, din anul 1955 și până în anul 1980 când am luat-o pe Verginica la cer, acei creștini au fost slabi cu credința, și nici nu s-au rugat să ajut Eu necredinței lor așa cum Eu M-am rugat Tatălui pentru Petru ca să nu piară credința lui și să fie el de întărire la vremea împlinirilor Mele prin moartea și prin învierea Mea. E greu de cei ce s-au lepădat prin necredință, de o mie de ori mai greu decât cei ce s-au lepădat prin păcate. Greu e și de cei ce au căzut prin păcat, dar mai greu e de o mie de ori de cei ce s-au lepădat prin necredință, căci omul care se luptă împotriva lui Dumnezeu și a lucrării Sale, acela va fi învins prin multe dureri. O, fiilor, vă învăț ca să știți și să aveți învățătură, căci cei ce au fost necredincioși, au ales minciuna și au rămas de partea ei, că nu poți să fii și mincinos cu viața ta, și să mai iubești și frăția și neamul cel creștinesc. Când Dumnezeu nu este lăsat la cârmă, nimic nu mai este viu și adevărat, ci tot și toate ale omului se fac minciună și deșertăciune. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Mele cele sfinte și adevărate, căci cei ce au fost cândva ai Mei, s-au dus spre necredință și spre viață mincinoasă.

Sunt două feluri de păcătoși. Sunt păcătoși umiliți, și sunt păcătoși îngâmfați și mândri. Eu vă dau vouă învățătura Mea, iar voi, slugile Mele, dați hrană la timp celor fără de hrană, că e timpul să vin, și să vă găsesc făcând așa. Amin.

Postesc oamenii post pentru serbarea nașterii Mele. Postesc unii oameni și nu știu oamenii ce înseamnă post, nu știu oamenii căile dreptății și ale curățeniei de inimă înaintea Mea. Am întărit prin strămoșii cei sfinți patru vremi de post, ca să fie biserica o casă tare cu patru stâlpi tari și întăriți prin post și prin veghe de suflet, iar oamenii cei care s-au așezat slujitori ai Mei pe pământ, au scos din rădăcina lui pe unul din cei patru stâlpi, și au făcut stricăciune peste orânduiala cea tare. Dar pe tine, poporul Meu, te-am întors cu fața spre părinți, ca să fii ocrotit în ziua cercetării, că oamenii s-au încumetat să schimbe până și vremile, iar glasul sfinților din cer Mă întreabă mereu: «Doamne, până când?», dar Eu le-am spus mereu să aibă răbdare până la plinirea vremilor, până la plinirea numărului sfinților Mei, până la cei mai mici ai Mei. Amin.

Pe vremea trupului Meu, Eu am iubit postul și rugăciunea către Tatăl. La fel și Maica Mea, la fel și sfinții Mei. Postul trebuie să fie însoțit de rugăciune, și rugăciunea trebuie să fie însoțită de post. Dar scris este în Scripturi și în prooroci că în zilele cele de pe urmă puterea bisericii, puterea poporului sfânt va fi ruinată de la locul ei. Scris este în prooroci că în zilele din urmă când se va isprăvi de strivit puterea poporului sfânt, atunci va lua sfârșit împlinirea Scripturilor cele pentru venirea Mea.

Să știi, poporul Meu iubit, că puterea bisericii Mele este postul și rugăciunea. Să știi, fiule, că fiii bisericii nu sunt fiii Domnului dacă nu sunt îmbrăcați cu această putere. Să știi, fiule, că Eu te-am îmbrăcat cu această putere ca să-Mi fii Mie fiu și să te am, și să nu ajungi fără de putere, căci cei ce nu au această putere, aceia sunt slabi de tot, și la orice încercare se smintesc și se pierd de pe cale, după cum este scris în Scriptura care spune: «Mulți se vor sminti, se vor vinde unii pe alții, se vor urî unii pe alții și vor cădea prin profeții minciunii, iar din pricina fărădelegii, iubirea multora se va răci, dar Evanghelia Mea se va vesti pe sine în toată lumea spre mărturie, și atunci va veni și sfârșitul a toate, și atunci va veni și venirea Mea cu putere și cu slavă multă. Amin». Și Îmi voi trimite slugile Mele cu glas de trâmbiță ca să adune pe cei aleși ai Mei, și iată, Eu vă trimit pe voi ca să răspândiți cuvântul venirii Mele până la toate marginile, și fericită este sluga aceea pe care venind Stăpânul ei o va afla făcând așa, căci Stăpânul nu întârzie. Amin.

Postesc oamenii postul nașterii Domnului, și sunt patru vremi de post pentru sărbătorile cerului pe pământ. Este apoi postul în care oamenii se pregătesc pentru serbarea învierii Mele. Este postul cel pus înaintea serbării sfinților apostoli, și este apoi postul cel pus înaintea Măicuței Mele, și sunt patru vremi de post, așezate de părinții și de sfinții care au întărit biserica Mea pe patru stâlpi tari, dar unul din acești stâlpi nu mai este. Era scris de proorocul Daniel că puterea poporului sfânt va fi sfărâmată, iar oamenii bisericii de azi nici gând nu au să se întoarcă cu fața spre părinți și să-i întoarcă pe părinți cu fața spre ei ca să nu vin să lovesc cu blestem fărădelegea și pe fiii ei. Postul cel de dinaintea sărbătorii sfinților apostoli nu mai este, că oamenii s-au încumetat să schimbe vremurile, după cum era proorocit că va fi să fie. O, nu se poate această fărădelege peste biserică. Până când? O, până când, oare? Strig cu glasul sfinților, și sfinții strigă peste pământ prin cuvântul Meu: «Până când? Până când? O, până când, oare?». Eu am măsurat altfel vremea pentru om. Eu am zis o seară și o dimineață măsura zilei, iar oamenii au dărâmat măsura Mea. O, unde sunt serbările sfinților? Până când această fărădelege?

O, popor român, n-ai mai vrut să fii român adevărat, n-ai mai vrut. Unde sunt zilele tale de serbări cerești pe pământul tău? De ce, tată, te-ai încântat? De ce, tată, ai fost nepăsător? De ce, tată, nu mai ești creștin, creștin adevărat? Au trecut șaptezeci de ani peste tine de când ți-ai stricat credința ta cea din strămoși, și după șaptezeci de ani Eu am așezat la loc serbările cerești pe pământul tău, și te-am vestit, tată, să te întorci cu fața spre strămoșii cei sfinți, care strigă la Mine: «Doamne, până când?». Vreau să te iert, poporul Meu român, că tu ești poporul Meu la care vin la a doua Mea venire. Vreau să fac act de împăcare cu tine pentru acest păcat săvârșit împotriva sfinților Mei și ai tăi, împotriva strămoșilor, tată. Vreau să te iert. Amin. Ia aminte ce-ți spun, că la sărbătorile tale mari, cei mari de peste tine întocmesc când și când act de iertare pentru mulți vinovați care au greșit împotriva legii. Așa și Eu voiesc să fac la sărbătorile Mele. Vreau să te iert, poporul Meu român. Ție îți poruncesc cu poruncă cerească: întoarce-te cu fața spre părinți și așează la locul lor praznicele sfinților Mei, că am așezat în mijlocul tău început nou și piatră de aducere-aminte și de împăcare cu cerul, și tu n-ai înțelepciune ca să pricepi vremile Mele și împlinirea lor.

Să fie patru vremi de post, căci așa este din părinți. Amin. Să fii român, poporule român. Să fii român, tată, și să fii creștin, fiule român. Amin. Sulul zilelor căzute din numărătoarea ta, stau sul înaintea Mea spre mărturie împotriva ta, că tu ai fost înșelat de neam străin și n-ai fost cu veghe înaintea Mea. Dar vin cuvânt spre tine și zic: întoarce-te și fii popor adevărat înaintea Mea! Nici un popor n-a fost atât de lovit în credința lui, în legea lui cea sfântă, nici unul mai lovit ca tine. O, nu e bine să dormi. Veghează, tată, veghează de acum, ca să nu mai vină tâlharii de suflet și să-ți vândă sufletul tău în vremea nevegherii tale.

A venit vremea să te iert, țară cu Mire și mireasă. Eu sunt Mirele, și am în tine popor mireasă și cuvintez peste el pentru tine, țara Mea de nuntă. Trezește-te și fă voia Mea și fii nuntașa Mea, că am în tine taina Mea, venirea Mea în cuvânt peste tine. Și iarăși îți zic: scoală-te și umblă și stai cu veghe înaintea Mea, că sunt în tine cu venirea Mea, și din tine Mă vestesc peste tot pământul și neamul de pe el, Mă vestesc din tine întru venirea Mea. Amin.

Iar voi, copilași din grădină, care-Mi dați întocmire în cuvânt, voi, care-L faceți cuvânt pe Cuvântul, fiți slugi credincioase și înțelepte și dați hrana Mea la timp, ca să vă găsesc făcând așa. Amin.

Postesc oamenii postul nașterii Domnului. Postesc unii oameni, și nu știu oamenii ce înseamnă post. O, oamenilor, cine vă învață pe voi legile Mele cele sfinte ca să le puneți peste voi? Eu am fost dus de duhul în pustie ca să fiu ispitit de diavolul, și am postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți ca să pot birui ispitele. Dar M-am hrănit cu cuvântul Meu cel către Tatăl, și cu cuvântul Tatălui cel către Mine, și n-am lăsat pe diavol să Mă ispitească și i-am spus: «Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău!», după cum este scris. Iar când diavolul a zis să-Mi dea împărăția lumii ca să Mă plec lui, Eu i-am zis: «Du-te, satano, că scris este: Domnului să te închini și să-I slujești».

O, oamenilor, cu ce biruiți voi ispitele diavolului? Postul și rugăciunea sunt putere cerească în omul cel credincios și iubitor de Dumnezeu. Postul și rugăciunea au cu ele smerenia cea dinăuntru și cea din afară. Postul și rugăciunea înseamnă să-L iubești pe Dumnezeu și să nu ai alt dumnezeu, să nu furi, să nu ucizi, să nu fii desfrânat, să nu mărturisești strâmb, să nu lovești pe aproapele pentru cele ce sunt ale lui. Asta înseamnă postul și rugăciunea, iar fără acestea lângă postul cel de bucate, nu înseamnă post. O, cine vă învață pe voi toate acestea ca să le faceți? Sunt pline locașurile cele sfințite, sunt pline de trupuri vopsite și fardate și fără nici o lege sfântă, și postesc zile de post fără să știe ce înseamnă post.

Dar Eu ies cu tine, poporul Meu cel cu cuvântul Meu peste tine, ca să dau oamenilor învățătură vie. Ieșirea ta cu Mine în lume, știu, fiule, știu că e greu, știu mai bine ca tine, știu, dar trebuie să împlinim Scriptura care spune că voi aduna pe cei ce vor fi ai Mei din lume din cele patru vânturi, și îți voi da putere peste puterea ta, căci postul și rugăciunea, pe care tu le împletești ca să-ți faci punte spre Mine și Mie spre tine, acestea sunt puterea ta, poporule sfânt, care te sfințești încă, după cum este scris. O, iubește legea raiului, căci ți-am dat-o ca să te așezi în ea și să fii cuprins de ea și să Mă cuprinzi în ea ca să am loc să-Mi plec capul în tine, poporul Meu, biserica Mea cea vie, cea de la sfârșit, cea de la venirea Mea. Amin.

Iar tu, Verginico, mlădiță luată la cer între sfinții Mei, în curând vei fi serbată de poporul tău, și vom veni cu sobor de sfinți și vom serba deasupra grădinii și în grădină, și cu poporul vom serba. Am venit să învățăm poporul. Fă-te cuvânt din Mine peste poporul tău, că arzi de dor. Dorul celor din cer este mare. Arde cerul de dor să vină cerul cel nou și pământul cel nou, și va veni văzut împlinirea Scripturilor cele pentru venirea Mea cu cele veșnice în veci. Amin.

Te las, poporul Meu, sub mângâierea sfinților, că Verginica este înconjurată de zeci de mii în cer și pe pământ cu cerul. Mii de mii de îngerași te mângâie și te slujesc și te însoțesc, poporul Meu cel iubit. O, cine este poporul Meu cel iubit? Cel iubit Mă iubește cu iubire statornică. Cel iubit este cel ce lucrează în Mine iubire pentru el. Cel iubit este dorul Meu, și dorul la dor trage, și se face dor. Amin, amin, amin.

*

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, sună glasul trâmbiței lui Dumnezeu, sună din cer pe pământ. Amin.

În numele Tău, Doamne bun, mă ridic cu sunet de trâmbiță ca să fac duh de trezire peste turma cea plăcută Ție. Sun și pentru cei ce dorm în neveghere pentru venirea Ta. Sun cu îngerașii, sun odată cu ei, că din mine Tu ai grăit cu sunet de trâmbiță, Doamne, și m-ai numit trâmbița Ta pe pământ, iar cine este sfânt pe pământ, este și în cer viu și lucrător peste cei ce au rămas trudind pentru ziua Ta cea mare, Doamne. Cerul lucrează peste pământ, și nimic nu vine peste pământ decât din cer. E mare amăgirea cea de pe pământ, e gros și mult duhul minciunii, și lumea s-a învățat așa ca și cu adevărul, Doamne. Mi-e tare dor să-mi învăț poporul să stea cu veghe înaintea Ta, ca să fie viu poporul Tău cel cules din lume prin glas de trâmbiță. Dorul mă arde, Doamne, și aș voi să-l las peste poporul cel plăcut Ție, ca să știe cât de mare trebuie să-i fie pregătirea și veghea și lucrarea lui cu Tine peste pământ. Amin.

