O ipoteză timpurie: textul lui Moise completat de scribii de mai târziu 1


În general se crede că o persoană numită Moise ar fi scris primele cinci cărți
pe care se bazează Religia Mosaică a evreilor.

Plecănd de la cei ce au remarcat primele anacronismele din Pentateuh
ar trebui să observăm, în plus, că ei nu au avut niciodată intenția de a contesta sau de a pune la îndoială
că Moise ar fi autorul Pentateuhului.

După cum vom vedea în primele etape ale acestui scurt studiu,
paternitatea mozaică era cea tradițional dată;

datele textuale observate în această primă fază au fost explicate prin ipoteze care urmăreau să păstreze paternitatea lui Moise.

Ar trebui să observăm, în plus, că anacronismul lui Isaac ibn Jashu nu a avut niciodată intenția
de a contesta sau de a pune la îndoială paternitatea mozaică.
După cum vom vedea în primele etape ale acestui scurt studiu, paternitatea mozaică era cea tradițional dată;
datele textuale observate în această primă fază au fost explicate prin ipoteze care urmăreau să păstreze paternitatea mozaică.

Astfel, anomaliile textuale observate de rabinul spaniol din secolul al XII-lea Abraham ibn Ezra -
și anume, faptul că sintagma pentateuhovică "dincolo de Iordan" (de exemplu, Dt 1:1),
versetele care ar fi fost rostite de Moise la persoana a treia
și descrierile unor locuri pe care Moise nu le vizitase niciodată
- reflectau cunoștințele unui autor din alt timp și loc, a recunoscut el discret.

El a argumentat că pasajele care vorbesc despre faptul că Moise a predat legea legământului "dincolo de Iordan"
au fost scrise în mod irevocabil de cineva care a trăit de cealaltă parte a Iordanului,
adică de un scrib care a trăit în Israel, la vest de Iordan, și a vorbit despre faptul
că Moise a predat legea "dincolo de Iordan".

Rabinul Hezekiah ben Manoah, din secolul al XIII-lea, a observat, de asemenea, că persoana care a scris Geneza 12:6,
de exemplu - "pe vremea aceea, canaaniții erau în țară" - trebuie să fi făcut acest lucru din perspectiva unei perioade de timp ulterioare,
adică din perspectiva cuiva care privește înapoi la epoca în care canaaniții se aflau efectiv în țară.

Dovezile din ce în ce mai numeroase l-au determinat pe Joseph Bonfils, în secolul al XIV-lea,
să sugereze că există în mod clar versete și pasaje din Pentateuh care au fost scrise de profeți mai târziu.

Nici una dintre aceste observații nu amenință paternitatea mozaică în sine. Mai degrabă, concluzia care se desprinde din aceste date textuale este că
documentul mosaic original trebuie să fi fost completat în perioadele ulterioare cu texte suplimentare scrise de autori mai târziu.

Unul dintre ultimii susținători ai acestei teze a fost Richard Simon, care, în secolul al XVII-lea, a susținut că
nucleul legilor provine de la Moise și a fost scris de el;
cu toate acestea, restul Pentateuhului a fost adăugat de un scrib ulterior, cum ar fi Ezra.

Astfel, paradigma predominantă, cu excepții, până la începutul secolului al XIX-lea, a fost aceea că Moise a scris legile,
iar profeții și scribii de mai târziu au adăugat material la ele.



Sursa: An early hypothesis: Moses' text supplemented by later writers
http://stevendimattei.com/moses-write-torah-2/