UNIQUE : FORUM - PORTAL spiritual romanesc Imnuri shivaite |
Author: | AliceInWonderland [ 24.12.2006, 09:52 ] |
Post subject: | Imnuri shivaite |
Deschid aceasta sectiune dedicata starii de adorare a lui Shiva de catre devotul shivait. |
Author: | AliceInWonderland [ 24.12.2006, 09:55 ] |
Post subject: | Opt strofe despre Suprem (Anuttara shtika) |
Opt strofe despre Suprem (Anuttara shtika)
1 Aici procesul evoluției nu mai este necesar Nici contemplarea imaginativă, Nici vorbirea inspirată sau dezbaterea, Nici meditația, nici concentrarea, Nici măcar strădania rugăciunii. Spuneți-mi, ce este această Supremă Realitate Divină Conștientă și Absolută? Ascultați răspunsul: nu renunța la nimic și nu păstra nimic, Ia parte la bucuria totului și fii așa cum ești! 2 În realitate lumea fenomenelor trecătoare (samsara) nici nu există, Atunci cum poate să mai apară ideea vreunei înlănțuiri? Dacă Sinele cel veșnic liber nu poate fi niciodată înlănțuit, La ce s-ar mai strădui să se elibereze? Toate acestea nu sunt altceva decât păcăleala umbrei unei fantome, Sau funia considerată din greșeală drept un șarpe, producând astfel o teamă fără de sens. Nu renunța la nimic și nu păstra nimic, Bucură-te, stabilit în Sinele tău, exact așa cum ești! 3 Cum s-ar putea distinge în Supremul Divin Între adorator, cel adorat și adorarea însăși? Cum s-ar putea vorbi despre așa ceva? Pentru cine ar exista vreun progres, oare cum ar fi acesta Și cine ar păși pe o cale ascendentă? Chiar dacă această iluzie apare ca fiind diferită, Ea nu este totuși separată de Conștiința Divină Supremă. O, totul nu este nimic altceva decât pura natură a cunoașterii de Sine - Nu-ți mai face griji inutile! 4 Această beatitudine nu este comparabilă cu bucuria adusă de bogăție Ori de o beție cu vin sau de fuziunea amoroasă cu iubita. Apariția acestei Lumini nu este nicidecum comparabilă Cu aprinderea unei lămpi și nici cu strălucirea Lunii sau a Soarelui. Repaosul ce apare prin eliberarea de toată separarea (diferențierea) inerentă existenței în dualitate Este precum ușurarea resimțită după ce o povară grea a fost lăsată la pământ. Răsăritul acestei lumini este ca regăsirea unei comori pierdute: Comoara tărâmului non-dualității universale. 5 Iubirea și ura, bucuria și suferința, creația și resorbția Încrederea în sine și adânca disperare, Sunt toate niște stări ce apar în lume ca fiind separate, Nefiind însă, în realitate, diferite. Oricând ești încarcerat de vreo formă individuală a acestor stări, Fii conștient de identitatea dintre starea ta și Ființa Divină Supremă. Împlinit fiind de această contemplare, nu te vei bucura tu din tot sufletul? 6 Ceea ce înainte nu exista devine brusc activ; Așa sunt și stările firii în această lume. Cum pot ele să existe în realitate, Cât timp există o rătăcire Provocată de modificarea "stării de mijloc"? Unde ai putea găsi oare adevărul în irealitate și nestatornicie, În multitudinea formelor manifestate în iluzia unui vis, ori În frumoasa înșelăciune? Depășește-ți nedesăvârșirea de care este legată teama și îndoiala Și trezește-te! 7 Nu cel primordial (Paramashiva) nu este creatorul stărilor de conștiință condiționate, Mintea ta este cea care le crează. Ele nu posedă o conștiință reală, Prinzând o formă (aparentă) doar printr-o păcăleală de moment. Frumusețea iluzorie a universului apare în puterea imaginației tale, Ea nu are vreo altă origine. Din acest motiv tu luminezi prin propria-ți strălucire - Tu ai atât natura Unicului Divin cât și o manifestare multiplă. 8 Realul și irealul, Unicul și multiplul, Ceea ce este pătat de iluzie sau Sinele pur - Toate acestea strălucesc în oglinda clară a conștiinței iluminate. Dacă vei recunoaște toate aceste lucruri ca având forma Luminii Necreate, Dacă vei recunoaște în tot și în toate strălucirea copleșitoare a Sinelui tău Divin (Atman) Iar strălucirea îți va fi mereu înrădăcinată ferm în propria-ți trăire, Atunci vei lua parte pe deplin la atotputernicia Domnului Dumnezeu (Paramashiva). |