Dorul cerului să se coboare în voi și să ardă în voi, copilași lucrători cu cerul pe pământ, că voiește Domnul să așeze împărăția Lui pe pământ, dar neamul oamenilor de azi s-a învățat prea mult cu minciuna și cu viața ei cea mincinoasă. Plâng oamenii că nu au ce mânca, și asta e toată durerea lor, tot zbuciumul lor. Nu vor oamenii să înțeleagă că tot ce vine peste ei din cer vine pentru nelegiuirile lor, precum a fost în toate vremurile peste oameni. Nu vor oamenii să se lase de păcate, dar vor să le fie bine, iar omul păcătos este vrednic de pedeapsă. Deschideți Scripturile, și vedeți din ele ce făcea Dumnezeu cu Israel când își înmulțea păcatele și rătăcirea lui de la calea adevărului. Aducea Domnul peste Israel robie și foamete și moarte și apăsare și plăgi și înstrăinare. Iată și românul. Poporul român n-a plecat ca să robească sub el popoare, că mereu a venit peste el mânie din afară, că Domnul îl iubea și mereu îl mustra pentru păcatele lui ca pe un fiu, ca pe un popor iubit și ales pentru iubire. Dar de șaptezeci de ani și mai bine se mănâncă român pe român, se omoară frate pe frate și sunt răi până și săracii, d-apoi bogații cei lacomi, care pentru lăcomia lor au dat de la ei calea adevărului! Dar sunt mulți români buni la Dumnezeu, și pentru rămășița aceasta ține Domnul în palme neamul acesta și pământul acesta care poartă în mijlocul lui ieslea cuvântului lui Dumnezeu. O, de aceea este atât de ocrotită această țară, dar oamenii din ea nu știu minunea Domnului cea purtată de acest pământ. Multe neamuri ale pământului tânjesc la ea, că ea este țarina cea cu comoară în ea, și cei ce o caută nu știu de ce o caută.

O, poporul meu iubit, vreau, fiule mic, să te învăț să stai numai cu Dumnezeu în toată clipa, că nu mai e de stat pe pământ fără cuvânt din cer, fără cuvânt mereu. Lasă-l pe omul necredincios să se mire de mulțimea cuvântului care vine peste tine, dar tu nu te mira, și miră-te cum de mai stai pe picioare în vremea aceasta grea în care nimeni nu mai are statură și picioare. Caută bine să înțelegi ce-ți spun, că dacă n-ar scutura cerul cuvânt mereu proaspăt peste tine, iubirea ta s-ar răci și fărădelega s-ar înmulți în tine, că scris este: «Din pricina fărădelegii, iubirea multora se va răci».

O, poporule copilaș, uită-te la cei ce au plecat de lângă izvorul cuvântului ducându-se în fărădelegi și zicând la minciună adevăr și la adevăr, minciună. Aceia nu mai au minte, nu mai au viață și sunt morți, căci viața este Hristos Cel viu în om. Aceia au pierdut cămașa botezului, și ei nu știu ce au făcut și nu știu ce este botez și puterea botezului în numele lui Iisus Hristos. Cel ce se leapădă de Hristos și se duce la păcate, acela își leapădă cămașa botezului și ia pe el haina cea neagră a fărădelegii și a poftelor trupului, care duc la inimă și la minte și le îmbolnăvesc cu pofta fărădelegii și cu învățătura cea omenească, cea care n-are în ea viață veșnică.

Fiți tari și nu vă clătinați, fiilor, căci sluga cea care a știut voia stăpânului și n-a făcut-o, aceea va fi bătută mult, că și-a zis: „Stăpânul întârzie și nu vine“. Dar veni-va Stăpânul când ea nu se așteaptă și o va tăia și o va pune de partea celor fățarnici care vor plânge la venirea Stăpânului. Fiți tari și nu vă clătinați. Amin, amin, amin. Fiți tari cu Domnul, că vine vremea dreptății, și Domnul are pe El haina judecății. Am hrănit poporul zece ani după suirea mea la cer și am folosit mlădița cea dintr-o rădăcină cu mine și am zis mereu că Domnul este îmbrăcat în haina milei și am zis că puțin mai e mila, și Domnul va lua pe El haina judecății. Dar poporul cel de atunci a fost slab și alintat și mândru și fără veghe și a fost furat de necredință și de nepăsare și a adormit somnul fărădelegii. Dar iată-L pe Domnul îmbrăcat în haina dreptății și nimeni nu poate sta înaintea Lui când vine și nimeni nu-și poate face ascunzătoare, nimeni.

Voi veni cuvânt din Domnul peste neamul meu cel după trup ca să le fac carte de mărturie și am să-i întreb de viața lor cea sfântă în care trebuia să-i găsesc acum când Domnul vine, și iată, îi găsesc cu viață lumească, fiindcă după plecarea mea la cer ei au părăsit viața cea creștină și au luat-o pe cea păgână și mi-au umplut casa mea de lume și de cei fără de lege, și mă voi da deoparte ca să-i întrebe Domnul unde sunt și ce au făcut cu cele din cer, care erau puse peste ei. O, cum trebuia să fie casa pe care le-am lăsat-o eu! Dar n-au păstrat-o, și au uitat pe Domnul, Care striga prin mine și zicea: «Nu vă aduceți neamurile voastre cele necredincioase în casele voastre sfințite de Domnul, că acelea vin de la cârciumă, de la femei, de la curvie și întinează casele voastre cele blagoslovite și sfințite de Mine. Dacă mama ta sau tatăl tău sau neamul tău vine la tine și nu e una cu Mine și cu tine, fii precaut, să nu strici lucrarea Mea, că-ți voi cere socoteală pentru locul cel sfințit și blagoslovit». Așa zicea Domnul prin glasul meu de trâmbiță, dar n-au voit creștinii să-și țină casele curate ca să fie pentru Domnul, că nu mai are Domnul unde să-Și plece capul, că în locașurile de biserică intră lume de pe lume, intră cei fără de lege laolaltă cu creștinii, dar Duhul spune prin Scripturi: «Cu cei fără de lege nu voi sta la masă». Bisericile pentru creștini trebuie să fie, căci ele înseamnă creștini laolaltă în duh de biserică a lui Iisus Hristos, dar azi, biserică înseamnă altceva decât Hristos cu creștinii laolaltă.

O, popor mititel și greu încercat de cei fără credință! Preoții de azi au voit și vor să te facă să te lepezi de Dumnezeu și de viața cea în Hristos. Ei sunt cei ce au împlinit cuvântul Domnului, rostit pe vremea trupului meu. Așa te învăța Domnul: «Te va chema, creștine, în fața lui și îți va spune: „Te lepezi de Dumnezeu?“. Și tu vei zice „Da“; de frică vei zice „Da“; de frică pentru ceea ce poartă acela în mână. Cel ce va zice „Nu“, acela va pătimi. Dar cât de adânc e acest hop, dacă vei scăpa de hopul acesta vei fi cu cerul, și cerul va fi cu tine. Nu te teme, creștine, alungă frica, că moare lumea și preoții ei, nu tu. Moare antichrist și oastea sa; nu tu, creștine. Fugiți din lume, creștinilor, că lumea moare. Cercetați-vă și în cap, ca să nu aveți fir din lume, că moare lumea laolaltă cu preoții și cu protopopii ei și nu se va mai ști unde a fost lumea».

O, popor micuț și curat cu credința, așa zicea Domnul pe vremea aceea, dar creștinii de atunci n-au crezut bine în aceste cuvinte și iată împlinirea lor. Preotul știe că poartă dar și har, și te sperie cu acestea, te sperie că te leagă și că te blesteamă și că te afurisește, dar preotul poartă grad de ostaș în armata lui antichrist, poartă ce nu trebuie să poarte un slujitor al lui Hristos. Dar tu nu te speria, copile mic, căci cei mici sunt purtați pe brațe de sfinți și de îngeri, și sunt de temut cei mici care au pe Domnul de Stăpân al lor, sunt de temut pentru Stăpânul pe Care-L au, căci este Stăpânul Cel adevărat. Preoții și arhiereii lumii sunt antichriști îmbrăcați în piei de oaie și nu sunt păstori de oi, că dacă erau păstori de oi, ar fi avut grijă de oi și le-ar fi cercetat cu înțelepciunea cea ascunsă în Dumnezeu. Fiți tari și nu vă clătinați, fiilor, că a venit dreptatea pe pământ ca să facă pământ al dreptății, și Domnul are pe El haina judecății celor ascunse. Amin.

Arde duhul meu de dor, ca să te învăț, poporul meu, să stai cu veghe înaintea Domnului și să ai milă de Domnul, Care trudește din greu să nu se strivească bobul de grâu în vremea strângerii neghinei, care va fi pusă pe foc, unde este partea ei și soarta ei. Eu sunt trâmbița cea vestitoare peste grâu și peste neghină ca să se tragă la locul lor fiecare, că vine Domnul și nu sunt ascunzători ca să se poată ascunde cineva de la fața Lui cea cu slavă cerească. Să se întărească peste voi puterea cea pentru cer, postul și rugăciunea, puterea poporului sfânt. Amin. Iubiți postul, nu numai de bucate. Postiți de toate cele rele care se învârt pe lângă voi, că mare este amăgirea pe pământ. Cel ce voiește să se mântuiască și nu poate lupta împotriva duhului lumii, acela să stea cuminte și departe de lume ca să se mântuiască rugându-se lui Dumnezeu pentru biruința mântuirii. Postiți de la bucate și de la cele rele pentru minte și pentru inimă; postiți și cu privirea și cu auzul și cu mirosul și cu gustul și cu tot trupul. Învățați să postiți post desăvârșit. Învățați să fiți mântuire unii altora, mântuire și nu slăbiciune, că vremea de azi e friguroasă pentru suflet, și sufletului îi trebuie haină groasă, haină scumpă, haină din cer, nu de pe pământ.

Fiilor scumpi, primiți cu grijă și cu iubire, căci ca mama pe copii vă învăț învățătură sănătoasă peste voi și unii peste alții. Fiți tari și nu vă clătinați când vă învăț să vă feriți de vorbirea doi câte doi. Fiți mai mulți, ca să nu găsească diavolul prilej de învinuire și să vă facă să nu mai stați tari. Fiți cu lucrare întreagă, că vremea e grea. Eu știu și văd cât e de grea și de ce se folosește ea pentru cei aleși ai Domnului. Învățați cum este iubirea și ce face ea, dar nu învățați ca omul, ci ca Domnul, fiilor. Când ești singur, fiule, nu căuta pe altcineva singur. Caută să fie frații împreună și așa veți scăpa de multe curse ale vremii omenești. Scris este că unde sunt mai mulți, acolo coboară Domnul lucrarea Sa și binecuvântarea Sa. Nu căuta slăbire, că unde e unul nu e putere, ci e slăbire. Nu căuta să fii singur, căci cel singur se atacă, pentru că nu este de la Dumnezeu să fie omul singur. Nici o clipă nu căuta să fii singur, că vremea de azi e ca și clipa și te strivește pe neștiute dacă nu ești atent ca să înveți binecuvântarea Domnului. Iubirea frățească să fie multă, dar în Domnul. Și cum în Domnul? Acolo unde sunt mai mulți, fiule, acolo are siguranță și viață iubirea Domnului. Unde este unul sau doi, acolo ajunge slăbirea și păcătuirea și ascunderea și căderea prin ascundere. Căutați-vă unii pe alții, nu unul pe altul. Feriți-vă să fiți singuri, și diavolul va fugi de la voi. Puneți peste voi din partea Domnului pe cei înțelepți și primiți-i pentru voi, nu pentru ei, căci cei înțelepți au iubire cerească, au cântar cu cumpănă curată, au putere din puterea Domnului pentru cei mai slabi în putere.

Postiți și vă rugați neîncetat. Amin. Nu mâncați să vă săturați, că pântecele plin golește inima de plinul Domnului, golește mintea de Duh Sfânt, căci trupul poftește împotriva Duhului, fiilor. Mâncați ca să trăiți. Amin. Mâncați ca să nu muriți. Nu mâncați ca să muriți și mâncați ca să trăiți, fiilor, și toate să le faceți spre zidire laolaltă, spre iubire în Domnul.

Feriți poporul de duh de ușurătate, fiilor lucrători peste poporul Domnului. Vegheați peste duhul și peste inima și peste trupul poporului sfânt. Despărțiți cuvântul de necuvânt, ca să nu rămână Domnul fără rod viu în picioare. Amin.

V-aș învăța zi și noapte calea vieții, Cartea Vieții. M-aș scrie zi și noapte cu voi în Cartea Vieții veșnice, ca să fiți veșnic vii, dar trebuie să voiți și voi să fim mereu cu toții, cei din cer cu cei de pe pământ în lucrare cerească. Amin.

Vino, Doamne, vino pe toate cărările cerești la ei! Vino la fii, Doamne, că fără hrana Ta, nu mai e de viețuit pe pământ. Vino și Te scrie în Cartea Vieții veșnice cu poporul Tău cel de la sfârșit! Oamenii de pe pământ zic că e minciună venirea Ta. Vino cu adevărul acestei veniri și fă de rușine minciuna și pe fiii ei care stau împotriva adevărului, că Tu ești Adevărul. Amin.

– Vin, Verginico, și te cuprind la începutul și la sfârșitul vorbirii tale cu poporul cel mic ca să-l ajut să creadă în tine prin Mine, să creadă în sfinți, să creadă în viața lor cea veșnică, Verginica Mea.

Fiilor, iubiților, fiți tari și nu vă clătinați, căci Eu, Domnul, sunt trâmbița cea de a șaptea precum scrie în Scripturi. Eu sunt Cel ce sfârșesc și plinesc taina lui Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Învățați binecuvântarea Mea peste voi. Învățați iubirea cerului cu voi, căci cei ce nu s-au lepădat de Dumnezeu după îndemnul omului necredincios lucrărilor Mele peste pământ, aceia sunt cu cerul, și cerul e cu ei la masă cerească pe pământ, și nu vor mai flămânzi și nu vor mai înseta. Cei ce mănâncă și beau hrana și apa aceasta, aceia nu vor mai înseta niciodată. Amin. Eu sunt izvorul cel nesecat, care curge cu veșnicie peste tine, poporul Meu iubit.

Cine este sluga cea credincioasă și înțeleaptă pe care a pus-o Stăpânul peste slugile Sale ca să le dea hrană la timp? O, fericită este sluga aceea pe care venind Stăpânul ei o va afla făcând așa. Amin, amin, amin.

28-11-1997

Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Intrării Maicii Domnului în biserică

Coboară Domnul cu sfinții Săi. Coboară Domnul pe pământ, în sărbătoare de cer nou și de pământ nou, loc al dreptății Domnului. Amin, amin, amin.

