Faptul că în societatea noastră individul caută să se calmeze aproape în exclusivitate cu ajutorul tranchilizantelor sau al medicamentelor a devenit un lucru obișnuit, cotidian. Omului modern îi lipsește voința necesară depășirii unei astfel de situații penibile. În consecință, pentru el, micuțul tub cu pastile constituie soluția cea mai ușoară și mai la îndemână. Acest lucru nu exclude însă o serie întreagă de descoperiri pe care oamenii de știință și medicii, în special, abia în ultimul timp au început să le facă, constatându-se și studiindu-se noi metode care, prin profunzimea lor nebănuită și efectul lor neașteptat, fac de prisos orice intervenții de natură alopată sau artificială.
În acest articol ne vom ocupa de muzică și de binefacerile ei. Muzica este creată pentru om și ea îl poate face să se simtă mai bine, atunci când este utilizată în mod inteligent. Pentru ce, așadar, să nu ne bucurăm de acest ajutor? Cine caută, găsește spune un vechi proverb. Această formă de curaj care conferă voința și îndrăzneala de a cerceta este deseori recompensată printr-o descoperire revelatoare, importantă.
Efectul muzicii
Din timpuri imemoriale, omul a folosit sunetele și muzica atât în scop terapeutic, cât și în practicile sale religioase. Atunci când ne simțim atrași în mod irezistibil de muzică trebuie să recunoaștem, fără doar și poate, că aceasta exercită o influență certă asupra spiritului nostru. Uneori, muzica devine exaltantă, și diverse cântece religioase, ritualuri, precum și anumite forme ale muzicii de acompaniament au vizat ridicarea ființei umane la un nivel spiritual superior. În plus, muzica tinde să readucă individul spre originea și esența sa adevărată.
Apare evident deci că ea reprezintă un mijloc de vindecare și armonizare în ansamblu, a individului. Prin intermediul muzicii, omul poate scăpa, în timp, de anumite obiceiuri sau moravuri proaste; în acest sens, încă de foarte multă vreme s-a constatat de pildă, influența sunetelor armonioase asupra scăderii tensiunii psihice și, de aici, a diminuării reacțiilor agresive.
Deși meloterapia sau muzicoterapia este o formă recentă de tratament în medicina modernă, ea a fost recunoscută ca atare și există de veacuri.
La Congresul Muzică și medicină de la Ludenscheid, din 1984, una din concluziile principale la care s-a ajuns a fost aceea ca muzica reduce stresul. În prezent însă, au fost trase și stabilite numeroase alte concluzii în ceea ce privește efectul muzicii asupra individului. Astfel, muzica relaxantă diminuează tensiunea arterială, iar pulsul este încetinit. O studentă din San Francisco a experimentat pe un grup de 28 de copii născuți prematur anumite piese de muzică clasică, constatându-se în mod evident că aceștia se fortifică și se dezvoltă mai rapid.
Muzica înseamnă vibrație, iar unii oameni reacționează la ea automat. Australianul Clynes, autorul unei lucrări remarcabile: Muzica, spiritul și creierul, distingea diverse forme de vibrații, după tipul sentimentului pe care acestea îl exprimă. Este necesar, deci, să se facă o diferență clară între vibrațiile care denotă furie, tristețe, teamă (toate acestea fiind vibrații negative, nefaste) și cele care exprimă dragoste, optimism, bucurie sau alte emoții pozitive
Aceste vibrații esențiale, așa cum sunt ele denumite, se regăsesc in toate marile compoziții muzicale. Ele constituie așa-zisele vibrații primare care, metaforic vorbind , sunt suprapuse parțial peste codul genetic al individului și pot fi astfel recunoscute.
Un studiu amplu efectuat de cercetători a indicat faptul că umanitatea, încă din antichitate, reacționa la sunete. Există tot felul de vibrații de bucurie, de plăcere, de încredere, de teamă, de mânie, de neîncredere etc. Aceste vibrații care sunt în strânsă legătură cu structura bioenergetică și aurică a ființei umane, creează o anumită rezonanță, care este exprimată științific în relație cu sistemul nervos.
A crea muzică înseamnă a găsi în consecință, acordul sau armonia precisă care să impresioneze publicul.
Modalități de acțiune in muzicoterapie
Pentru a se ajunge la utilizarea în mod eficient a muzicii, până la sfârșitul terapiei va trebui să se selecteze acel tip de muzică, potrivită cu predispozițiile emoționale ale individului. De pildă, persoanelor mereu indispuse și celor depresive nu trebuie să li se pună de la început să asculte o muzică agreabilă, veselă, tonifiantă.
Dimpotrivă, va fi mult mai bine să se înceapă cu anumite piese muzicale de tip melancolic. Sau cineva care suferă de teamă nu trebuie din primul moment să asculte, de exemplu, Simfonia a 7-a de Beethoven care este foarte veselă, răspândind încredere și optimism. Unei astfel de persoane, pentru început, i-ar conveni cu mult mai mult unele compoziții ale lui Bach.