Author: | AliceInWonderland [ 24.12.2006, 10:02 ] |
Post subject: | Imn către Shiva (Bhairavastava) |
Imn către Shiva (Bhairavastava)
1 Fiind în gându-mi una cu Tine, Te ador în Inima mea, o Bhairava, Stăpâne Suprem, Care împlinești orice lucru mișcător sau nemișcător, Care ești Sinele cel pur, cel unic, cel fără de sfârșit și fără de început, refugiul și mântuirea tuturor celor părăsiți. 2 Grație compasiunii Tale nesfârșite, o, Doamne, totul îmi apare ca fiind una cu Tine. Căci, într-adevăr, Tu ești, în eternitate, chiar Sinele meu și prin urmare, întreaga realitate obiectivă este indisolubil unită cu Sinele meu. 3 În Tine, o, Doamne, Sinele meu adevărat Ce pătrunzi întreaga manifestare universală dispare orice teamă în fața acestei lumi de suferință și coșmar chiar dacă mai există încă, pentru mine, o mulțime de fapte și tendințe ce ar putea aduce cu ele suferințe insuportabile, rătăcire și frică. 4 O, moarte, nu-ți îndrepta asupra mea privirea-ți plină de mânie și teamă căci eu sunt mereu abandonat în slujba și în meditația asupra lui Shiva, și sunt beatific unit cu teribilul și transcendentul Bhairava și cu Energia Sa supremă (Parashakti). 5 Astfel, o, Doamne, întunericul adânc al iluziei a fost gonit de albele raze ale Sinelui Tău, căci acum Tu îmi ești atât de aproape! Niciodată nu-mi va mai fi teamă de acțiunea morții și a distrugerii și nici de puterile demonilor! O, Doamne, slavă Ție! 6 Căci Tu ești Realitatea esențială și supremă a tuturor lucrurilor, Tu ești strălucirea indescriptibilă a adevăratei cunoașteri ce s-a arătat lumii. Iar eu mi-am dobândit pacea deplină și extatică în Tine, adevăratul meu Sine, împlinit fiind mereu de nectarul divin preacurat al tuturor lucrurilor. 7 O, Doamne, atunci când starea de impurificare, aducătoare de mari limitări și suferințe, vrea să pătrundă în gândurile mele, mă cutremur în aceeași clipă de slava copleșitoare a indestructibilei Tale unității ce îmi apare ca fiind preapurul și sublimul nectar al beatitudinii. 8 O, Shiva, chiar dacă este adevărat că postul, ritualurile religioase, baia subtil-purificatoare sau asceza conduc și ele în final la depășirea chinurilor existenței, nectarul meditației profunde asupra scrierilor Tale sacre face să curgă spontan în Inima mea fluviul păcii profunde și preafericite. 9 O, Stăpâne Bhairava! Toată ființa mea dansează, cântă și este bucurată adânc atunci când te vede pe Tine, Cel Preaiubit, și împlinește astfel jertfa tainică a Unității ce este, altfel, atât de greu de împlinit. |
Author: | AliceInWonderland [ 24.12.2006, 10:10 ] |
Post subject: | Douăzeci de strofe despre suprema învățătură spirituală (Mahopadeshavimshatika) |
Douăzeci de strofe despre suprema învățătură spirituală (Mahopadeshavimshatika)