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acesta este numele coborârii Mele peste grădina cuvântului Meu ca să Mă fac cuvânt peste pământ. Eu sunt glasul trâmbițării celui de al șaptelea înger, după cum este scris despre Mine în Scripturi. Nici o taină nu mai este de lucrat. Eu sunt Cel ce săvârșesc taina pentru care M-am născut din Tatăl și din Fecioară, Om, ca să fie Dumnezeu văzut de oameni, și să creadă oamenii în Mine și să prindă viață și credință și adevăr.

Sunt cu sfinții și cu Maica Mea Fecioară și grăiesc pentru poporul Meu, cu duh de sărbătoare grăiesc. De mai bine de două mii de ani s-a născut pe pământ mama Mea. Ea a venit între oameni ca rod al Tatălui Meu, și ca rod al rugăciunii celor ce au născut-o pe ea.

O, copilașule, poporule copilaș, să știi, poporul Meu, că ori de câte ori are Dumnezeu de împlinit tainele Lui peste pământ, atunci se nasc pe pământ oameni credincioși care se roagă Domnului ca să împlinească peste oameni făgăduințele Sale care se împlinesc la rugăciunea omului lui Dumnezeu. Așa s-au rugat cei ce au născut-o pe mama Mea, iar proorocul Zaharia, arhiereu la templul Domnului, a împlinit lucrarea făgăduințelor lui Dumnezeu și a luat pe copila cea făgăduită Domnului de către părinții ei, și a dus-o înaintea Domnului pentru ca să fie ea Fecioara din care Se va naște Cel promis prin prooroci, Dumnezeu Cuvântul. Arhiereul Zaharia era proorocul Domnului, care păstra în inima lui cea credincioasă taina plinirii vremurilor, pe Hristosul Domnului, Cel Care avea să Se nască din Fecioară și să fie de mântuire pentru lumea cea stricată prin păcat.

Avea trei ani Măicuța Mea, și părinții ei au dat-o Domnului. Ea a crescut înaintea Domnului și a împlinit Domnul prin ea Scriptura proorocului Isaia care spune: «Iată, Fecioara va zămisli și va naște Fiu, și I se va pune numele Emanuel; și Fiul Se va hrăni cu lapte și cu miere până în vremea când va ști să pedepsească răul și să arate binele». Nimeni n-a putut pe vremea aceea să împiedice împlinirea planului lui Dumnezeu, și el s-a împlinit, iar sfaturile oamenilor nu s-au împlinit, după cum este scris: «Înțelegeți, neamuri, și vă plecați, căci orice planuri veți face vor fi risipite, și hotărârile voastre nu se vor împlini, căci cu noi este Dumnezeu». Amin.

O, copilașii Mei de azi! Eu cu voi Îmi împlinesc tainele Mele, și țin mâna Mea cea puternică peste voi și vă spun: cei necredincioși numesc uneltire împlinirea lucrării Mele prin cuvânt, dar voi fiți tari și credincioși, ca să nu slăbiți spre căile acestui neam necredincios. Voi să nu socotiți uneltire ceea ce neamul acesta socotește uneltire. Voi să nu vă temeți de ceea ce ei se tem. Nu vă înfricoșați, fiilor, și stați înaintea Sfântului Domnului și de El să vă înfricoșați și pe El să-L socotiți sfânt, că El este pentru voi cort sfânt, iar pentru cei necredincioși El este piatră de încercare, stâncă de poticnire, și iată, mulți se poticnesc și cad și se sfărâmă și stau prinși în cursa robiei, căci Eu, Domnul, am pecetluit taina Mea cu voi numai pentru voi, că sunteți credincioși, amin, și sunteți ucenicii Mei, amin, și sunteți fiii Mei. Amin, amin, amin.

Zaharia arhiereul Domnului, proorocul Domnului a împlinit Scriptura tainei cea ascunsă din veac, taina cea despre Fecioara care va naște pe Dumnezeu. El a fost credincios și a împlinit lucrarea lui Dumnezeu și a avut grijă sfântă de Fecioara care avea să nască pe Domnul, pe Fiul Tatălui, Domnul peste pământ, Domnul adevărat. Iar în vremea aceasta iarăși am avut oameni credincioși pentru lucrarea nașterii cuvântului Meu din Tatăl, căci Tatăl a lucrat și a născut-o pe Verginica și a pus lângă ea pe cei credincioși, și din aceștia s-au născut ucenici din ucenici, fii ai lui Dumnezeu, și Domnul Cuvântul Se naște pe pământ cuvânt și adună prin glasul trâmbiței a șaptea pe cei aleși ai Lui din cele patru vânturi precum este scris. Eu sunt pentru voi cort sfânt, iar pentru cei necredincioși sunt piatră de încercare și stâncă de poticnire și mulți se poticnesc și cad și se sfărâmă și stau prinși în cursa robiei.

Vin la tine, poporul Meu cel drag, vin cu duh de sărbătoare și îți întăresc credința și te cuprind în duhul mângâierii și te cuprind în duhul mamei Mele, Maică și Fecioară, biserică a Mea între oameni. Amin.

– O, Fiule ceresc, Fiul meu iubit, prin Care eu am binevoit să-Ți fiu cort, să-Ți fiu biserică, în care să Te sălășluiești, și din care să ieși spre cei pierduți ca să-i cauți și să le dai înapoi pe cele pierdute! O, Fiule Emanuel, iată și poporul Tău, care s-a făcut pentru Tine casă, și cort, și biserică Ție, Fiule Cuvântule.

Eu am fost primită pruncă în templul cel făcut de oameni ca să mă fac apoi biserică Ție, Fiule al Tatălui, și ca să știe oamenii unde este locașul Tău și unde să-Ți facă ei Ție locaș, Fiule fără de locaș. Când m-am lăsat eu Ție biserică și când ai ieșit spre oameni, oamenii nu știau că Tu ești taina omului cel nou, Om ieșit din om, dar eu păstram în inimioara mea toată taina mea și a Ta, pe care o știam din Scripturi, după cum mă învățase Zaharia, arhiereul Domnului, rudenia mea. Așa și poporul Tău, Tu și pruncii Tăi, după cum a proorocit Isaia. Așa e și acum. Oamenii nu știu că poporul Tău acesta Te-a primit pe Tine și s-a lăsat Ție cort, și biserică s-a făcut Ție, ca să știe oamenii ce înseamnă locaș al Tău și biserică a Ta cu oamenii. Oamenii de pe pământ știu altfel, că așa i-au învățat păstorii lor. Oamenii știu că biserică înseamnă o zidire din piatră sau din cărămidă în care se adună ei pentru obiceiurile creștinești prin care ei se botează și se cunună și se curăță și se înmormântează și se pomenesc de către preot. Toate au rămas numai obiceiuri, Fiule, căci oamenii nu-și ridică inima spre Tine prin obiceiurile acestea. Biserică înseamnă omul care Te poartă pe Tine în el trup și cuvânt. Biserică înseamnă fiii Tăi cei sfinți laolaltă în numele Tău, dar oamenii nu știu adevărul.

Plâng de mila oamenilor, dar plânsul meu e pe sfârșite, că oamenii nu întind mâinile spre Tine, Fiule dătător de viață. Dar pe poporul Tău cel fiu al Tău îl cuprind în duhul mângâierii și îl îndemn la iubire pentru Tine, Fiule dulce. Îți doresc iubirea cea sfântă a fecioarelor și a feciorilor. Îți doresc iubirea tuturor celor ce sunt, și a celor ce vor fi ai Tăi. Îți doresc, Fiule îndurerat, mângâierea cea de la cei mai mici ai Tăi. Îți doresc, Fiule înlăcrimat, bucuria venirii Tale cea văzută la poporul Tău care Te așteaptă ca pe un Mire din cer. Îți doresc venirea, Fiule venit cuvânt peste cei credincioși. Amin.

O, iubiților din cer, o, sfinților și îngerașilor! Mângâiați, mângâiați pe poporul cel fiu al Fiului meu, că așa zice Domnul: «Vărsa-voi pacea Mea peste el ca un fluviu; vărsa-voi slava neamurilor de pe pământ ca un șuvoi peste Ierusalim, iar pruncii lui vor fi dezmierdați la sân, și pe genunchi dezmierdați, așa cum mama își mângâie pe fiii ei, iar inima și trupul lor vor tresări și vor odrăsli ca iarba cea fragedă». Domnul, Cel Care S-a vestit pe Sine, și pe mine, mama Sa, prin Isaia proorocul, Acela este Cel ce te-a vestit și pe tine, poporule mângâiat de Duhul Său Cel mângâietor, după cum este scris: «Lua-va Domnul înțelepciunea de la înțelepți, și o va vesti pruncilor Săi cei din urmă, care vor fi mângâiați de Duhul Sfânt». Amin, amin, amin.

– O, poporule fiu, am coborât peste tine duh de mângâiere, duh de sărbătoare, și ți-am întărit credința cea pentru Scripturi, fiule scump. Duhul mamei Mele te-a mângâiat cu duhul nădejdii și al credinței și al dragostei de Dumnezeu. Duhul sfinților te-a mângâiat prin cuvântul mamei Mele. Duhul Meu Cel Sfânt te mângâie și te poartă de mânuță pe tine, cel mai mic al poporului sfânt, căci după patruzeci de ani de mângâiere Eu odrăslesc popor nou, căci am fii tari și credincioși, care Mă nasc pe Mine cuvânt pentru fii. Eu vin cuvânt din cer pe pământ, vin pe nori până deasupra ieslei Mele de naștere a cuvântului Meu.

Tată, Îți mulțumesc pentru acest popor pe care Mi l-ai dat din lume, căci lumea nu iubește ce este al Tău, dar Eu îi iubesc, și Îmi ridic glasul înaintea Ta și Te rog pentru ei, pentru mărirea credinței lor Te rog. Pentru mărirea staturii lor întru Mine Te rog, Tată. Voiesc să fac cu ei Scriptură văzută a venirii Mele. Te rog pentru ei, Tată. Împlinește-Te cu Mine în ei, Tată. Ei să scadă în ei și să cresc Eu în ei, Tată. Te rog pentru statura lor întru Tine și întru Mine. Te rog, Tată, pentru statura Ta și a Mea întru ei, bunule Tată. Te rog pentru dor sfânt în ei, pentru cer sfânt în ei, pentru Duh Sfânt în ei Te rog. Vremea e rea și grea. Vremea e moarte peste oameni. Te rog pentru cei mai mici ai Tăi și ai Mei. Te rog, Tatăl Meu, să Te slăvești în ei cu slava Mea pe care am avut-o la Tine mai înainte de întemeierea lumii, căci Eu, lucrul pe care Mi l-ai dat să-l fac l-am săvârșit, Tată. Am arătat numele Tău celor ce Mi i-ai dat din lume, că ai Tăi erau, și ei au cunoscut că toate câte Mi-ai dat pentru ei sunt de la Tine, Tată, și ei le-au primit și au cunoscut cu adevărat, crezând că de la Tine vin și că Tu M-ai trimis. Eu le-am dat cuvântul Tău, dar lumea îi urăște, pentru că ei nu sunt ai lumii, și sunt ai Tăi și ai Mei, Tată. Sfințește-i pe ei întru adevărul Tău, căci Cuvântul Tău este adevărul Tău, și este Fiul Tău.

O, dar nu numai pentru aceștia Te rog, Tată. Te rog și pentru cei ce cred, și pentru cei ce vor crede în Tine și în Mine prin cuvântul lor, prin mărturisirea lor, Tată, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis la ei, căci slava pe care Mi-ai dat-o Tu pentru ei, Eu le-am dat-o lor, ca să fie ei una precum Noi una suntem, ca să știe lumea că Tu M-ai trimis la ei și că i-ai iubit pe ei precum M-ai iubit pe Mine de M-ai trimis la oameni cum i-ai trimis și pe ei. Iar Eu voiesc ca unde sunt Eu, să fie și ei, ca să privească mărirea Mea cea de la Tine, că Tu pe Mine M-ai iubit mai înainte de întemeierea lumii, dar lumea pe Tine nu Te-a cunoscut, Tată drept, ci Eu Te-am cunoscut, iar aceștia micuți ai Tăi au cunoscut că Tu M-ai trimis. Eu le-am arătat numele Tău, și îl voi arăta mereu, ca iubirea cu care Tu M-ai iubit să fie în ei, și cu Mine în ei. Amin, amin, amin.

– O, Fiule dulce, pentru mărirea credinței lor Te-am ascultat. Amin. Pentru mărirea staturii lor întru Tine Te-am ascultat, Fiule al Meu. Amin. Pentru Scriptura venirii Tale, pentru dor sfânt în ei, pentru cer sfânt în ei, pentru Duh Sfânt în ei Te-am ascultat. Amin. Pentru cei ce cred în Mine și în Tine prin ei Te-am ascultat. Amin. Pentru cei ce vor crede prin cuvântul lor Te-am ascultat și Te voi asculta ca un Tată drept cu Tine, Fiule și Adevărule al Meu. Amin, amin, amin.

– O, binecuvântat să fii de Tatăl Meu și de Mine, Fiul Tatălui, și de mama Mea Fecioară și de toți sfinții și îngerii, poporule mititel.

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, voiesc ca unde sunteți voi să fiu și Eu cu voi, și să priviți mărirea Mea cea de la Tatăl, căci Tatăl M-a iubit pe Mine mai înainte de întemeierea lumii, dar lumea nu L-a cunoscut pe Tatăl, ci Eu L-am cunoscut, iar voi ați cunoscut și voi, ați cunoscut că Tatăl M-a trimis, și Eu vă arăt numele Tatălui Meu și vi-l voi arăta mereu, ca iubirea cu care Tatăl M-a iubit, să fie în voi, și să fie cu Mine în voi. Amin, amin, amin.

04-12-1997

Cuvântul lui Dumnezeu la șase ani de la târnosirea Sfintei Sfintelor Noului Ierusalim

Cu duh de sărbătoare vin din cer pe pământ și Mă fac cuvânt proaspăt peste grădinița cuvântului Meu.