O primă exigență ar fi, deci, aceea de a intui și de a branșa muzica potrivită pe frecvența persoanei care trebuie tratată. În acest caz se vor alege melodii care să reflecte cât mai riguros cu putință starea sa de spirit. Astfel, se va putea obține o anumită punte de legătură între individ și metoda folosită ca terapie (în cazul nostru MUZICA), prin rezonanță. Abia după aceea se va putea trece, puțin câte puțin, la o muzică care îi va inspira pacientului mai multă încredere. Întregul proces trebuie să se deruleze gradat, iar etapele vor decurge prudent și cu pași mici. Niciodată nu va trebui să se dea impresia unor șocuri sau schimbări bruște.
Muzica este capabilă să vă transforme ființa
Folosirea cunoștințelor de muzicoterapie poate conferi mari servicii omului modern. Aplicarea lor în mod inteligent va permite individului să-și păstreze un perfect control asupra stării de spirit și chiar în fazele avansate, prin perseverență, să îl facă mai armonios. În zilele noastre, oamenii sunt distrași de diverse probleme și tentații, confruntându-se cu un imens amalgam de trăiri mentale și emoționale. În astfel de situații, ei pot fi ajutați și reechilibrați în mod eficient, cu ajutorul unei muzici adecvate.
Totul este supus legii dualității. În ceea ce privește muzicoterapia vom ține seama întotdeauna de contrastele complementare de mai jos:
Bucurie Melancolie
Triumf Sentimentalism
Vigoare Blândețe
Măreție Compasiune
Prin intermediul muzicii, indirect, se va ajunge la crearea unor stări de spirit elevate sau la modificarea unor atitudini negative. Deci, înainte de toate, se va recurge la o muzică potrivită cu emoția și structura sufletească lăuntrică de moment a individului. Dacă acesta este cuprins de sentimente de tristețe, atunci, pentru început, cele mai potrivite vor fi o serie de melodii care exprimă același aer trist, melancolic. După aceea, se va trece progresiv la o muzică marcată de ceva mai multă veselie. Este bine de știut și de reținut că în muzicoterapie fiecare tranziție trebuie făcută pas cu pas si cu delicatețe. Muzica ne leagă de cele mai profunde fibre ale ființei noastre. Și întrucât fiecare om este marcat de propria sa individualitate, nu este deloc nebunesc să ne imaginăm că în viitor, de pildă, fiecăruia i se va putea prescrie o muzică adecvată personalizată, care i se va potrivi precum o mănușă pe simțirea și structura sa interioară.
Sentimentalism:
BACH: Concertele brandemburgice nr. 1 și nr. 3
BEETHOVEN: Simfonia a 9-a, partea a 3-a
DEBUSSY: Nocturne
DIABELLI: Romanță
RACHMANINOV: Concertul nr. 2, Adagio, opus 27
SCHUMAN: Arabesc
CEAIKOVSCKI: Concertul nr. 2 pentru vioară, Canțoneta, opus 35
VIVALDI: Anotimpurile (în special Iarna)
Tristețe:
BRAHMS: Concertul nr. 2 pentru pian, partea a 3-a, opus 83
DEBUSSY: Clar de lună
MAHLER: Simfonia a 4-a, partea a 3-a
SAINT-SAENS: Carnavalul animalelor
WAGNER: Uvertura Tanhauser
Muzică ragas (din India): de exemplu BHAIRAVA
Echilibru:
ALBINONI: Simfonia și concertul nr. 5, opus 2
BACH: Arie
BEETHOVEN: Concertul pentru pian nr. 5 în Si bemol major, opus 73
DEBUSSY: Dansuri sacre și profane
GOUNOT: Slujbă religioasă pentru Sfânta Cecilia
HOLST: Planetele (Venus)
MOZART: Concertul pentru flaut și harpă nr. 2, andante, K2999
Blândețe:
BEETHOVEN: Concertul nr. 3 pentru pian, partea a 3-a, opus 37
DVORJAK: Bagatelă nr. 3, opus 47
HAYDEN: Concert pentru violoncel în Do, partea întâi
HOLST: Planetele (Neptun)
MAHLER: Scene din Alsacia
MASSENET: Simfonia nr. 4, prima parte
Bucurie:
BEETHOVEN: Simfonia nr. 7, opus 92, prima parte
BRUCH: Concertul nr. 1 pentru vioară, opus 26
HAYDN: Simfonia militară nr. 100, prima parte
MAHLER: Simfonia nr. 4, partea a 2-a
RACHMANINOV: Simfonia nr. 2, allegro molto, opus 27
CEAIKOVSCKI: Frumoasa din pădurea adormită
Triumf:
BEETHOVEN: Simfonia a 5-a
HOLST: Planetele (Marte)
MASSENET: Scene din Alsacia 2, 4
RAVEL: Bolero
SIBELIUS: Finlandia
SMETANA: Patria mea II, Vltava
PINK FLOYD: Atom Heart Mother
PAUL SIMON & GARFUNKEL: Pod peste un râu învolburat
Vigoare:
BACH: Concertul brandemburgic nr. 2
DVORJAK: Concertul pentru violoncel în Si minor, partea a 3-a, opus 104
GOUNOT: Slujbă religioasă pentru Sfânta Cecilia
STRAUSS: Moarte si transfigurare, Transfigurare
MAHALIA JACKSON: Abide with me
Solemnitate:
BERLIOZ: Harold în Italia, Procesiunea pelerinilor
BRAHMS: Simfonia nr.1, Recviem german
sursa: yogaesoteric
februarie 2008