1 Slavă Ție, Doamne, căci corpul Tău este întregul Univers Iar ființa Ta transcende toate lumile, Ție, lumina veșnicei bucurii. Sinelui meu, cuprinzând energii și forțe nesfârșite. 2 Slavă Ție, Doamne, acolo unde Tu ești Tu, iar eu sunt eu. Acolo unde doar Tu exiști, iar eu nu sunt. Acolo unde nu suntem nici eu, dar nici Tu. Slavă Ție, Doamne, acolo! 3 Eu te-am căutat mereu, plin de dor, în interiorul trupului meu Ca Tu sau Sinele meu. Dar ceea ce descopăr când nu te găsesc nici pe Tine, nici pe mine, Ceea ce gândesc atunci, ești chiar Tu! 4 Atunci când te-am contemplat în forma Sinelui meu, eu, adoratorul Tău Am obținut deja forma Ta Slavă Ție, Da!, chiar mie, slavă! 5 A spune Tu trebuie să faci asta este doar un mod de a vorbi, Căci cel care este în Sinele său a devenit deja una cu Tine. De ce s-ar mai resorbi, Doamne, în Tine și unde sau de unde ar mai putea să o facă? 6 Chiar și a spune eu sunt Tu, Tu ești eu nu este adevărul suprem, Căci separarea de Tine nu a existat niciodată. O astfel de stare de separare înșeală dorința de a obține iluminarea. 7 Cuvinte ca eu, tu, el, ea nu-și găsesc locul în Tine Și, cu atât mai puțin, lumea obiectivă exterioară. 8 Cine a gustat o singură dată cu nesaț din nectarul beatific al Iubirii Tale, Acela nu va mai vorbi despre diferențieri, ba chiar se va feri să mai afirme și: Totul este Unul, preaplin al păcii absolute. [Este vorba de un binecunoscut vers vedic.] 9 Atunci când Tu îți revelezi adevărata esență Ești Tu, ești eu, ești chiar întreaga lume. Dar când manifestarea a fost complet resorbită Nu ești nici Tu, nici eu, nu mai există nimic din toată această lume. 10 Tu apari prin propria-Ți voință Întocmai ca un actor ce își asumă diferitele roluri ca și cum ar fi o parte a acestora, Cum ar fi stările de veghe, de vis sau de somn profund. Dar, în realitate, Tu nu ești niciodată fragmentat. 11 Când Tu ești treaz, întreaga lume e trezită. Când Tu dormi, ea se dizolvă în somnul tău supraconștient. Astfel, întregul univers manifestat și nemanifestat Este una cu Tine. 12 Limba obosește lăudând numele Tău, Gândirea obosește meditând asupra Ta. Cum s-ar putea medita asupra Celui fără de formă Și cum ar putea fi denumit Cel fără de însușiri? 13 Cum ar putea fi invocat spre adorare Cel Desăvârșit Și cum I s-ar putea oferi un loc sacru Celui ce se află pretutindeni? Cum I s-ar putea spăla picioarele Celui Preacurat? Cum I s-ar putea oferi Acestuia apă să-și clătească gura? 14 Cum să-L speli pe Cel nepătat Și cum să-L îmbraci pe Cel al cărui corp este întregul Univers? Cum să-I oferi parfumuri Celui de neatins Și cum să-L împodobești pe cel ce este însăți frumusețea? 15 Cum poți să-I legi șnurul sfânt al brahmanilor Celui de neînlănțuit Și cum să-I oferi flori Celui care transcende mirosul? Cum poți să arzi tămâie pentru Cel care transcende suflul Și cum să arzi ulei în lămpi pentru Cel ce transcende văzul? 16 Cum să-I oferi Celui etern mulțumit ofrande de mâncare Și cum să-I oferi betel Celui Omniprezent? Cum să mergi în pelerinaj în jurul celui nesfârșit Și cum să te închini Celui Unic și fără de al doilea? 17 Cum să-I aduci ofrandă de lumină Supremului ce strălucește veșnic în Sinele Său Și cum să-I cânți Celui de necunoscut un imn vedic? 18 Cum poți să Îl eliberezi din ritual Pe Cel ce este atât interior cât și exterior desăvârșit? Cum poți să-I oferi ofrande Celui Ce este pretutindeni prezent, lipsit fiind de orice diferențiere? 19 Cum poți să-I oferi Celui desăvârșit vreo răsplată Și cum poți să-I oferi apă Celui veșnic împlinit? Cum poți să-L eliberezi pe Cel ce pătrunde toate lucrurile? Cum ar putea Cel nevăzut să realizeze ritualul iertării? 20 Suprema adorare a lui Dumnezeu poate fi realizată În toate stările doar astfel: Atunci când conștiința îți este unită cu El (Dumnezeu) Să îți abandonezi toate gândurile lui Dumnezeu, Stăpânul Absolut al întregii manifestări. |