E sărbătoare în cer și peste tine, grădinița Mea. Te serbează cerul și te cuprind sfinții și îngerii în duh de sărbătoare cerească pentru serbarea zilei tale de pecetluire cu Duh Sfânt și cu putere cerească peste tine. Amin. Eu am pus peste tine lucrare de Duh Sfânt și putere cerească și îngrădire tare și sfinți și îngeri și puteri cerești lucrătoare, și te-am făcut sărbătoare a Mea pe pământ, o, grădiniță a cuvântului Meu, și te-am numit Sfânta Sfintelor în care intru Eu Domnul, Eu, Arhiereul Cel mare, Eu și cu zecile de mii de sfinți și de îngeri. Cuvântul Meu este împărat peste tine, și împăratul iese din tine ca un mire ca să-și iubească mireasa. Mă fac în tine cuvânt de iubire și scriu cartea iubirii dintre Mire și mireasă. Pace ție, grădinița Mea cu fii unși! O, e greu de tot de cei ce se ating cu duh de necredință și de faptă a necredinței peste această ungere din cer.

O, copilași ai trupului miresei Mele! Copilașilor mireasă a Mea! O, poporul Meu, nu mai am ce să mai ung pe pământ. Nu mai este om al lui Dumnezeu pe pământ ca să am Eu cale să ung, și prin ungere să-Mi fac sfinți pentru cele cerești. Nu mai am, fiilor, nici un locușor unde să-Mi pot pleca truda și capul. Nu era pe vremea apostolilor Mei așa cum este azi. Bisericile erau biserici, nu ca azi. Bisericile de atunci însemnau sfințenie, iar păcatul era scos afară din biserici, era vădit de cei cu Duhul Sfânt și era scos din biserici.

Rău e fără cuvântul lui Dumnezeu. Rău este fără om prooroc între oameni. Proorocul lui Dumnezeu este cuvântul lui Dumnezeu care scoate răul la iveală, căci acolo unde se ascunde răul, vine pe văzute mânia lui Dumnezeu, dreptatea cea din cer, foc și pucioasă peste răul cel lucrat de oameni. Cuvântul Meu este cuvântul dreptății, iar cei cu viață mincinoasă se luptă cu cuvântul Meu, se luptă cu Mine, căci cuvântul Meu este foc și pucioasă pentru cei ce nu-L iubesc pe Domnul împlinind legea cea dreaptă a sfințeniei pe pământ.

O, sfinților din cer și îngerașilor, lucrați peste grădinița Mea, lucrați peste ea lucrare de cer nou și de pământ nou, și pregătiți slava ei cea văzută. Lucrați din toate laturile și înnoiți puterea grădiniței-iesle a cuvântului Meu. Îngrădiți-o din toate laturile cu focul ceresc al Duhului Sfânt și cu lumina cea care nu înserează, căci Eu, Domnul și Arhiereul ei, îi sunt lumină a ei, și din ea Mă fac lumină peste pământ, Lumină din Lumină Mă fac. Amin. Eu am venit cuvânt din cer pe pământ, și oamenii nu știu ce înseamnă această lucrare. Eu am venit, și nimeni nu M-a așteptat să vin, și tot așa va fi și când voi veni văzut pe norii slavei că a sosit vremea aceea și sunt gata să-Mi las trupul văzut precum este scris în Scripturi, dar nu va mai fi ca acum, căci atunci voi fi ținut cu slava Mea de calea pe care azi o lucrez cu cuvântul Meu, și Mă voi slăvi peste grădinița cuvântului Meu și voi vărsa din gura Mea cuvânt de jale, foc și pucioasă peste gloatele care dorm veghind pentru somnul nevegherii.

Iar voi, fiilor unși, intrați sub slava Mea care vă este ocrotire și îngrădire și bucurie. Binecuvântate să vă fie ieșirile și intrările, intrările și ieșirile, și lucrați-le sub slava Mea ca să fiți mereu îmbrăcați și nu goi. Învățați pe Israel, învățați pe fiii poporului Meu să fie îmbrăcați și nu goi, căci slava Mea este veșmântul pe care l-am dat poporului Meu, cel ce-Mi pregătește venirea. Eu fără popor pregătit nu pot să-Mi pregătesc venirea. Eu fără casă lucrată din pietre vii nu pot să-Mi fac venirea cea cu slavă văzută. Casa trebuie să fie văzută și bine lucrată și bine împodobită, căci darurile cerești va fi să întreacă cu strălucire văzută toate cele ce strălucesc peste oameni fără putere de strălucire. Strălucirea care cade la orice adiere de vânt, aceea nu este strălucire, și este minciună pe care oamenii au scris strălucire. Iată bisericile de azi, care sunt numite așa din obișnuința oamenilor. Iată zidirile de azi, care sunt numite biserici ale lui Hristos, sunt împodobite de mâna oamenilor minciunii, căci viața mincinoasă este minciună vie care înșeală fața adevărului cel veșnic viu. Locașurile de biserici sunt ale oamenilor, nu sunt ale lui Dumnezeu, căci Eu, Domnul, nu pot să-Mi plec capul în ele. În ele e numai lume, lume fără Dumnezeu, lume care nu se strânge acolo pentru Dumnezeu, ci se strânge pentru oameni, pentru slavă omenească, nu dumnezeiască.

O, de s-ar trezi oamenii cei cu inima curată care să aibă putere să-i spună minciunii, minciună! O, de-ar mai veni și vremea Mea pe pământ cu oamenii! O, de-ar veni ziua cea mare a Fiului lui Dumnezeu, Cel prin Care s-a făcut cerul și pământul! O, mare este dorul Meu, și iată, Mi-am făcut casă pe pământ. Mâna Mea cea tare a lucrat și am biserică pe voia Mea și am cale spre ea și am cu ea cale peste pământ. De șapte mii de ani am așteptat vremea acestui popor credincios, care crede că Tatăl M-a trimis cuvânt pe pământ.

O, popor credincios, credința ta să nu piară în veci. Credința ta să crească și să umple pământul de credință. Credința ta să treacă în veacul cel fără de sfârșit. Amin, amin, amin.

Iată, Eu vin. Intrați sub slava Mea, fiilor credincioși, fiilor unși în grădiniță. Învățați pe fiii poporului Meu să fie îmbrăcați și nu goi. Să se uite oricine la îmbrăcămintea voastră și să știe oricine se va uita la voi ce înseamnă să fie omul îmbrăcat și nu gol. Pregătiți pe poporul Meu cel credincios venirii Mele. Pregătiți pentru poporul Meu veșmântul slavei Mele.

O, poporule credincios venirii Mele, te pregătesc ca să-Mi pregătesc venirea. Te pregătesc, fiule, și tu să nu tânjești, să nu mai tânjești cu pregătirea. Pregătește-ți podoabele credinței și lustruiește-ți îmbrăcămintea și încălțămintea și albește-ți albul sfințeniei Mele în tine, că Eu sunt Lumină din Lumină, și Lumina la Lumină trage. Învață de la cei puși peste tine să te învețe, învață ce înseamnă slava ta cea de la Mine, învață lucrarea slavei cerești peste tine, învață, poporul Meu, că ai cuvântul Meu învățător de deasupra ta. Ridică-ți ochii în sus și învață să ai cerul în tine. Uită-te în sus, și învață cele de sus, învață lucrarea sfinților și a îngerilor peste pământ. Nu te uita numai în lături. Uită-te și în sus că ai de căpătat cerul ca podoabă peste tine. Dacă te uiți numai în lături nu poți dobândi cele de sus, că ele sunt de sus, nu din lături. Te pregătesc cu învățătură din cer, iar tu să nu te pierzi în lături, ci pierde-te în cele de sus, ca Eu să te găsesc întru ele când Mă voi lăsa descoperit întru tine și peste tine și din mijlocul tău peste multe mulțimi. Un om care s-a dus să fure și să aibă, a luat cu el și pe copilul său, ca să-l învețe să aibă când nu are. Și când a ajuns să ia și să aibă omul, a lucrat pe furiș, că lucra ca pe pământ; și s-a uitat în față și în spate, în stânga și în dreapta, și apoi s-a pregătit să ia și să aibă. Dar copilașul i-a spus că în sus a uitat să se uite, iar cele de sus s-au coborât și au lucrat pentru nașterea de sus a inimii omului, și omul a învățat să privească cu cele din cer peste faptele lui.

O, fiule Israele, te pregătesc, tată, și tu să nu tânjești în pregătire. Uită-te în sus. Amin. Iar în lături să te uiți cu ochii cei de sus, cu nașterea ta cea de sus, cea din cer, nu cu cea din om naștere. De șapte mii de ani aștept vremea ta pe pământ între oameni. De șapte veacuri te aștept să fii poporul Meu cel credincios, că te-am chemat, fiule, ca să fii cu cerul pe pământ, și din cel chemat te-am ales apoi, și din cel ales te-am lucrat pe tine cel credincios, ca să am cale să vin. Eu nu te mint că vin și să nu vin. Dacă Scripturile venirii Mele a doua oară sunt minciună, atunci și acest cuvânt este minciună. Dar Scripturile sunt adevăr, și Eu vin și Mă fac adevăr, căci Eu sunt cuvântul adevărului, cuvântul Scripturilor. Amin. Eu am lucrat locaș pentru voi și pentru Mine. Eu am întocmit grădiniță cu fii unși în ea. Eu Mi-am făcut iesle pentru nașterea cuvântului Meu peste cei credincioși de pe pământ, iar locul slavei cuvântului Meu se numește Sfânta Sfintelor de pe pământ, pentru fiii bisericii Mele pentru cei credincioși din neamul român, că e neamul Meu cel nou ales la sfârșit, precum pe Israel cel după trup l-am ales la început. Lui Avraam i-am făgăduit că îl voi înmulți ca stelele cerului prin sămânța făgăduințelor Mele, prin cei din cer născuți îl voi înmulți ca stelele cerului. Precum stelele cerului acoperă peste tot, de sus, pământul de sub ele, așa voi înmulți neamul cel făgăduit lui Avraam; pe tot pământul am făgăduit că-l voi înmulți. Amin. De aceea am ales dintre neamuri neamul român, că Eu trebuia să-Mi țin făgăduința cea făcută prin cuvânt. Neamul lui Israel cel după trup s-a împietrit prin nesfințenie, și apoi prin necredință, iar neamurile care nu auziseră de lucrul cerului pe pământ, s-au născut din Duhul Sfânt, Care a venit peste pământ, și s-au făcut popor al făgăduinței cea peste Avraam, și din acest aluat am crescut lucrarea cuvântului Meu în mijlocul neamului român, muntele cel înalt, din care curge laptele și mierea cuvântului Meu peste neamuri ca să le hrănească și să le adape din râul vieții, căci cuvântul Meu este râu de viață veșnică peste făpturi. Amin. Vor veni neamuri de pe tot pământul și vor lua din acest râu și vor căuta învierea prin cuvântul acesta și vor căuta viața cea veșnică, viața care vine din cer pe pământ și se face cuvânt de viață peste grădina cuvântului Meu din mijlocul neamului român.

Rostesc cuvânt din mijlocul neamului român. Domnul Iisus Hristos Se duce cu cuvânt nou peste toate noroadele de pe pământ. Eu, Domnul, Cel născut din Tatăl mai înainte de veci, și din Fecioară acum două mii de ani, și din România cuvânt acum, la capătul Scripturilor cele pentru venirea Mea, Eu, Domnul Iisus Hristos, strig peste pământ până la toate marginile: ridicați-vă, voi, neamuri ale pământului din tot neamul oamenilor și veniți spre râul vieții care curge din cer în mijlocul neamului român! Veniți și luați viață, cuvânt de viață sfântă și veșnică! Eu sunt Cuvântul Cel dinaintea venirii trupului Meu pe pământ a doua oară cu oamenii. Ridicați-vă deasupra trupurilor voastre și scăpați din focul mâniei care vine din cer peste toate trupurile care nu au cerul în ele. Cerul înseamnă sfințenie și rai în casa omului, în trupul omului. Vă cheamă Domnul la viață dulce, la miere și lapte, la cer nou și la pământ nou peste pământ. Veniți și luați învățătura care vă dă viața cea veșnică! Veniți, că morții înviază și vor învia, iar cei vii se vor schimba întru nestricăciune. Sună glasul celui de al șaptelea înger ca să adune sub slava Mea pe cei aleși prin credință și prin sfințenie și prin hrană aleasă, hrană din cer pentru cer nou și pământ nou peste pământ. Amin, amin, amin.

Să vină neamuri fără de număr și să se boteze în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh și în numele acestei lucrări de cuvânt din cer, cuvântul care vine ca fulgerul din cer și străbate de la o margine la alta a cerului. Să se trezească orice om: român, iudeu, elin, barbar, scit sau rob, și să vină la viață veșnică. Cuvântul Meu e viață veșnică. Eu sunt viața cea veșnică, și vin cu ea după acest cuvânt, vin și o dau celor credincioși cuvântului Meu care înviază pe om de la moarte la viață.

Vino și tu, poporule iudeu, că am venit acum două mii de ani și M-am răstignit pentru răscumpărarea ta de sub păcat, și iată, am murit pentru neamurile pământului, nu pentru tine. Așa ai voit tu cu Mine și cu tine, dar Eu nu Mi-am luat înapoi făgăduințele cele pentru tine. Vino și te fă una cu Mine, că iată, am venit și vin a doua oară, și îți voi arăta urma cuielor și cuiele care au lăsat pecetea ta pe trupul Meu cel venit de la Dumnezeu și din Fecioară, Om între oameni. M-ai vândut morții pe bani, și de atunci tu stai strivit sub osânda banului pe care l-ai iubit mai mult decât pe Cel ce te-a iubit și ți-a fost Dumnezeu. Eu am fost și sunt Fiul Tatălui Savaot, Fiul Cel răstignit și înviat prin răstignire, iar adevărul învierii Mele stă și acum vândut de tine pentru bani. Dar neamurile pământului au văzut ce-ai făcut tu cu Dumnezeu, și au crezut în Mine, nu în tine. Iată, vin, precum am făgăduit când am plecat ca să Mă așez la loc, de-a dreapta Tatălui Meu și al tău, Israele al trupului. Vino și tu la praznicul cuvântului Meu și ia cu tine de pe masa Mea și vino spre credință și numește-te prin credință fiu al Meu, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, prin apă, prin duh și prin sânge. Amin, amin, amin.

Iar tu, popor român, scoală-te să primești slava Mea, care vine peste tine la credința ta. Ridică-te prin poporul cuvântului Meu care s-a născut în mijlocul tău, că aduc peste tine poruncă din cer: scoală-te spre viață, și fii credincios! Scoală-te și te îmbracă pentru venirea Mea! Amin, amin, amin.

12-12-1997
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
“Pe când rostea Petru cuvintele acestea, S-a pogorât Duhul Sfânt peste toți cei ce ascultau Cuvântul.”
Back to top See my Info
Duhul
Initiat
Initiat

Duhul is offline

Joined: 09 Oct 2007
Member: #308
Posts: 316
Country Flag: Israel
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Cuvântul Domnului - Anul 1997 (15)
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 15.4.2010, 23:14 View PostDownload Post

Trâmbițarea lui Dumnezeu și a sfintei Virginia peste cetatea Pucioasa. Sărbătoarea sfântului apostol Andrei și a sfintei Virginia

Israele, românul Meu popor, numai într-o sărbătoare aș sta cu tine, poporule, iubitul Meu. Doresc sfinții sărbători cu tine pe pământ ca și în cer, căci cerul s-a coborât pe pământ ca să lucreze cu tine și pentru tine și pentru Mine, că sunt ars de dor pentru salvarea neamului omenesc, care a căzut din rai acum șapte mii de ani și jumătate.

O, nu știu oamenii să citească în Scripturi, nu știu și nu înțeleg cele scrise în Scripturi. Nu știu nici slujitorii bisericii, că ei citesc alte cărți și fac alte cărți, că sunt plini de mândrie și de fală pentru numele lor, nu pentru numele Meu. Ei se folosesc de numele Meu ca să-și facă ei fală cu numele Meu, și nu să Mă cinstească pe Mine. Oamenii citesc de la oameni, nu de la Dumnezeu. Oamenii nu mai au umilință înaintea lui Dumnezeu. Aș voi, poporul Meu, să zidesc în toți oamenii o inimă curată și un duh nou înăuntrul lor. Un duh drept, înnoitor de viață aș voi să le dau la oameni, iar tu ești unealta Mea și Mă ajuți la lucrul Meu de înnoire a lumii. Amin. Să stai mereu la lucru cu Mine, poporule plămada Mea. Tu ești plămada neamului Meu român, ales de Tatăl Meu pentru Mine ca să fie neamul care-Mi dă locaș întru a doua Mea venire. Și iată, Mi-a pregătit Tatăl locaș, ca acolo unde sunt ai Mei cu care Mă ajut, să fiu și Eu, și să lucrez inimă curată și duh drept să înnoiesc întru cele dinăuntru ale oamenilor. Și voi lucra. Amin.

Vin cu Verginica, vin cu sfinții, vin cu apostolul Andrei. Vin la sărbătoarea cerului în mijlocul tău, Israele iubit de cer. Verginica este serbată de sfinți și de îngeri, și de Tatăl și de Fiul și de Duhul Sfânt. Ea coboară pe cărarea cărții ei, și Eu cobor cu sfinții și cu ea. Ea este serbată de cer, împreună cu apostolul Meu cel întâi chemat la lucrarea de vestire a mântuirii care a venit din cer și s-a făcut trup pe pământ ca să fie mântuire pentru oameni. Apostolul Andrei a lucrat peste România la începutul ei, la nașterea ei între neamuri, iar Verginica a lucrat peste ea acum când Eu vin Mire pe pământ ca s-o fac țară de nuntă și să-i dau slava Mea întru venirea Mea, și să-i dau coroană de cer nou și de pământ nou, în care va locui dreptatea. Vin să zidesc în ea om nou și inimă curată, și duh drept să înnoiesc în ea. Amin.

Sunt cu duh de sărbătoare peste grădina cuvântului Meu, și din ea ies cu Duhul Meu, Care Se face cuvânt dătător de viață. Sunt cu duhul sfinților cei veșnic vii, că aceasta este plata sfinților. Voiesc să fac sfinți din oameni, și duhurile sfinților voiesc tot așa, dar Îmi trebuie sfinți între oameni și cu ei să lucrez și să măresc numărul sfinților pe pământ, căci sfinții au viață veșnică. Cine este sfânt pe pământ, să se sfințească încă și să lucreze cu cele sfinte din el peste oameni și să zidească împărăția cerurilor în oameni, căci oamenii bisericii de pe pământ scriu cărți despre Domnul și despre sfinți, dar n-au putere să zidească pe Dumnezeu în om, căci ei nu sunt sfinți cu cele dinăuntru ale lor, și n-au inima curată și n-au duh drept întru cele dinăuntru ale lor. Dar iată, și Eu scriu carte despre ei și pentru ei, și le spun că școala și cartea de pe pământ a secat mintea cea cerească a omului, că nu este sfințenie în cei ce fac cartea și școala peste oameni, și Eu aș voi să-i iert pe aceștia ca pe fiul risipitor care a folosit averea tatălui său în desfătări și desfrânări lumești, care l-au sărăcit și l-au adus la duh de pocăință. Fiul risipitor și-a pierdut moștenirea, dar a fost iertat de tatăl său pentru că și-a recunoscut greșalele și nevrednicia, și prin umilința lui l-a veselit pe tatăl său, că mare bucurie se face în cer când cel păcătos se întoarce la Dumnezeu recunoscându-și greșalele care l-au despărțit de moștenirea sa, precum este scris. Fratele fiului rătăcit a rămas mirat de bucuria tatălui său pentru întoarcerea fiului care și-a cheltuit moștenirea, dar tatăl i-a spus așa: «Fiule, nu te întrista. Toate ale mele sunt ale tale, dar acestuia, care a fost mort și a înviat, se cade să-i dăm bucuria iertării, plata pocăinței, și va trăi din ale noastre, că el și-a cheltuit moștenirea și drepturile sale și e sărac și umil și cere milă, fiule, cere semnul iertării».

Eu scriu carte pentru fiii cei risipitori de avere duhovnicească și iubitori de desfătări și de desfrânări lumești, că aș voi să-i iert pe aceștia ca pe fiul risipitor care a folosit averea tatălui său în cele risipitoare de avere pierzându-și moștenirea, căci școala și cartea de pe pământ seacă mintea cea cerească a omului, și omul se pierde în cele pământești prin știință omenească, iar când vede că toate ale lui au fost pierdere și nu câștig, se întoarce cu pocăință la Tatăl lui Cel bogat, și cere milă, cere cu umilință, iar cine cere cu umilință, acela primește milă. Această lucrare a milei, voiesc s-o dau la toți cei fără de Dumnezeu, că mare bucurie se face în cer pentru cel ce se pocăiește și se sfințește. De aceea M-am făcut cuvânt din cer peste pământ, căci fiul cel risipitor de azi, nu se întoarce și nu se umilește mai înainte de venirea Mea, că scris este: «Din pricina fărădelegii, iubirea oamenilor se va răci». M-am coborât din cer cuvânt pe pământ ca să strig oamenii la pocăință, și cobor cu sfinții și lucrez cu ei, nu singur, căci așa lucrează Dumnezeu.

O, cel mai mare vrăjmaș al omului, care este? Care vrăjmaș îl desparte pe om de Dumnezeu și de moștenirea sa? Numai un singur vrăjmaș are omul, și acesta este păcatul. Păcatul dă loc diavolului, și diavolul îi dă omului plata păcatului, dar Eu vin din cer pe pământ ca să stric lucrarea diavolului. Vin să-l ajut pe om să scape de păcat și să se facă sfânt, om fără de păcat să se facă. Amin. O, ce dulce este o viață fără de păcat, căci numai aceasta înseamnă viață, iar viața e dulce, viața e miere și lapte, viața e hrana sufletului, iar păcatul e moartea sufletului. Viața este țara din care curge lapte și miere pentru viață din viață. Amin.

O, Verginica Mea, trâmbița Mea din care Eu am sunat și sun deșteptare peste cei păcătoși! Suntem la hotarul de dinaintea soborului tău cu sfinții în serbare și în lucrare peste Israel cel mic, pe care-l avem în mijlocul neamului român. Pe Iacov l-am numit Israel, și pe tine tot așa te-am numit, ca să aibă poporul tău acest nume înaintea Mea. Am venit din cer, am venit cuvânt nou acum șapte ani când te-am ridicat pe tine ca să mergi cu Mine și cu fiii trimiși peste tot poporul tău și ca să-l strigi pentru întâmpinarea Mea și a ta, și am călătorit cu tine, tată, și Ne-am purtat prin toate cetățile pe unde am avut fii hrăniți cu mana cea dulce a cuvântului Meu de pregătire. Am intrat cu tine peste tot, și te-am pus să suni și să aduni pe fiii acestui popor de peste tot, și ei s-au adunat, și ai făcut peste ei carte de mărturie între tine și ei, și ai semănat peste ei sămânța pocăinței, tată, că venise întuneric mare peste pământ, și tu nu voiai să-i acopere întunericul pe cei hrăniți cu lumina Mea prin tine, căci tu ai fost vasul Meu cel plin de lumina cuvântului Meu, și a rămas cartea de mărturie între tine și ei. Dar poporul n-a voit să se ferească de întunericul care a venit tot mai gros peste ei, căci cine nu iubește pe Dumnezeu, acela rămâne în întunericul cel fără Dumnezeu, căci Domnul este lumină. Peste tot ai sunat, tată. Peste tot ai strigat așa cum cloșca își strigă puii când vede că vine furtuna și întunericul. Toate cetățile ți-au deschis ca să intri, și ai intrat, și ai lucrat ca să-i deștepți pe toți, după cum mărturisește cuvântul tău cel de atunci, cartea cetăților poporului tău. Dar din cartea aceea lipsește o carte, Verginico. De șapte ani Mă zbat cu tine, tată, ca să intrăm cu cuvântul cel pentru cartea mărturiilor în cetatea ta, în cetatea din care ai făcut și tu parte, că tu ai strâns în jurul tău creștini, și i-ai hrănit de aproape ca să-ți fie aproape, dar aceștia s-au depărtat cel mai mult de tine, o, trâmbița Mea, și casnicii tăi au fost vrăjmașii tăi, după cum este scris: «Vrăjmașii omului vor fi casnicii lui».

Eu, Verginico tată, nu pot să-Mi desăvârșesc arătarea slavei Mele cu cerul pe pământ, până nu Mă spăl de sângele celor ce au fost cu Mine și cu tine și n-au mai voit să iubească viața, și au iubit păcatul, tată, păcatul care face necredință în om și despărțire de Dumnezeu. Cei păcătoși nu se mai gândesc la păcat și la plata păcatului. Cei păcătoși au pierdut frica și sunt cuprinși de duhul nepăsării, tată.

O, iată ce este de făcut. Vei intra, Verginico, în cetatea în care n-ai putut să intri când ți-ai făcut intrarea și cartea de mărturie pentru toate cetățile poporului tău. Vei intra pe porți, tată, nu pe deasupra. Pe deasupra numai lupul sare, dar păstorul cel adevărat intră pe porți. Scrie, tată, cartea care a rămas nescrisă, cartea de mărturie pentru cetatea din care ești și tu. Amin.

– Sună trâmbița lui Dumnezeu peste creștinii din cetatea Pucioasa. Amin.

Doamne, binecuvintează puterea cuvântului meu ca să intru în cetate și să pot lucra peste ea, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin, amin, amin.

Doamne, Tu ești cărarea mea. Mergi înaintea mea și fă-mi cale în ei, că sunt reci toți, și au inimile ferecate de necredință și de nepăsare și de păcate. Doamne, fă din piatră carne. Despietrește-le inimile cele reci și moaie învelișul lor cel tare ca să intru pe porți. Doamne, fă din inimile lor ferecate, fă porți prin care să intru și să pot sta să lucrez cuvântul vieții. Doamne, facă-se voia Ta și nu a lor. Amin.

– Verginico, Eu sunt Cel ce sunt, și sunt Atotputernic și pot tot ceea ce voiesc Eu. Amin.

Ridicați-vă, voi, porți, și vă deschideți înaintea Mea ca să intru. Treziți-vă, voi, cei care ați fost cu Mine, ca să auziți pe Cel Care a fost cu voi, Dumnezeu din cer pe pământ. Sună glasul trâmbiței Mele peste voi. Deschideți! Amin.

Intră, Verginico, și sună din trâmbiță și întocmește-ți cartea cea pentru cetatea ta. Tu ești dintre sfinți, și ești cu sfinții în sobor de sărbătoare pentru ziua când te-am așezat de-a dreapta Mea întru cele cerești. Intră, tată. Binecuvântată să-ți fie intrarea ta cu cuvântul în casa ta și în cetatea ta de unde Eu am venit și te-am luat ca să fii în cer. Se încheie cartea mărturiilor pentru cetățile poporului Meu și al tău. Intră, tată, căci necredința lor nu este piedică pentru cuvântul Meu. Eu sunt Cel ce pot tot ce voiesc Eu. Amin.

– Doamne, am intrat și sun, că Tu mi-ai fost cale de intrare. Amin. Facă-se voia Ta precum în cer, Doamne.

Amin, amin zic vouă: eu sunt trâmbița lui Dumnezeu, iar după această trâmbiță sună Domnul, cea de a șaptea trâmbiță. Amin, amin, amin.

Până acum n-am putut să vă strig, pentru că n-ați putut voi să mai vreți să credeți în mine cea care sunt pururi vie precum toți sfinții sunt, și nici acum nu vreți și nu puteți, și nici eu nu pot, dar poate Domnul puterilor, că El a spus: «Eu sunt Domnul Cel Atotputernic, Domnul puterilor».

Sunt șapte ani de când mi-a dat Domnul trâmbița să sun peste cetățile poporului meu, de când mi-a ridicat glasul duhului meu ca să sune și ca să fiu eu glasul Celui ce strigă peste pustiul inimilor poporului meu. Dar peste voi n-am putut să-mi las glasul, că v-ați ascuns. Și unde v-ați găsit să vă ascundeți! Sub poala preotului v-ați ascuns, ca să-l nimiciți și pe el ca și pe voi, ca să fie nimicit prin voi, și v-ați ascuns sub scutul celor necredincioși ca să le întăriți puterea necredinței lor și a voastră. Sub glasul hulitorilor și al defăimătorilor v-ați ascuns, ca să întăriți prin voi necredința lor și lucrarea lor cea rea și ca să nimiciți lucrarea lui Dumnezeu, cea care are cuvântul vieții veșnice.

O, ce-ați făcut! O, cine v-a pus să faceți împotrivire și necredință și rătăcire de la viața cea creștină care v-a ținut vii până ce eu am plecat la cer ca să fiu cu voi din cer și ca să vă ajut și mai mult, și să cereți Domnului tot ce voiți în numele meu și să primiți de la Dumnezeu? O, cu ce a fost rea viața pe care v-a învățat Domnul s-o trăiți și să n-o părăsiți ca să aveți viață? O, de ce ați părăsit viața, viața cea cu Dumnezeu? Eu am fost îndemnul Domnului, Care vă îndemna la viață fără de păcat și sfântă. Și dacă n-ați vrut, de ce ați hulit viața și învățătura ei, care curge din cer, și nu stă în cer, și vine pe pământ, ca să fie luată de oameni?

Am stat între voi jertfă de suferință, că mă așezam în fața Domnului ca Moise ca să nu fiți pedepsiți voi pentru cele greșite din voi. Am avut o viață de lacrimi și de durere fără mângâiere, căci trupul meu numai într-o suferință a petrecut. M-am dat dușmanilor Domnului și ai mei și ai voștri, care mă luau de lângă voi și mă duceau în temnițele lor ca să mă chinuiască pe mine și pe Domnul și ca să fiți voi păziți de plata greșalelor voastre și să nu pieriți. Am plâns și am suspinat mereu pentru toate ușurătățile voastre, căci ce puțin Îl iubeați pe Dumnezeu! Plângeam în închisoare și ziceam: „Scoate-mă, Doamne, și mă du la ei ca să nu-i înghită rătăcirea din lume și faptele lumii“.

N-am venit acum la voi ca să vă las carte mare, că e cartea lui Dumnezeu pe pământ, și peste voi lăsată. Dar scriu în cartea voastră întrebare peste voi: de ce m-ați părăsit? De ce, mămică? De ce, oare, m-ați părăsit? Copii și nepoți, rude și vecini ai mei ucenici, de ce, oare, m-ați părăsit? De ce, oare? Și de ce nu v-ați întors la hrana care v-a crescut ca să fiți creștini pe pământ? De ce nu v-ați întors când ați văzut că se împlinesc lucrările Domnului cele proorocite pe vremea când eram cu voi? De ce nu v-ați întors? De ce nu vă întoarceți? O, ai cui sunteți acum? Ai cui mai sunteți voi, oare? Voi știți să răspundeți? Am venit să pregătesc poporul cel credincios pentru venirea Domnului cu sfinții Săi după cum scrie în Scripturi. Voi ce veți face în clipa aceea dacă vă va găsi Domnul mâncând și bând și însurându-vă și măritându-vă și fugind de Dumnezeu? Unde vă veți face ascunzătoare?

V-am hrănit din greu cu cele de la Domnul ca să fiți creștini între oameni, și toți, aproape toți dintre voi ați hulit numele meu și dragostea mea cea pentru Domnul și pentru voi. Dacă eu am greșit Domnului, ca un om, sau vouă, era Domnul judecătorul și miluitorul meu. Nu trebuia să faceți voi aceasta, că eu v-am iubit, și n-a fost vinovat cuvântul Domnului care curgea peste voi prin gura mea cea lucrată de Dumnezeu pentru cuvântul Său. Dar eu am dus o viață de chin pentru ca să fiți voi creștini și pentru ca să fiți urmașii mei, ucenicii mei să fiți și nu vrăjmașii mei. Și iată-i pe cei ce n-au fost hrăniți și învățați și miluiți cât ați fost voi, și aceștia au fost credincioși și ascultători Domnului și s-au lăsat tocmiți de Domnul ca să fie urmașii mei cei duhovnicești, că voi n-ați vrut să mă urmați. Dar eu sunt vie și nu pier în veci, că am fost și sunt trâmbița lui Dumnezeu, și sunt purtată mai departe prin pasul celor credincioși.

Se miră o lume întreagă de voi cum de m-ați părăsit! Lucrarea cuvântului lui Dumnezeu a fost și este adevăr, și adevărul se împlinește și se face cale a lui Dumnezeu peste pământ și cale a omului spre cer. Dar voi pe ce cale pășiți? Ce cale aveți sub picioare? Marea e plină de valuri aspre și de furtună și de pirați. O, care vă este bărcuța? Care vă este malul și țărmul? Unde vă sunt copiii, unde vă sunt? O, îmi acopăr ochii duhului, că nu pot purta rușinea pentru voi și pentru copiii voștri. De ce, oare, de ce v-ați făcut lume, lume fără Dumnezeu? Vine lumea spre Dumnezeu și se face sfântă cu viața, și voi v-ați făcut din creștini, lume, și lumii îi vine sfârșitul acum, iar creștinilor sfinți le vine începutul veacului cel nou cu Domnul, veacul cel fără de sfârșit, despre care scrie în Scripturi.

O, cum să privesc eu la voi? V-ați făcut din creștini, păgâni, căci viața voastră este păgânie. Ați deschis poarta casei mele și a intrat în ea lume păgână. Cum veți răspunde Domnului pentru această nelegiuire? Domnul a avut lucrare cerească și tron al cuvântului Său în casa mea, și pe casa aceasta scrie „cer“, iar voi ați întinat acest cuvânt scris. Ați lăsat pe copiii voștri să învețe să moară și nu v-a fost milă de ei, căci mai întâi ați murit voi. Iar când copiii voștri vor fi treziți de conștiința care va veni din cer peste ei, copiii voștri vă vor judeca pentru că i-ați lăsat să moară întru toate. Și iată, alții sunt fiii mei și ai Domnului, dar voi și pe aceștia i-ați hulit. Dacă m-ați hulit pe mine, și pe ei i-ați hulit, precum este scris în Scripturi. Dar cei huliți de voi sunt cei credincioși, cu care eu merg și vestesc peste lume pe Domnul, Care vine ca să dea fiecăruia după cum este fapta fiecăruia.

O, n-ați vrut să vă sfințiți, n-ați vrut. A venit Domnul să-Și pregătească poporul pentru sfințenie și pentru ca să stea înaintea Lui la venirea Lui, că trebuie popor pregătit pentru această mare zi, ziua venirii Domnului, dar voi n-ați vrut să vă faceți sfinți cu viața și cu portul și cu hrana și cu apa și cu fapta. Nu mai este nimic curat pe pământ. Numai om întinat, numai lucru întinat este.

Ziceți că eu am mâncat carne, așa cum zic despre Domnul cei care zic că Domnul a mâncat carne și pește. O, dacă eu n-aș fi mâncat carne, așa cum ar fi voit Domnul, nimeni nu s-ar mai fi apropiat de această lucrare, că n-ar fi lăsat carnea ca să vină să asculte de la Dumnezeu. Dacă eu nu mâncam carne, ar fi fost vândut strigătul lui Dumnezeu încă din scutece. Și dacă n-ar fi îngăduit Domnul însuratul și măritatul și născutul copiilor voștri și traiul cel plăcut omului, n-ar mai fi putut Domnul să Se facă cuvânt în vreme de întuneric și de fărădelege, căci vânzători ar fi fost toți cei care ar fi trecut pe la gura izvorului acesta. Dar Domnul vă spunea încă de pe atunci că vine vremea cea cerească pe pământ și nu va mai mânca creștinul carne și ouă și lapte, căci creștinul va fi pregătit cu pregătire mare pentru ziua Domnului, Care vine pe norii slavei pe pământ ca să stea la masă cu poporul Lui cel sfânt.

Peștele pe care-l mâncați voi este mult mai greu pentru sufletul omului și pentru trupul omului, este mult mai rău decât carnea. Vaca și oaia și găina nu mănâncă mortăciuni, dar peștele mănâncă trup de om, sânge de om, spurcăciune din om. Peștele mănâncă trup de vietăți din ape, mănâncă toată necurăția care este dată de oameni pe ape, și nimic nu mai este curat în ape. Domnul i-a chemat la El pe pescari și i-a făcut apostoli pentru oameni ca să-i scape de această îndeletnicire cu peștele, și i-a pus să postească și i-a învățat cele ce n-au știut din legea cea pentru oameni, și i-a învățat legea cea pentru sfinți, așa cum v-a învățat Domnul și pe voi, căci creștinului îi sfințește Domnul și apa și hrana și viața, și toate sunt sfințite pentru viața cea curată de creștin. Omul curat poate curăți cu Domnul, dar omul întinat și mâncat și băut nu poate curăți cu Domnul, ci poate spurca totul, prin viața lui cea întinată. Țuica, despre care Domnul v-a spus să n-o aveți pe masă nici cât picătura cea mai mică, acum este făcută de creștin, ca și în curtea casei mele. Televizorul, icoana lumii, icoana la care se închină lumea zi și noapte s-a făcut icoană și pentru creștini mai mult decât icoana Domnului. Și dacă ar trimite Domnul un vrăjmaș care să-i fure creștinului televizorul s-ar duce creștinul la judecată ca să se descopere hoțul care i-a adus paguba aceasta. Vai, că se va întâmpla ca și cu omul căruia i s-a furat o oaie, și el rugându-se la Dumnezeu ca să-i arate pe cel ce a furat oaia, îi va veni un lup în față, și acela va fugi de lup și nu se va mai gândi la oaia cea mâncată de lup, și se va gândi la el că e păgubit de sufletul din el.

O, unde sunteți, voi, creștini ai cetății mele? De ce-ați umblat fără de staul? Lupul era flămând după voi. De ce-ați umblat fără Păstor? E mai bine în lume fără Domnul? A fost rău cu Domnul? Și acum e mai bine fără Domnul în viața voastră? Sunteți scriși în cer, și cerul se uită după voi ca după fiii cei risipitori care și-au pierdut moștenirea și pe Tatăl lor. Lucrez cu duh drept peste voi. Acum șapte ani când am pornit cu pecetea cea vie peste fiii cetăților poporului meu, era Domnul în haina milei îmbrăcat, dar acum e Domnul în haina dreptății, și eu tot la fel. Vă amintesc de cuvântul Domnului care zicea: «O, strada Nuferilor, o, stradă plină de sfinți! Ai grijă, stradă, să nu te faci de rușine!».

Vă amintesc că Domnul vă sfințise, și vă învăța să fiți sfinți cu inima și apoi cu viața. Iar după plecarea mea la cer, voi v-ați întinat inima și apoi viața. Vă făcuse Domnul fii și vă spunea mereu să nu fiți murdari pe hăinuță, că în chip nevăzut vă vizitează Duhul Sfânt. Vă făcuse Domnul acoperământ din lucrarea cuvântului Său, acoperământ de vreme rea și de scăpare de moarte, și nimeni dintre sfinți n-a avut norocul pe care l-ați avut voi. Nici Avraam n-a avut așa trecere ca voi, căci cu el Domnul a vorbit mult mai puțin, dar cu voi a mâncat Domnul la masă mereu, mereu, și când Se întorcea înapoi, era cu lacrimi pentru cele ce vedea la voi și în voi.

O, ce noroc ați avut voi, dar ați dat Domnului cu piciorul și sunteți niște copii rătăciți de Tatăl vostru. Ba unii din fiii voștri s-au încumetat să se facă slujitori ai Domnului, ai Tatălui ceresc, pentru oile Tatălui ceresc, zic ei. O, ei n-au fost în stare să poarte grijă de sufletul lor, dară să mai răspundă pentru sufletele altora! Aceștia sunt cei mai de plâns dintre toți cei care s-au pierdut din lucrarea cuvântului lui Dumnezeu, care păstorește pe poporul cel credincios de pe pământ.

Nu vă mai aduc aminte de cele ce le-ați călcat fără de lege. Nu vă mai amintesc de cele ce nu le-ați ținut pentru Domnul, dar vă amintesc că m-ați părăsit. V-am păstorit cu Domnul douăzeci și cinci de ani, și apoi m-ați părăsit și ați luat alți păstori, și v-au păstorit păcatele de tot felul și v-au împietrit și v-au ferecat. Dar sun peste voi, sun din cer pe pământ peste voi, cei din cetatea cuvântului lui Dumnezeu. Sun și întocmesc carte de mărturie între mine și voi. Sun și iar sun. Sun cu toată puterea ca să vă desfac urechile și inimile. Sun ca după fiii risipitori care și-au pierdut moștenirea și pe Tatăl lor. Sun ca peste unii rușinați pentru faptele și pentru necredința lor. Sun peste voi și vă pun la îndemână duhul pocăinței care aduce iertarea peste fiii cei risipitori. Puțini mai am vii dintre voi, puțini, puținei, iar ceilalți v-ați cheltuit averea duhovnicească și darurile și veșmântul cu care ați fost de Domnul îmbrăcați, iar acum sunteți goi.

Sun din trâmbiță peste voi. Întoarceți-vă, voi, cei căzuți de la credință, întoarceți-vă la viață cu credință și cu sfințenie și cu pregătire pentru venirea Domnului! Întoarceți-vă la Tatăl Cel ceresc și ziceți cu umilință, voi, cei greșiți: „Doamne, am greșit la cer și înaintea Ta și nu mai suntem vrednici să ne numești fii ai Tăi, dar iartă-ne prin pocăință și prin viață sfântă de-acum, și fă-ne și pe noi ca pe unii din slugărimea Ta, ca să nu pierim fără Stăpân, ca să avem Stăpân, Doamne, ca să avem nume, Doamne, că vine vremea să se țină mulți după cei aleși ai Tăi, ca să le poarte numele și să scape de cele ce vin peste pământ“.

O, aruncați-vă la mila Domnului și cereți milă. Cereți, voi, cei greșiți, voi, cei despărțiți de mine, cereți împăcarea. Cereți voi, că eu nu pot să cer pentru voi, că voi nu sunteți împăcați cu mine. Voi m-ați părăsit, m-ați urât, m-ați vorbit de rău, și Domnul v-a auzit. El este ochi și urechi peste tot, și scrie tot.

Sun peste voi ca să vă desfac auzul și inima. Nimeni nu poate striga la Dumnezeu pentru voi. Numai voi puteți striga dacă veți voi mila și iertarea lui Dumnezeu, dar nu uitați ce vă spun: mila și iertarea lui Dumnezeu, nu a omului. Strigați la mila Domnului și stați așteptând-o apoi. Eu sunt cea care vă iert acum pentru toate câte ați greșit față de mine cât am fost cu voi și după ce am plecat la Domnul. Vă iert și vă dezleg de toate câte ați făcut rău față de mine, cea care am purtat și port și din cer lucrarea Domnului peste cei credincioși. Vă iert și vă dezleg de toate piedicile, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin, amin, amin. Vă iert ca să puteți trece în sus la Tatăl cu rugăciunile voastre cele pentru pocăință și pentru iertare. Chiar și dacă nu voiți să vă iert, chiar și dacă nu credeți că vă iert, chiar și dacă nu credeți că ați greșit, eu vă iert pe toți cei care știți și care nu știți că ați greșit. Îi iert și pe cei care prin voi au hulit pe Dumnezeu în această lucrare. Îi iert și pe cei din lume care au fost ațâțați de voi să se ridice cu necredință împotriva lucrării lui Dumnezeu și a poporului care este acum cu mine și cu Domnul. Iar voi rugați-vă lui Dumnezeu să vă descopere adevărul Său cel din lucrarea cuvântului Său care v-a însoțit și pe voi atâta vreme. Amin.

Doamne, am sunat peste cetatea cuvântului Tău. Doamne, să ia toți din glasul trâmbiței mele. Să ia și cei din neamul meu cel după trup, cei din casa mea; să ia și rudele și vecinii mei cei aduși de credința lor lângă mine și lângă Tine, Doamne; să ia și nașii, și finii; să ia și cei mai de departe de străduța cea care a purtat lucrarea cuvântului Tău, că eu, Doamne, am făcut cum mi-ai poruncit. Amin, amin, amin.

– O, Verginico, tu ești îmbrăcată cu duhul dreptății, că vremea de acum, aceasta este. Tu ai iertat greșiților tăi toate cele greșite precum și Eu am iertat și am spus: «Oricine va greși împotriva Fiului Omului, i se va ierta». Dar să nu rămână cineva neîmpăcat cu Duhul Sfânt, Verginico, fiindcă acest păcat rămâne împotriva celui ce-l face. Cine L-a cunoscut pe Dumnezeu, și apoi s-a despărțit de El părăsindu-L, acela are acest păcat asupra sa. Acesta este cel mai greu păcat pe care-l face omul cel cunoscător de Dumnezeu, căci fără cunoașterea lui Dumnezeu, păcatul nu are putere asupra omului păcătos. Dar acum Eu sunt cuvânt peste pământ și nimeni nu mai poate spune că nu M-am vestit pe Mine Însumi până la toate marginile mai înainte de venirea Mea cea slăvită. Era scris că nu va veni ziua Mea cea mare până nu Mă voi vesti pe Mine Însumi peste tot pământul.

Poporul Meu, poporul Meu cel credincios, am sărbătorit, fiule, în mijlocul tău. M-am făcut sărbătoare de cuvânt peste tine. M-am slăvit în trâmbița Mea, căci ea a fost slava Mea. Cuvântul Meu este slava Mea. Israele, să fii, fiule, treaz și viu, și să primești hrana Mea din gura Mea. Eu am lucrat în mijlocul tău și am pus pe Verginica să-și scrie cartea de mărturie peste cetatea ei care doarme în necredință de când ea a plecat la cer. Iar tu, poporul Meu cel credincios, îi ești martor că ea lucrează în sobor așa cum este lucrarea cea din cer. Ea s-a ușurat de apăsare, că și-a încheiat cartea cea peste cetățile ei, carte care a fost întocmită acum șapte ani. Iar tu, popor iubit și credincios, să sărbătorești cu bucurie serbările cerești care sunt din cer cu tine, și să fii binevestitor prin lucrarea Mea cu tine, că Eu Mă vestesc că sunt cu tine, Mă vestesc până la toate marginile. Amin.

Așează-te în Duhul Sfânt, poporul Meu iubit, și așa să stai, și așa să te găsesc, căci Duhul lui Dumnezeu lucrează pentru tine și te înnoiește mereu ca să strălucești, poporul Meu. Amin, amin, amin.

13-12-1997

Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfântului ierarh Nicolae

Mereu, mereu să stai în sărbătoare cu Mine, Ierusalime; cu Mine și cu cerul, poporul Meu. Nu mai are cerul pace în cer, că vine cu ea pe pământ ca s-o dea oamenilor, și oamenii nu vor pacea Mea, și o vor pe a lor, și cerul nu mai are pace, și are durere și are așteptare. Tot cerul de sfinți și de îngeri lucrează pe pământ între oameni ca să aducă pacea mântuirii neamului omenesc. Toate oștirile cerești sunt pe pământ cu tine, poporul Meu, ca să pot Eu răzbate cu tine în inimile oamenilor și să-Mi întocmesc sărbătoarea venirii Mele pe pământ cu oamenii a doua oară, poporul Meu.

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Mă așez în mijlocul tău cuvânt ca să te fac, poporul Meu, cuvânt peste pământ. Amin, amin, amin. N-are cine Mă mai ajuta pentru venirea Mea, n-are cine dintre oameni. Numai tu ești poporul Meu cel credincios venirii Mele pe pământ. Pământul este al Meu, precum și cerul, dar oamenii se simt stăpâni peste pământ, ba chiar și peste cer se vor stăpâni, și Eu sunt în jale dimpreună cu cei din cer. Mă așez în mijlocul tău cuvânt de sărbătoare, cuvânt cu putere, cuvânt cu viață veșnică în el, ca să te așez mereu înaintea Mea, ca să te îndemn mereu, mereu să fii poporul Meu, iar tu să împlinești cuvântul Meu. Amin.

Am sfinții cu Mine în coborâre, iar ierarhul Nicolae stă cu amândouă mâinile deasupra ta binecuvântându-te cu binecuvântarea Mea, Ierusalime sfințit de Domnul și de toți sfinții Săi. Binecuvântare arhierească din binecuvântarea Mea, căci Eu sunt Arhiereul tău Cel ceresc după rânduiala Tatălui Meu. Eu sunt Cel Sfânt peste tine. Eu sunt Cel ce te cârmuiesc cu toiag de fier, cu cuvântul Duhului Sfânt, poporul Meu cel plin de haruri și de daruri, căci Eu izvorăsc peste tine din belșug binecuvântarea Mea și harurile ei, și darurile ei cele cerești. Așează-te sărbătoare înaintea Mea, și să stai mereu în sărbătoare cu Mine, Israele român, cu Mine și cu cerul, fiule, că nimeni, nimeni pe pământ nu mai știe să Mă sărbătorească pe Mine și pe sfinții Mei. Oamenii se sărbătoresc pe ei mâncând și bând, însurându-se și măritându-se ca în vremea lui Noe, iar venirea Mea va fi aidoma ca în vremea aceea, ca în vremea lui Noe, precum a fost cuvântul Meu cel din Scripturi. Eu vin, numai tu să fii gata de venirea Mea, și apoi Eu vin. Vin, și voi fi cu tine în veci, căci plata celor mântuiți sunt Eu, Mântuitorul lor. Eu sunt fericire, Eu sunt iubire, Eu sunt mângâiere, Eu sunt bucurie, Eu sunt tot ceea ce vei avea pe veci, căci în Mine este toată plinirea darurilor tale cele veșnice, cele cerești, poporul Meu.

Vezi tu de ce vin Eu la tine mereu? Vezi, fiule, de ce vin? Vin să te binecuvintez mereu, și să te port din binecuvântare în binecuvântare până la ziua cea veșnică. Ziua cea veșnică sunt Eu, Domnul, și în Mine se odihnește odihna ta cea veșnică, poporul Meu cel credincios, precum toți sfinții din cer, care au crezut în Mine pe pământ, făcând voia Mea cea sfântă cu inima și cu trupul și cu cugetul lor. Fii atent la ziua Mea cea mare, că ea vine cu Mine și cu sfinții. Fii atent să înțelegi venirea Mea, și s-o știi cum vine, căci știința ta trebuie să întreacă orice știință de pe pământ. Știința ta e binecuvântată, și e din cer, că Eu vin din cer la tine și Mă fac înțelepciune și Mă fac vestire și Mă fac veghe și bucurie în tine, și Mă fac în tine venire a Mea pe pământ. Amin. Cu tine e tot cerul. Cu tine stau sfinții la masă. Cu tine sunt sfinții la lucrul tău cu cerul. Cu tine merg sfinții pe cale. Cu tine petrec sfinții în serbare pe pământ, poporul Meu. E mare bucurie în cer când Eu Mă așez cuvânt cald în mijlocul tău, și tu ești bucuria cerului, și tu ești nădejdea Mea și a sfinților Mei pentru ziua răscumpărării, Ierusalime binecuvântat pentru venirea Mea.

Mă fac în tine trâmbiță și sun venirea Mea. Îmi împart glasul cuvântului Meu peste tot prin lucrarea ta cu Mine. Ca pasărea care-și adună puii sub aripile sale, așa lucrez cu tine, copile puișor, rod al căldurii Mele. Mereu, mereu te încălzesc ca să nu-ți fie frig, fiule, și să nu știi de greu, că tu ești cel micuț. Tu ești puiul care are nevoie de aripa Mea. Tu ești cel purtat de aripile slavei Mele, căci cuvântul Meu este slava Mea. Amin. Cel mic este cel iubit, cel scump, cel mângâiat, cel dezmierdat, după cum învață însăși firea a toate câte sunt mici între cele mari, ființe de tot felul.

O, tu ești dator cu multă iubire, cu multă credință, cu multă viață din viața ta cu Domnul. Ești dator Celui ce te iubește din cer cu mare iubire, poporul Meu. Ferice ție, după cum vei ști să te dăruiești de frumos lui Dumnezeu. Fericire vouă, copii credincioși Mie în vremea aceasta dacă veți fi pe deplin credincioși, căci celui deplin credincios îi este totul cu putință pentru împlinirea venirii Mele, pentru cer nou și pământ nou. Amin. Mulți au venit ca să fie cu acest izvor și ca să stea cu Mine prin credință, dar mulți s-au și săturat să mai creadă și să mai aștepte, și au plecat să caute altfel de drumuri spre Dumnezeu. Aceia n-au avut credință deplină, căci sămânța cuvântului Meu n-a fost acoperită cu credință ca să încolțească, și n-a încolțit, precum nu încolțește sămânța care rămâne deasupra brazdei de pământ în urma plugului și vin păsările și o mănâncă și nu mai are de unde să iasă rod. Aceia vor fi învăluiți din toate laturile de rușine, căci au avut pe Domnul cuvânt și nu L-au prețuit așa cum este Domnul. De aceea v-am spus Eu vouă că oamenii s-au făcut stăpâni, și se simt stăpâni peste pământ, ba chiar și peste cer se vor stăpâni, căci ar voi să Mă tragă la voile lor, ca să le fac Eu lor după căile lor, nu după Mine.

Oamenii nu Mă prețuiesc. Oamenii nu știu cum este Dumnezeu. Oamenii nu se uită în Mine ca să știe cine este și cum este Dumnezeu. Ei vor să creadă că Eu sunt cum știu ei cu mintea lor, și nu vor să creadă cum este de la Dumnezeu să creadă.

O, poporul Meu, nu știu oamenii ce este credința în Dumnezeu și viața în Dumnezeu. O, poporul Meu, n-au oamenii călăuză dreaptă. O, poporul Meu iubit, fă-te cale și lumină și pâine și apă și sare și haină pentru oameni. Să se uite omul la tine și să înțeleagă cum este Dumnezeu și ce voiește Dumnezeu de la om. Să se uite omul la tine și să ia putere să vină după Mine ca și tine, și să Mă înțeleagă pe Mine uitându-se la tine, poporule, cărarea Mea de la pământ la cer. Tu ești cărare pentru cei de pe pământ, ca să știe omul cărarea spre Dumnezeu. Tu ești torța Mea cea aprinsă, și cu tine Mă port peste întuneric ca să scot omul din întuneric la lumină și să Mă odihnesc de jale. Am de arat și de semănat și de borunat cu tine, ca să fie prinsă sămânța Mea sub țarină și ca să iasă firul ei la lumină și ca să Mă bucur de popor nou ca și tine, și cu el să umplu pământul și să-Mi răscumpăr munca și pe toate cele văzute și nevăzute, care au fost la început făcute de cuvântul Meu pentru omul cel făcut de Mine, căci pentru el M-am coborât din sânul Tatălui Meu, ca să-l iau în Mine și să-l nasc din Mine, ca să fie omul născut din cer, ca și Mine, și ca să Mă ia omul în el, și să-Mi dea viață în el și din el, și ca să fiu Eu Dumnezeul omului cel de sus născut, precum sfinții sunt născuți de sus la credința lor, și cu patrie cerească și veșnică dăruiți de Dumnezeu.

Cuvântul Meu s-a făcut sărbătoare în mijlocul tău, căci toate oștirile cerești sunt cu tine, Israele credincios, ca să pot Eu răzbate cu tine în inimile oamenilor și să-Mi întocmesc sărbătoarea venirii Mele pe pământ a doua oară. Amin. Oamenii se pregătesc de zor pentru sărbătoarea Crăciunului, dar pentru nașterea Mea în ei nu se pregătesc oamenii. Pentru venirea Mea a doua oară pe pământ, nici vorbă să se pregătească neamul oamenilor. Dar tu pregătește-te mereu și fii gata mereu, și nu te sătura să Mă aștepți și să crezi că vin, că Eu prin tine vin, prin cei credincioși ai Mei de pe pământ. Amin. Pregătește-te mereu pentru nașterea cuvântului Meu în mijlocul tău. Pregătește-te zi și noapte pentru venirea Mea, că vin, poporul Meu, și cuvântul Meu este adevărat.

O, ce frumoasă va fi pentru tine venirea Mea! Voi veni, poporul Meu, cu sărbătoare veșnică între Mine și tine, iar ziua Mea cu tine nu va mai însera. Amin. Și cerul, și văzduhul, și pământul, și cele din ape, și adâncul, vor vedea sărbătoarea Mea cu tine, sărbătoarea cea veșnică, fiule. Dar Eu voiesc, copilul Meu iubit, ca tu să fii cel dintâi care vezi și care vei vedea venirea Mea la tine și la toți cei care Mă iubesc pe Mine și pe tine, și se vor face popor nou întru întâmpinarea Mea, iar Eu și cu cei credincioși pe deplin, vom dăinui în veci, uniți cu Tatăl. Amin, amin, amin.

19-12-1997

Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfântului ierarh Spiridon

Poporul Meu, poporul Meu, Eu, Domnul, vin iar la tine ca să Mă așez cuvânt în tine. Vin, fiule, la tine ca să-ți măsor făptura. Amin. Lucrez peste tine cu întreită binecuvântare, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.

Dau sfinții să se măsoare cu tine, și să nu Mă rușinezi, fiule, că sfinții cerului Meu au mare cinste pentru tine, că ei văd cine ești tu, văd din lucrarea Mea cu tine, poporul Meu. Se uită sfinții la lucrarea Mea cu tine, și se hrănesc sfinții din cuvântul Meu așa cum te hrănești tu, și voiesc sfinții să auzi și să înțelegi cuvântul Meu cu urechea duhului, ca și ei, nu cu urechea trupului. Toată lumea aude de la Dumnezeu cu urechea trupului, dar trupul nu folosește duhului, și îi stă împotrivă, căci scris este: «Duhul poftește împotriva trupului, și trupul, împotriva duhului». Toată lumea este trup, și trupește sărbătorește serbările ei, chiar dacă ea, lumea, se folosește de numele zilelor Mele de serbare. Lumea a întors pe dos zilele Mele de serbare, și Eu nu am nici o bucurie de la bucuriile lumii, că bucuriile lumii sunt pentru lume, nu pentru Mine și nu pentru sfinții Mei.

Neamul Meu român sărbătorește azi serbarea nașterii Mele între oameni, iar cerul sărbătorește pe ierarhul Spiridon, căci astăzi această sărbătoare este în cer. Toate sunt anapoda pe pământ, și Eu M-am dus cuvânt între cei mai mari ai neamului român și între cei ce se zic biserică a neamului român și le-am spus să se așeze la loc cu cele cerești și să pună la locul lor și la cinstea lor pe cele strămutate de la locul lor, căci sfinții cerului Meu, mereu, mereu Mă întreabă: «Doamne, până când?».

Astăzi nu este sărbătoarea nașterii Mele, și lumea se serbează pe ea, nu pe Mine. Lumea se bucură fără Mine, că așa s-a deprins lumea. Dar tu, poporul Meu, nu ești din lume, precum nici Eu nu sunt. Eu, fiule, nu încap cu cele ale Mele în lume, precum nici tu nu încapi. Lumea se bucură, și tu plângi cu Mine de jalea Mea și a sfinților Mei, dar vine ziua Mea când lumea va plânge de jalea ei, și tu te vei bucura cu bucuria Mea, căci așa scrie în Scripturi. Eu sunt în durerile nașterii din nou a lumii, precum și tu ești, dar după nașterea aceasta vom uita de dureri, de bucurie că s-a născut din cer lumea cea nenăscută de sus. Este scris că cine nu se naște de sus, nu poate fi al împărăției cea din cer pe pământ, și iată, lumea este împărat pe pământ, și ar voi să fie și pe cer tot așa, dar cerul este cel ce nu se vede, căci ochii trupului nu văd pe Domnul și pe cele cerești ale Domnului.

Vin, poporul Meu, să-ți măsor făptura. Vin la tine pe pământ cu sărbătoare arhierească. Arhiereul Spiridon a fost minune cerească pe pământ. N-am mai avut pe altul ca și pe el între arhierei pe pământ. Acesta a fost cu adevărat om plăcut Mie, om smerit ca Mine, om blând și smerit cu inima, om care a ajutat pe Dumnezeu la mântuirea neamului omenesc. Astăzi nu se mai ridică dintre oameni om ca arhiereul Spiridon. Ce să fac Eu cu arhiereii cei cu școală omenească? Aceia nu pot face ce a făcut sfântul Spiridon. Cei de azi se rușinează cu sfințenia. Cei de azi râd de cel sfânt și îl fac asemenea lor, așa cum s-a întâmplat cu arhiereul Meu de care Eu M-am folosit pentru începutul cel nou al lumii, pentru începutul lucrării de naștere din nou a lumii, dar n-a fost lăsat să fie sfânt și drept. Invidia arhiereilor lumești a tras de sub el cărămida cea nouă pe care Eu, Domnul, am așezat-o acum prin el pe pământ pentru începutul nașterii din nou a lumii, precum Eu am proorocit și am făgăduit apostolilor Mei cei doisprezece.

O, poporul Meu, îți spun ție bucurie. Apostolii cei doisprezece s-au așezat pentru Israel pe cele douăsprezece scaune pe care Eu le-am dat lor prin făgăduința Mea cea de atunci. Au auzit la Mine cuvânt rostit peste neamul lui Israel, neamul lor cel după trup, neamul pe care Eu îl strig acum să vină să primească cuvântul Meu, cuvântul Celui răstignit de neamul lui Israel, căci neamurile pământului au primit cuvântul mântuirii și vin la credința mântuirii prin cuvântul Meu care vine înaintea Mea ca semn de pocăință a oamenilor, și de venire a Mea, iar Israel cel după trup are mijlocitorii lui pe cei doisprezece apostoli ai Mei, care sunt iudei după trup, după cum și Eu sunt iudeu după trup, că mântuirea din iudei este, după cum este scris în Scripturi. S-au așezat apostolii Mei să judece pricina celor douăsprezece seminții ale lui Israel, și această judecată se face prin Mine, Cuvântul lui Dumnezeu peste neamul român, ca să audă neamurile pământului, și să audă neamul Meu Israel și să se scoale, căci Hristos, Unsul Tatălui, Trimisul Cel din cer pe pământ acum două mii de ani trup în Israel, iar azi cuvânt în neamul român, Hristos, Cel ce este proorocit de prooroci ca să fie Mesia Cel din cer, Hristos vine din nou a doua oară de la Tatăl ca să mântuiască lumea cu mântuirea Lui. Amin, amin, amin.

Vine Domnul Iisus Hristos, și face pe pământ praznic de mântuire, praznic de naștere din nou a lumii. Vine Domnul și Se vestește pe Sine și vine. Amin.

Apostolii Mei s-au așezat pe cele douăsprezece scaune ale dreptății, și încep să scrie pe cei din Israel care vor veni spre mântuire, în numele lui Hristos, Mesia Cel venit din cer acum două mii de ani, și vor striga numărul lor după seminții, precum este scris în Scripturi, și cei mântuiți din neamul lui Israel se vor uni cu neamul român în numele Meu, și Mă vor vesti pe Mine Hristos, Cel ce vine ca să fie cu cei mântuiți.

Apostolii Mei au fost și sunt iudei, și sunt Ierusalimul cel de sus, împreună cu Avraam, Isaac și Iacov, și cu neamul lui Israel cel sfânt din toate veacurile și cu toți cei din neamurile pământului care au primit credința în Hristos prin apostolii Mei cei doisprezece, ucenici care și-au ridicat ucenici asemenea lor în toate neamurile pământului, de atunci și până azi, și aceștia sunt sfinții cerului, în cer și pe pământ, căci Ierusalimul este zidit din sfinți, și în cer și pe pământ, amin; din sfinți, nu din pietre, nu din cărămizi, ci din oameni noi și sfinți cu trăirea, cu duhul și cu trupul și cu sufletul lor. Amin.

Apostolii Mei cei din iudei s-au așezat pe cele douăsprezece scaune ale dreptății ca să mijlocească la Mine împreună cu tine, poporul Meu de ucenici pentru neamul lui Israel cel după trup, căci Eu nu Mi-am uitat făgăduințele Mele cele pentru el rostite și pe care nu le iau de peste el.

O, poporul Meu, a venit vremea nașterii din nou a lumii și a lui Israel cel ce a fost poporul Meu și nu mai este. Dar cel din Israel care se va ridica cu pocăință ca să Mă primească cuvânt de venire a Mea a doua oară, acela va fi popor al Meu prin făgăduințele cele rostite pentru rămășița lui Israel care se va scula și va mijloci la Mine pentru tot Israelul, iar Eu, Domnul, voi fi milostiv pentru cel ce Mă primește de Stăpân și de Mire venit de la Tatăl cuvânt pe pământ, și apoi trup văzut, trup și cuvânt, cuvânt și trup, Hristosul Tatălui. Amin. Și se vor încreștina neamurile și vor lua trăire creștină și se vor bucura de așa trăire, căci lumea nu știe ce înseamnă bucurie. Lumea a vrut să fie lăsată de capul ei, și este fără cap lumea, iar biserica ei este lumească, nu este cerească, și este descoperită înaintea lui Dumnezeu și așa se roagă la Dumnezeu, dar nu se poate așa, că scris este: «Orice femeie care se roagă lui Dumnezeu cu capul descoperit, își necinstește capul, iar capul femeii este bărbatul». Orice biserică rugându-se lui Dumnezeu cu capul descoperit, își necinstește capul ei, iar capul bisericii trebuie să fie Hristos, căci Hristos este bărbatul bisericii, Mire al bisericii dacă biserica este mireasă, iar dacă nu este mireasă nu este biserică a lui Hristos, ci este biserică lumească și nu creștinească. Biserica lui Hristos are trăire creștinească și sărbătoare creștinească, dar iată, biserica românilor a voit să fie lăsată de capul ei și și-a stricat serbările, iar vremile cele sfinte le-a strămutat de la locul lor și numai biserică nu este ea, că este biserică fără sfinți, de vreme ce și-a sucit zilele sfinte și nu mai sunt la locul lor și în dreptul sfinților lor, căci fiecare clipă își are binecuvântarea ei și fiecare zi își mărturisește pe sfinții ei.

Să se așeze la locul lor sărbătorile Mele și ale sfinților Mei, că iarăși strig cu acest strigăt peste neamul român pe care-l vreau creștin pe pământul dreptății Mele. Eu am făcut din pământul român pământul cuvântului Meu, pământ al dreptății, căci cuvântul Meu este dreptate pe pământ, și voi face din pământul român pământ al creștinilor, iar creștini sunt cei ce au trăire ca a Mea și nume ca al Meu.

O, poporul Meu, am venit la tine ca să-ți măsor făptura. Lumea se bucură cu mâncăruri alese, cu carne de porc și cu băuturi tari, și zice că sărbătorește nașterea Mea. Dar lumea taie porci și vaci și oi și păsări ca să mănânce și să petreacă serbarea ei, și nu așa sunt serbările Domnului cu omul. Acum trebuie să fie vreme de post până la ziua de serbare a nașterii Mele, iar tu, Românie, tai porci și faci sânge în vreme de post. O, nu se face vărsare de sânge în vreme de post, că e vreme de post și de cumințenie și de sfințenie pentru pregătirea ta în întâmpinarea serbării nașterii Mele. Ai scos două duminici de la locul lor, căci te-ai crezut că poți să întorci vremurile, și le-ai întors, după cum este scris în Scripturi: «Se vor încumeta să schimbe vremurile».

Să știi, Românie, să știi că nu s-a terminat postul pentru întâmpinarea serbării nașterii Mele, și tu calci orânduielile sfinților, și sunt supărați pe tine sfinții și părinții tăi și îi aud mereu zicându-Mi:

– Doamne, până când ca să așezi puterea noastră la locul ei? Doamne, voim să facem bine oamenilor, și oamenii ne-au făcut rău. Doamne, răscumpără locurile noastre, căci antichrist ne-a dat afară din biserică și ne-a luat locul și haina și casa, iar biserica e fără sfinți, și ea nu știe boala ei, nu știe de unde vine suferința ei. Doamne, dă duhul treziei peste cei ce cârmuiesc peste neamul Tău român, ca să așeze împărăția cuvântului Tău la locul ei și să-i spună lui antichrist pe nume și să răscumpere locașurile Tale cele cu sfinți în ele, căci antichrist ne-a scris pe noi pe ziduri, iar pe el, pe scaunul Tău și al nostru, Doamne!

– O, sfinților, sfinți ai cerului sfânt, ai cerului român! Eu, Domnul, vă voi face dreptate, căci Mi-am făcut în România scaun al dreptății și din el Mă fac cuvânt de dreptate, și cu cuvântul Meu netezesc căile voastre spre oameni, și ale oamenilor spre Mine și spre voi, iar Eu sunt Dumnezeu, și voi birui.

Amin, amin zic vouă, celor din fruntea poporului român: adunați-vă și faceți sfat ceresc, căci Eu sunt Cel ce stau tainic în sfatul acesta. Așezați la loc pe sfinți! Amin. Așezați în biserici postul și rugăciunea, și pe sfinți, și viața cea creștinească în România. Ea e țara Mea de nuntă, căci Eu sunt Mire în ea, sunt cuvânt de iubire și de înviere din ea. Eu sunt învierea morților ei cei vii și cei adormiți.

Mă doare când văd tristețe pe duhul sfinților tăi, Românie. Tu ai fost cea mai lovită dintre neamuri, căci cei drepți din tine n-au mai avut loc să trăiască deasupra pământului tău, și au fost băgați dedesubt ca sămânța care dă rod. A venit vremea rodului. Întoarce-te spre rodire sfântă din mijlocul tău, din pământul tău. Amin, amin, amin.

Iar tu, popor al cuvântului Meu, să stai sub hrana Mea, să stai mereu sub ploaia cuvântului Meu, căci cu el hrănesc pretutindeni. Am venit la tine să-ți măsor făptura și să te dau pildă de trăire și de lumină și de adevăr al Meu între oameni. Și voi veni să te învăț să-ți măsori singur făptura, și să știi să lucrezi cu Mine peste tine, căci tu ești plugul Meu, ești pilda Mea înaintea oamenilor, iar cine va pune mâna pe acest plug, să nu se mai poată uita înapoi, ci numai la cer și numai la Mine. Amin, amin, amin.

25-12-1997
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
“Pe când rostea Petru cuvintele acestea, S-a pogorât Duhul Sfânt peste toți cei ce ascultau Cuvântul.”
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index -> Spiritualitatea Universală, Texte profetice, profeti, prooroci, channeling, clarvazatori, scribi ai lui Dumnezeu
   -> Profețiile și profeții lumii, Profeții despre România
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 11 of 11  [ 102 Posts ]
 

Goto page Previous  1, 2, 3 ... 9, 10, 11
Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !