Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 29.3.2024, 09:29
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
Speranta


Users browsing this topic: 0 Registered, 0 Hidden and 0 Guests
Registered Users: None


View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic
Author Message
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Speranta
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 25.5.2008, 17:18 View PostDownload Post

Speranța

O importantă virtute creștină, pe care este foarte bine să o trezim și să o facem să crească în noi cât mai repede

profesor yoga Gregorian Bivolaru


Motto:
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.„Pe măsură ce parcurgem, una după alta, etapele căii spirituale pe care ne aflăm fiind însuflețiți de aspirație, speranțele binefăcătoare, puternice și constante pe care le hrănim ne ajută extraordinar de mult să îndrăznim să devenim exact ceea ce fiecare dintre noi suntem cu adevărat: FIINȚE DIVINE CE AU FOST ZĂMISLITE DUPĂ CHIPUL ȘI ASEMĂNAREA TATĂLUI CERESC (DUMNEZEU).“

Vă sugerăm să lecturați cu atenție, înainte de a parcurge acest text, prezentările explicative despre Merit și Speranță.

Speranța este mica lumină pâlpâitoare care se află la capătul tunelului sufletelor noastre atunci când pretutindeni în jurul nostru se află doar beznă. Scriitorul Edmond Rostand spunea: „MAI ALES NOAPTEA ESTE FRUMOS SĂ CREDEM ÎN LUMINĂ!“. Atunci când ne simțim singuri, atunci când suntem bolnavi și abandonați, atunci când suferim foarte tare, atunci când suntem foarte triști, reușim să ieșim din prăpastia în care ne aflăm numai pentru că suntem capabili să nu ne pierdem speranța.

Umanitatea evoluează ca și cum ar fi ghidată de acest sui generis steag invizibil care se află în străfundul sufletelor noastre numai pentru că bărbații, femeile și copiii nu și-au pierdut speranța în niciuna dintre situațiile cele mai cumplite cu care s-au confruntat. Întocmai ca o plantă fragilă, speranța are nevoie de o anumită îngrijire și tocmai de aceea ea trebuie să fie cultivată. Speranța este mica floare ce se află pe planeta sa pustie și pe care Micul Prinț o udă fără încetare pentru ca ea să trăiască și să fie un martor necesar al iubirii. Scriitorul francez Anatole France spunea: „NUMAI ATUNCI CÂND CREDEM CU PUTERE ÎN TRANDAFIRI, ÎI FACEM SĂ ÎNFLOREASCĂ MULT MAI REPEDE“. Prin atenția fermă, constantă și plină de iubire pe care o focalizăm asupra ființelor, asupra situațiilor, asupra lucrurilor și chiar asupra noastră înșine, evoluția devine fecundă, progresul înmugurește în mod gradat și pretutindeni în jurul nostru Creația începe să reînflorească. Dincolo de aparențe, speranța, fie ea chiar și foarte puternică, a unei vieți mai bune nu este suficientă. Mai mult decât atât, este necesar să știm să ne făurim această existență la care aspirăm și pentru aceasta trebuie să și acționăm așa cum se cuvine fără a înceta să visăm și să aspirăm. Altfel spus, aceasta implică să știm să ne formăm și să ne revoluționăm pe noi înșine.

Este bine să ne dăm seama că în tot ceea ce se petrece în cadrul existenței noastre, fără nicio excepție, nimic important nu survine la întâmplare. Chiar și atunci când nu ne dăm seama de aceasta, dincolo de o aparentă întâmplare se află, de fapt, o tainică necesitate. Un faimos proverb biblic spune: „Ajută-te cu perseverență și fermitate și Cerul (DUMNEZEU) te va ajuta“. Aceste cuvinte sunt pline de speranță și de înțelepciune. Într-una dintre scrierile sale, înțeleptul chinez Lao Tseu spune: „O CĂLĂTORIE DE 10.000 DE PAȘI ÎNCEPE ÎNTOTDEAUNA CU UN PRIM PAS“. A ne păstra speranța înseamnă să fim întotdeauna capabili să facem șapte pași mai mult, oricare ar fi obstacolele și oricare ar fi primejdia în care ne aflăm.

De fapt, speranța pe care o manifestăm reflectă totodată încrederea pe care o avem în viață. Demersul fundamental al acestei acțiuni de salubritate interioară constă în a regăsi o conștiință clară și lucidă, care ne va permite să transformăm în energie benefică energia malefică ce încă se mai află în noi. Pentru aceasta este întotdeauna stringent necesar să devenim capabili să ne detașăm cu luciditate de toate situațiile noastre conflictuale, de toate himerele noastre inutile, de monștrii pe care îi hrănim în noi, privind apoi toate acestea dintr-un alt punct de vedere: divin, creator, benefic. Atunci când devenim capabili să facem aceasta, ne putem da seama că A SPERA rimează foarte bine cu A ANTICIPA. Trebuie totodată să nu pierdem din vedere că speranța divină, binefăcătoare, puternică, constantă și stenică se împărtășește. Ea este una dintre comorile care se află ascunse în ființa fiecăruia dintre noi și tocmai de aceea este important să învățăm să o descoperim aici și acum, cât mai repede. A manifesta o puternică și constantă speranță înseamnă, totodată, să devenim capabili să surâdem.

AFORISME ȘI CUGETĂRI

* Cel mai adesea oamenii se simt singuri pentru că își construiesc în jurul lor ziduri groase ca de temniță, în loc să construiască minunate punți de comunicare.

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.* Cea mai mare nefericire care se poate abate asupra noastră este aceea de a nu fi niciodată utili nimănui. Cea mai tragică viață este aceea care nu servește la nimic bun. O viață inutilă este o moarte anticipată. Urmăriți zi de zi să deveniți din ce în ce mai bogați prin intermediul bucuriilor și al fericirilor pe care le oferiți cu generozitate celorlalți. Dacă la un moment dat descoperiți că lipsește ceva esențial în viața voastră, dați-vă neîntârziat seama că nu v-ați ațintit privirea cât mai sus posibil, către stele, și nu L-ați descoperit încă pe DUMNEZEU, care așteaptă răbdător întâlnirea cu voi, ascuns fiind în străfundurile tainice ale propriului suflet. Dacă voi credeți în divina bunătate, în umila și sublima bunătate, comoara pe care v-o las este binele pe care nu am avut timp să-l fac, cu toate că am aspirat să-l înfăptuiesc cu ajutorul lui DUMNEZEU. Pentru fiecare dintre voi rămâne suficient de mult bine de făcut, pe care puteți începe chiar de astăzi să-l faceți. Veți descoperi în felul acesta, cu o bucurie crescândă, că o mare parte din binele și fericirea pe care le oferiți celorlalți, vi le dăruiți, în simultaneitate, vouă înșivă. Tot la fel veți putea face și cu comoara iubirii fără de măsură. Veți descoperi neîntârziat că fiecare val de iubire pe care îl dăruiți celorlalți este și rămâne totodată al vostru, în veșnicie.

* „Genii ignorate, care ați fost stinse și chiar înecate în lacrimi, suflete nobile care nu ați fost apreciate la justa voastră valoare, copii care nu ați fost recunoscuți de aceia care v-au conceput, surghiuniți nevinovați, voi toți care ați intrat în viață prin pustiurile acesteia, voi care ați găsit pretutindeni chipuri reci și ostile, inimi împietrite, urechi astupate, nu vă plângeți niciodată! Fiecare dintre voi puteți cunoaște nesfârșita bucurie, debordantă și copleșitoare, în momentul în care pentru voi o inimă se deschide plină de iubire, o ureche vă ascultă, o privire se întoarce atentă și binevoitoare către voi. Pentru fiecare dintre voi, o astfel de zi, chiar și atunci când este una singură, face să dispară ca prin farmec toate zilele nefericite de dinainte...“

* Scriitorul Ullman spunea: „A fi și a rămâne mai mereu tânăr este cu putință. Tinerețea nu-i doar o perioadă a vieții, căci ea este, înainte de toate, o stare constantă și minunată a minții (sau, cu alte cuvinte am putea spune noi, yoghinii, un proces tainic de rezonanță a minții cu energiile subtile benefice ale tinereții). Ea este un efect mirific al voinței puternice superioare, o calitate admirabilă a imaginației creatoare, o emoție copleșitoare, benefică, intensă, o victorie deplină a curajului asupra timidității, a chemării aproape irezistibile a gustului tainic de aventură asupra stării călduțe pe care o oferă confortul și asupra prejudecăților prostești. Nu devii niciodată bătrân doar pentru că ai trăit un anumit număr de ani. Devii bătrân atunci când începe să-ți fie frică să iubești intens și fără măsură. Devii bătrân atunci când dezertezi, dând dovadă de lașitate, și refuzi să mai aspiri fiind plin de entuziasm către idealurile divine, sublime. Trecerea anilor îți ridează pielea. Renunțarea lașă la cele mai înalte idealuri divine îți ridează în mod inevitabil sufletul. Toate preocupările noastre josnice, meschine care ne acaparează, toate îndoielile, toate suspiciunile, toate fricile și toate disperările sunt dușmanii noștri insidioși, care ne covârșesc încetul cu încetul, ne fac să ne cocoșăm și ne determină să ne aplecăm către pământ, obligându-ne să devenim una cu țărâna sau să devenim niște rămășițe necurate înainte de a muri.

MEREU TÂNĂR ESTE DOAR ACELA CARE, IUBIND CONSTANT ȘI FĂRĂ MĂSURĂ, ESTE ȘI RĂMÂNE UN MARE CURIOS. EL SE MIRĂ ȘI SE MINUNEAZĂ NEÎNCETAT ÎN FAȚA TAINELOR PE CARE DUMNEZEU I LE REVELEAZĂ, DESCOPERIND, ÎMBĂTAT DE EXTAZ, MISTERE ACOLO UNDE CEILALȚI OAMENI NU VĂD NIMIC DEOSEBIT, DIN CAUZA OPACITĂȚII ȘI ÎNCHISTĂRII LOR. Un asemenea om se întreabă și întreabă, întocmai ca un etern copil foarte curios: oare de ce se petrece aceasta? Oare ce va urma după aceea? El provoacă cu ajutorul lui DUMNEZEU evenimentele minunate prin intermediul gândirii sale optimiste, creatoare, puternice și descoperă mereu noi și noi bucurii în jocul divin al vieții. El contemplă cu atenție toate sincronicitățile care îi apar din când în când în existența sa și le descoperă semnificațiile ascunse, înțelegând totodată că acestea toate sunt un dialog al lui DUMNEZEU TATĂL cu el. El știe că, în realitate, ești la fel de tânăr precum iubirea ta fără măsură și credința fermă și de nezdruncinat pe care o ai în DUMNEZEU. El a descoperit deja că de fapt ești la fel de bătrân pe cât de mari sunt închistările, suspiciunile și îndoielile tale. El știe foarte bine că întotdeauna cei perverși îi judecă pe toți ceilalți oameni de-a valma, după propria lor perversitate. El știe că atât frumusețea, cât și urâțenia se află în ochii privitorului. El știe că ești la fel de tânăr precum îți este de mare, constantă și puternică încrederea în sine și speranțele divine pe care le ai. El știe că ești la fel de bătrân ca și descurajarea și disperarea ta. El știe că poți să rămâi mai mereu tânăr atâta timp cât vei fi un veșnic îndrăgostit, un romantic incurabil, un iubitor fără măsură, o ființă plină de o exemplară bunăvoință, veselă, plină de candoare, pură, delicată, tandră și receptivă. El știe că poți să debordezi de fericire de zeci de ori pe zi atunci când ești și rămâi mai mereu receptiv la tot ceea ce este bun, frumos, măreț, adevărat, sublim, înălțător și divin. El știe că, deși trăiești pe Pământ, este cu putință să exiști, totodată, într-un tainic paradis atunci când ești fără încetare receptiv la glasul misterios al inimii, la mesajele îmbătătoare ale energiei iubirii, la spiritele naturii, la omul de lângă tine care are nevoie de ajutor, la chemarea enigmatică a infinitului și la toate mesajele misterioase care îți vin de la DUMNEZEU. Iar dacă într-o zi te vei lăsa ispitit de cel de jos (Satana) și inima ta va fi apoi rănită de invidie, de răutate, de pesimism și până la urmă va ajunge să fie măcinată, încetul cu încetul, de cinism, de scepticsm, de blazare, pentru că nu ai luat în considerare aceste sfaturi pline de înțelepciune, întoarce-te neîntârziat către bunul DUMNEZEU și imploră-L fierbinte să aibă milă de inima ta împietrită, închistată și bătrână! Și fă neîntârziat eforturi susținute pentru ca DUMNEZEU să-și întoarcă din nou fața către tine.“

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.* Numai cei înțelepți știu că nu trebuie să fie transformată doar lumea, ci, înainte de toate, trebuie să transformăm profund și pe deplin omul. Mulți se întreabă de unde va apărea, oare, acest om nou, profund transformat și îndumnezeit? Fiecare dintre noi trebuie să ne dăm seama neîntârziat că el nu va apărea de undeva din afară. Fiecare bărbat și fiecare femeie, chiar tu, care citești în acest moment aceste rânduri, trebuie să-ți dai imediat seama că acest om profund transformat și revoluționat trebuie să fie descoperit în propriul tău univers lăuntric. Așa cum dintr-un minereu se extrage, printr-un proces laborios, un metal pur care nu mai are zgură, transformă-te și apoi scoate-l neîntîrziat la lumină pe acest om așteptat. Trezirea deplină a stării de SHAKTI în femeie, ca și trezirea deplină a stării de VIRA în bărbat, este o etapă foarte importantă din procesul ieșirii la lumină a acestui om nou și transformat. Procedând în felul acesta, fiecare femeie și fiecare bărbat pot să devină un exemplu admirabil și extraordinar pentru ceilalți. Pentru ca toate acestea să se petreacă, este necesar să scoți cât mai repede la lumină acest om nou, care se află ascuns în propriul tău univers lăuntric. Pentru aceasta este necesar să speri cu putere și să îndrăznești să devii cât mai repede ceea ce ești cu adevărat. Nu rata această șansă și acționează, aici și acum, când ai la dispoziție întreaga existență și o mulțime de „talanți“ pe care DUMNEZEU ți i-a încredințat atunci când ai venit pe lume cu un anume rost, acela de a-i înmulți. În fiecare ființă umană există posibilități admirabile, există merite nebănuite, există facultăți și înzestrări uimitoare care au înmugurit deja. Cei inițiați sunt capabili să vadă în universul tău lăuntric toți mugurii care așteaptă să înflorească.

* Descoperă neîntârziat forța creatoare colosală care se ascunde în fiecare picătură a potențialului tău creator. Folosește-ți cu înțelepciune tinerețea pentru a deveni un exemplu pentru ceilalți și urmărește să atingi, clipă de clipă, fericirea extraordinară pe care o meriți. Pentru aceasta este doar necesar să rostești fără încetare: „DAT FIIND FAPTUL CĂ DUMNEZEU ESTE CU MINE ȘI MĂ AJUTĂ ATUNCI CÂND ÎI CER PLIN DE IUBIRE ȘI UMILINȚĂ, DEPINDE NUMAI DE MINE SĂ REUȘESC TOATE ACESTEA, PENTRU A DEVENI UN EXEMPLU VIU, DE CARE UMANITATEA ARE MARE NEVOIE“ și să acționezi apoi plin de entuziasm.

* Ceea ce ne apare la prima vedere ca fiind imposibil, ca fiind de neatins, chiar și atunci când deocamdată nu poate fi atins, ne ajută să ne depășim, ne înalță, ne transformă și totodată ne propulsează aspirația și ne servește drept lumină călăuzitoare.

* O speranță divină, universal valabilă și constantă este, totodată, un înălțător proces de rezonanță ocultă care se manifestă neîncetat în universul nostru lăuntric. O astfel de speranță ne hrănește sufletul și ne oferă energii subtile binefăcătoare care ne ajută să ne transformăm din ce în ce mai repede. Tot ceea ce fiecare dintre noi numim lume paradisiacă, trebuie să începem să trezim, să creăm și să dinamizăm mai întâi în propriul nostru MICROCOSMOS. Gândirea noastră creatoare, imaginația noastră constructivă, entuziasmul nostru, intențiile noastre binefăcătoare, voința noastră, iubirea noastră fără margini, senzualitatea noastră îmbătătoare, bucuria de a trăi, umorul stenic, speranțele divine și universal valabile, fiecare dintre toate acestea și, totodată, tot ceea ce este minunat în noi, trebuie să devină această lume paradisiacă ce înflorește în universul nostru lăuntric.

* Atunci când părăsim definitiv această lume prin așa-zisa moarte, nu vom putea să luăm cu noi în lumea de dincolo decât experiențele bune sau rele pe care le-am acumulat. Cei înțelepți afirmă că, în cazul ființei umane care părăsește această lume fără să fi realizat și fără să fi trezit din plin în ființa sa această lume paradisiacă, întreaga sa viața nu servește la nimic.

Treziți-vă AICI și ACUM în universul vostru lăuntric această lume paradisiacă și fiți siguri că după aceea, atunci când părăsiți definitiv această lume, veți putea ajunge în tărâmurile paradisiace care există în lumea de dincolo.

Acesta este unul dintre tâlcurile tainice ale cuvintelor pline de înțelepciune ale lui Iisus, care spunea: „STRÂNGEȚI ÎN CURSUL VIEȚII VOASTRE PĂMÂNTEȘTI COMORI NEPIERITOARE ÎN CERURI“.

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.* Stejarul viguros din fața ta, care umple cerul și trezește în ființa ta o vie admirație, s-a născut dintr-o mică ghindă.
Un bloc cu zece etaje a început să fie construit de îndată ce i s-a pus temelia cu o primă cărămidă.
O călătorie rodnică ce implică să parcurgem zece mii de kilometri începe întotdeauna cu un prim pas pe care îl facem dincolo de pragul casei în care locuim.

* Orice ar fi, și tu ești acela sau aceea pentru care acest Pământ este și îți apare așa cum este. Și tu ești acela sau aceea pentru care Soarele și Luna, stelele și cele douăsprezece constelații zodiacale suspendate deasupra capului tău luminează pe cer.
Trecutul, prezentul și viitorul, precum și misteriosul, feericul și paradisiacul există în permanență și pentru tine.
DUMNEZEU TATĂL, care te îmbrățișează neîncetat, ca și starea de nemurire pe care și tu poți să o atingi, există AICI și ACUM chiar și pentru tine.

* Iubirea fără măsură este cu mult mai puternică decât violența. Picăturile de apă care cad ritmic sunt până la urmă mult mai puternice decât bazaltul. Bunăvoința și tandrețea sunt mult mai puternice decât duritatea.

* „IISUS SPUNEA: NU VĂ NELINIȘTIȚI PENTRU VIAȚA VOASTRĂ. NU VĂ FACEȚI GRIJI CĂ NU VEȚI AVEA CE SĂ MÂNCAȚI. NU VĂ NELINIȘTIȚI ÎN MOD INUTIL PENTRU TRUPUL VOSTRU. NU VĂ NELINIȘTIȚI CĂ NU VEȚI AVEA CU CE SĂ VĂ ÎMBRĂCAȚI. PRIVIȚI CU ÎNȚELEPCIUNE PĂSĂRILE CERULUI: ELE NU SEAMĂNĂ, NU CULEG ȘI NU ACUMULEAZĂ NIMIC ÎN GRÂNARE. CU TOATE ACESTEA, TATĂL NOSTRU CERESC LE HRĂNEȘTE ZI DE ZI! CARE DINTRE VOI POATE SĂ ADAUGE O NOUĂ ZI DE VIAȚĂ LA DURATA EXISTENȚEI SALE, ATUNCI CÂND SE LASĂ OTRĂVIT DE NELINIȘTE ȘI DE TEAMĂ?
ÎNCETAȚI SĂ VĂ MAI NELINIȘTIȚI PENTRU ZIUA DE MÂINE, CĂCI DE FIECARE DATĂ, ZIUA DE MÂINE VA AVEA GRIJĂ CA TOTUL SĂ FIE AȘA CUM TREBUIE.
FIECĂREI ZILE PE CARE O TRĂIM ÎN PREZENT ÎI SUNT ÎNTOTDEAUNA SUFICIENTE FRĂMÂNTĂRILE, ÎNCERCĂRILE ȘI LECȚIILE EI.“

* Mulți dintre noi ar trebui să ne dăm seama că, dacă ar fi necesar să ne reîncepem viața, ar trebui să manifestăm aspirații, vise și idealuri de milioane de ori mai mari și mai frumoase decât acelea pe care le-am manifestat anterior. Fiecare dintre noi ar trebui să descoperim cât mai repede, AICI și ACUM, că viața, așa cum a conceput-o DUMNEZEU, este infinit mai frumoasă, mai misterioasă și mai mare decât am putut să credem fiecare dintre noi în cele mai înălțătoare și paradisiace vise pe care le-am avut vreodată.

* Trezindu-vă și amplificându-vă în ființa voastră curajul, optimismul și speranțele Divine, iubind adeseori intens, profund și fără măsură, nu veți mai cunoaște frica, căci frica ne paralizează și adeseori ne ucide mintea și ființa. Frica și lașitățile de tot felul fac să apară în universul nostru lăuntric „mica moarte“, care conduce apoi, încetul cu încetul, la o diminuare și la o totală dispariție. Trezindu-ne și amplificându-ne din plin în ființa noastră curajul, vom putea să înfruntăm așa cum se cuvine toate fricile. Atunci când energia tainică a curajului este suficient de puternică în noi, toate fricile pot fi anihilate ca prin farmec, într-un mod fulgerător. Atunci când toate fricile noastre sunt arse aproape instantaneu de focul inteligenței noastre puternice, vom putea să înțelegem cu adevărat cum este posibil ca somnul inteligenței noastre să zămislească monștri și, după ce toate fricile noastre au fost astfel anihilate, ne vom putea întoarce ochiul interior al lui AJNA CHAKRA către căile pe care au venit către noi fricile și vom descoperi că pe acolo pe unde ele au trecut nu mai există acum nimic. Nimic altceva decât triumful nostru asupra tuturor fricilor.

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.* A îmbrățișa fiind însuflețiți de o frenetică aspirație calea tantrică implică, mai ales la început, să visăm și să hrănim vise care, la prima vedere, par imposibile. Aceasta implică să ne depășim din ce în ce mai des toate limitele. Aceasta presupune să ardem de o posibilă febră creatoare a începutului. Aceasta implică să ne menținem mai mereu în eternul început. Aceasta implică să ne îndreptăm plini de avânt și de curaj către tainice orizonturi și tărâmuri pe care ceilalți nu îndrăznesc nici măcar să le viseze. Aceasta implică să iubim adeseori fără măsură. Aceasta implică să iubim din ce în ce mai mult, chiar și atunci când ni se pare că este prea mult. Aceasta implică să îndrăznim să realizăm până la capăt tot ceea ce este minunat și înălțător și la care ceilalți nu îndrăznesc nici măcar să gândească. Aceasta implică să aspirăm cu putere să atingem mirifice tărâmuri paradisiace, care pentru ceilalți par a fi inaccesibile. Aceasta este căutarea înălțătoare a unui tantric, care îl însuflețește să atingă stelele prin fructificarea neîncetată a tuturor șanselor pe care viața i le pune, cu generozitate, la dispoziție. Pentru un tantric care este însuflețit de o curiozitate puternică, sublimă și nesățioasă timpul nu contează, pentru că el are clipe fulgerătoare, în care eternitatea i se revelează în toată splendoarea ei paradisiacă și indescriptibilă. În el nu există loc pentru disperare, pentru că speranța sa divină este imensă. Având întotdeauna la dispoziție o energie gigantică, el poate să lupte și să învingă mereu toate dificultățile și adversitățile. El devine astfel un legendar erou chiar și atunci când, plin de modestie și umilință, el nu se privește ca atare. În mijlocul tuturor luptelor pe care le duce cu forțele răului, el este și rămâne plin de optimism și veselie și inima sa este liniștită. El nu este niciodată nefericit, pentru că ființa sa, ce este animată de o divină exaltare, arde tot timpul. Ființa sa arde în mod constant ca o torță, chiar și atunci când ființele care au pornit pe același drum pe care se află el s-au stins deja sau abia mai pâlpâie. El este în permanență însuflețit de nobilul ideal care îl propulsează să atingă tot ceea ce în aparență este inaccesibil pentru ceilalți: misterul copleșitor în care DUMNEZEU există și i se revelează.

* Dacă vreodată te simți trist, părăsit și singur, nu contează în ce loc te-ai afla în această lume, închide ochii și focalizează-ți într-un mod ferm atenția în centrul cel tainic al inimii (ANAHATA CHAKRA).
Imploră-L apoi, plin de umilință și speranță, pe DUMNEZEU TATĂL să te ajute. Așteaptă apoi fără grabă și vei descoperi că o nouă energie îți va inunda ființa și te va regenera. Umple-ți apoi fiecare celulă cu această energie euforică a iubirii lui DUMNEZEU, obișnuiește-te apoi să trezești și să amplifici în tine această energie nesfârșită care îți vine de la DUMNEZEU și urmărește să descoperi că această stare îți oferă, totodată, o minunată energie spirituală, la care poți avea acces oricând. Contemplă într-un mod transfigurator lumina stelelor și urmărește să îți încarci ființa cu energia spirituală pe care lumina soarelui o oferă cu generozitate pământului de milioane de ani.

* Hrăniți divine speranțe în universul vostru lăuntric, pentru a deveni poeții inspirați ai propriei voastre vieți. Îndrăzniți să atrageți cât mai mult albastru în privirile voastre și amplificați puterea curentului subtil albastru în aura voastră. Îndrăzniți să atrageți rozul mirific al fericirii în inimile voastre și faceți să crească curentul subtil roz în aura voastră, devenind astfel capabili să dăruiți și altora din preaplinul vostru de fericire. Îndrăzniți să treziți și să amplificați portocaliul fermecător în toate trăirile voastre senzuale, stenice, în toate stările voastre de plăcere pură, intensă și înălțătoare și faceți astfel să crească în aura voastră curentul subtil portocaliu care amplifică în voi bucuria de a trăi. Îndrăzniți să atrageți din ce în ce mai mult galben în microcosmosul ființei voastre prin râsul stenic și molipsitor care vă va transforma ca prin farmec vibrația predominantă lăuntrică. Faceți în felul acesta să crească în aura voastră curentul subtil galben care totodată vă armonizează centrul subtil de forță MANIPURA CHAKRA. Dincolo de tot și de toate îndrăzniți să iubiți fără frică și fără măsură atunci când iubirea se trezește pe neașteptate în ființa voastră și faceți în felul acesta să crească și să se amplifice în aura voastră curentul subtil roșu cardinal. Faceți să existe și să persiste o tandrețe reînnoită în fiecare dintre gesturile voastre. Îndrăzniți să-I mulțumiți, fiind plini de umilință și recunoștință, lui DUMNEZEU TATĂL pentru tot ceea ce vă oferă în fiecare zi.

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.Atunci când în voi există deja starea de puritate și candoare necesară, veți simți de fiecare dată cum DUMNEZEU vă răspunde și vă inundă ființa din creștet până în tălpi cu un fior descendent, tainic, euforic și copleșitor. Realizând de mai multe ori pe zi aceasta, veți atrage în aura voastră și veți face totodată să crească și să se amplifice curentul subtil fundamental alb-strălucitor. Fiți de asemeni foarte atenți la fiecare dintre gesturile pe care le faceți. Nu uitați niciodată revelația pe care i-au făcut-o îngerii unguroaicei Gitta Mallasz: „Fiți foarte atenți la gesturile pe care le faceți și urmăriți să vă dați seama că în realitate fiecare gest pe care îl făptuiți acționează la scurt timp după aceea și declanșează apoi în ființa umană procese corespondente de rezonanță ocultă. Chiar și un gest călduț acționează, chiar și un gest serios acționează, chiar și un gest făcut în glumă acționează, chiar și un gest neglijent acționează. Orice gest acționează, chiar și atunci când vi se pare că el nu acționează. Chiar și un gest furios acționează, chiar și un gest sălbatic acționează, chiar și un gest anemic acționează, chiar și un gest blând acționează, chiar și un gest plin de tandrețe acționează. În cazul fiecărui gest totul, absolut totul acționează într-un mod tainic, atunci când omul acționează. Fiți în special foarte atenți atunci când la un moment dat simțiți că DUMNEZEU TATĂL vorbește prin voi și mai ales atunci acționați. Un surâs spontan, chiar călduț, face să strălucească și să înflorească șapte suflete. Știind toate acestea, fiți atenți și vegheați pentru ca aproape fiecare dintre gesturile voastre să fie gest divin de eliberare“.

* Atunci când ești plin de o divină speranță, analogic vorbind, tu ești și rămâi întocmai precum un brad frumos, tu ești creanga, tu ești frunza, tu ești arborele pădurii. Atunci inima ta înflorită se privește și se contemplă în tot ceea ce ea dă vieții din preaplinul care îi vine de la Dumnezeu, întocmai ca un arbore care își depășește umbra și se înalță către soare. Asimilează până la identificare toate suflurile tainice, paradisiace care sunt atrase în „ramurile“ tale. Aspiră neîncetat, cu toate celulele trupului tău, întocmai precum frunzele copacilor aspiră pline de nesaț către soare.

* Chiar și atunci când celorlalți li se pare că este așa, noaptea nu este niciodată totală. Pentru ființa care speră cu putere, există întotdeauna o rază de lumină. Numai pentru acela care speră și hrănește astfel divinele speranțe există o fereastră luminoasă care se deschide. Pentru acela care hrănește divine speranțe există întotdeauna un vis și o aspirație care înalță, pentru acela există o dorință binefăcătoare care umple un gol lăuntric sau care împlinește o necesitate minunată, numai pentru acela există o foame imensă care trebuie să fie satisfăcută, numai pentru acela care speră în adâncul sufletului său cu putere apare la momentul potrivit o inimă generoasă, o mână întinsă, degete care se deschid cu generozitate, ochi atenți și plini de căldură și astfel ia naștere o viață în care ne bucurăm din plin de tot ceea ce împărtășim sau care ni se împărtășește. Atunci pe chipul nostru apare surâsul speranței împlinite.

* Oricât de umilă și de insignifiantă vi se pare că este propria viață, urmăriți să-i faceți față cu curaj, cu optimism și trăiți-o din plin, chiar frenetic, cultivând în voi o vie curiozitate și setea de aventură. Nu vă eschivați niciodată din fața experiențelor minunate ale vieții. Urmăriți să vă dați seama că atunci când insultați viața, dați totodată dovadă de prostie. Chiar și atunci când deocamdată nu vă dați seama de aceasta, viața nu este niciodată rea pentru că în orice situație, atunci când voi dați vina pe viață, nu faceți în realitate decât să proiectați propria voastră perversitate, propria voastră răutate asupra vieții. Este paradoxal faptul că, mai ales acelora care sunt foarte bogați doar material, viața li se pare că este insipidă, ternă și sărăcăcioasă. Întotdeauna acela care caută doar petele în Soare, căutând doar să critice, va găsi ceva de criticat chiar și în Paradis. Cei înțelepți spun: „CEL ÎNȚELEPT SE SIMTE BINE CHIAR ȘI ÎN INFERN, IAR PROSTUL SUFERĂ CHIAR ȘI ATUNCI CÂND SE AFLĂ ÎN PARADIS“. Fiți plini de speranțe universal valabile, divine și iubiți viața oricât de săraci sunteți din punct de vedere material. Nu uitați că: „ACELA CARE ESTE SĂRAC ÎN DORINȚE INFERIOARE, INUTILE, ESTE BOGAT ÎN MULȚUMIRE ȘI POATE SĂ FIE CU UȘURINȚĂ FERICIT“. Atunci când în universul nostru lăuntric este trezit Paradisul, nimic și nimeni nu ne poate smulge din acest Paradis și devine posibil să trăim stări intense și profunde de fericire, putem avea experiențe pasionante, uimitoare, înălțătoare, chiar și atunci când ne aflăm într-un azil pentru oamenii săraci. Soarele la asfințit se reflectă într-un mod mirific atât în ferestrele unui ospiciu, cât și în ferestrele impozante ale vilei superluxoase a unui milionar. Atunci când vine primăvara, zăpada se topește la fel de frumos în fața fiecărei porți. În cazul ființei umane care își dă seama de aceasta și este plină de seninătate și mulțumire, ea va putea să guste o mulțime de satisfacții rare și va simți îmbătătoare stări de fericire, de satisfacție și de bucurie în strânsă legătură cu gândurile pe care le manifestă, fie atunci când trăiește într-o colibă, fie atunci când se află într-un palat de vis.

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.* În ființa noastră există o experiență extraordinar de puternică care se manifestă neîncetat atât atunci când realizăm fapte bune, cât și în stările și senzațiile noastre cotidiene cele mai infime. Chiar mai mult decât atât, în unele momente privilegiate, în ființa noastră apar extatice flash-uri ale realității Eternității misterioase. Uneori apar stări în care ne bucurăm la unison cu bucuria tainică, imensă, oceanică și misterioasă a lui DUMNEZEU TATĂL. Simțindu-ne în permanență îmbrățișați de DUMNEZEU, descoperim astfel că niciodată, fără excepție, nu suntem singuri. Atunci când iubim din plin și fără măsură, atunci când trăim euforice și copleșitoare stări de extaz amoros, atunci când ne bucurăm de tot ceea ce este minunat, atât în ființele care ne înconjoară, cât și în natură, descoperim prin intermediul unei tainice stări de unison aceleași stări ce sunt nuanțate în sute de miliarde de nuanțe în milioane de alte ființe umane care au trăit în secolele anterioare sau care trăiesc aici și acum, în prezent. Toate acestea ne permit să savurăm din plin viața universală, viața cosmică pe care aspirăm să o împărtășim și celorlalți cu ajutorul lui Dumnezeu.

Toate acestea dezvăluie pentru noi tainele uluitoare ale vieții divine și toate acestea declanșează în noi stări profunde și copleșitoare de minunare. În cazul ființelor umane care ating anumite trepte ale realizării spirituale, viața se înfățișează ca fiind extraordinar de frumoasă și plină de mistere fascinante. Ea li se revelează ca fiind plină de semnificații în aparenta ei absurditate. Pentru acela care a atins starea de înțelepciune, fiecare aspect al vieții își are rostul său. Acolo unde ceilalți văd doar întâmplarea sau coincidențe, cel înțelept contemplă o tainică necesitate și sincronicitățile care apar atât în existența sa, cât și în existența celorlalte ființe umane îi dezvăluie tainice înțelesuri care îl fac să descopere dialogul enigmatic pe care DUMNEZEU îl realizează în cadrul jocului Său divin cu întreaga Creație. În cadrul stărilor de iluminare pe care le trăiește, el descoperă că totul, fără excepție, se reflectă în universul său lăuntric, în perfecta unitate a vieții universale care, într-o formă sau în alta, alcătuiește în permanență un tot perfect. El descoperă că de îndată ce refuzăm cu încăpățânare ceea ce este bun și necesar sau atunci când vrem să eliminăm anumite elemente care sunt totuși esențiale, divine, de îndată ce îmbrățișăm doar plăcerile noastre inferioare și egoiste și suntem tentați să cedăm compromisurilor, capriciilor și efemerului, făcând să predomine în exces un anumit aspect al vieții în detrimentul altuia, sau atunci când respingem într-un mod prostesc și cu îndârjire un anumit aspect esențial divin, ne schilodim totodată ființa și atunci viața devine cu adevărat absurdă pentru noi. Mai ales atunci când divina stare de armonie a totului este pierdută, multe aspecte ale existenței noastre devin pentru noi arbitrare.

* Hrănește neîncetat speranțele divine și puternice. Nu rata niciodată niciuna dintre șansele pe care viața ți le scoate în cale la momentul potrivit. Amintește-ți că pe cei îndrăzneți, pe cei curajoși norocul îi ajută. Fii întotdeauna un vânător neobosit al fericirilor paradisiace. Asumă-ți fără ezitare și fără niciun fel de îndoială riscurile tuturor acțiunilor tale bune și divin integrate. Acționând în felul acesta poți să fii sigur cu anticipație că adeseori vei reuși.

* Dacă vă veți deschide din ce în ce mai mult și veți începe să iubiți atât în ființele umane care vă înconjoară, cât și în întreaga natură în care trăiți tot ceea ce este frumos, simplu, pur, armonios, atrăgător, chiar mic și pe care marea majoritate a oamenilor nu-l bagă în seamă, veți descoperi încetul cu încetul că, prin puterea iubirii voastre și printr-o constantă transfigurare, tot ceea ce vă atrage atenția devine pentru voi uluitor de mare, nesfârșit, incomensurabil și, la un moment dat, veți descoperi că vă devine cu putință să vă extindeți iubirea voastră intensă, profundă și fără măsură la tot ceea ce se află în jurul vostru. Dacă, amplificându-vă bunăvoința și starea de umilință, veți urmări să obțineți încrederea deplină în tot ceea ce pare mizerabil și lipsit de valoare pentru ceilalți, trezind pentru aceasta în ființa voastră starea de servitor, atunci tot ceea ce acum vi se pare a fi imposibil vă va deveni mult mai ușor realizabil și vi se va părea mai armonios. Această atitudine constantă va face să se trezească în voi nebănuite stări de fericire.

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.* Vă doresc să începeți cât mai mulți dintre voi să iubiți intens, profund și fără măsură. Vă doresc să vă contaminați cât mai mulți dintre voi de nebunia divină care vă face să credeți cu o tărie de nezdruncinat că lumea poate fi transformată rapid prin intermediul exemplelor proprii. Urmăriți fiecare dintre voi să fiți și să deveniți cât mai repede o ființă umană extraordinară, devenind totodată un exemplu viu pentru ceilalți. Pentru a face să se trezească cât mai repede în ceilalți adevărata fraternitate umană, fiți voi înșivă mai mereu blânzi, iubitori, umili, plini de bunăvoință, drepți, plini de compasiune, iertători, plini de simpatie față de cei admirabili și minunați. Acționând clipă de clipă în această stare de spirit, vă va fi foarte ușor să deveniți din ce în ce mai fraterni. Pentru a transforma și a revoluționa cu adevărat lumea și ambianța locului în care ne aflăm trebuie înainte de toate să ne transformăm și să ne revoluționăm într-un mod profund, autentic și durabil pe noi înșine. Pentru a putea să devenim o făclie în noaptea ignoranței și a egoismului celorlalți, flacăra vie a ființei noastre trebuie să devină extraordinar de puternică, pentru că numai atunci vom putea să oferim și celorlalți din preaplinul nostru de lumină. Pentru aceasta trebuie ca înainte de toate să sperăm și să îndrăznim. Vă doresc să vă păstrați vie și nealterată vigilența în mijlocul nopții și să vă manifestați nestânjenită forța de a visa cu ochii deschiși și plini de aspirație către nobile și înălțătoare idealuri divine. Și dacă unora dintre voi claritatea fascinantă a stelelor vi se pare a fi încă îndepărtată, acționați astfel încât forța suflului vostru să vă regenereze viziunea lăuntrică pentru a vă ajuta să descoperiți că în realitate orice aspect ne apare întotdeauna, fără excepție, în conformitate cu puterea viziunii noastre interioare. Prin puterea exemplului vostru mobilizator veți putea să aprindeți și în ceilalți care sunt pregătiți flacăra torței lăuntrice. Fiți plini de entuziasm. Faceți să crească în voi curajul.

Hrăniți neîncetat speranțele divine înălțătoare, dispunând întotdeauna de rezerve mari de speranță, de optimism, de aspirație și avânt. Vă va fi foarte ușor să reușiți atunci când la ceilalți genunchii cedează, îndoielile otrăvitoare îi paralizează și inima li se strânge, împietrindu-se la unii dintre ei atunci când cad pradă tentațiilor de tot felul. Focul regenerant al speranțelor divine poate să ardă numai în ființele care întrețin vie și puternică flacăra sa. Focul cel viu al speranței este în fiecare dintre noi o oglindă prin intermediul căreia ne putem recunoaște un om adevărat printre ceilalți oameni.

* Nu te opri niciodată în fața niciunui mormânt doar pentru a plânge. Fii absolut sigur că în interiorul acelui mormânt se află doar scheletul aceluia care a trăit cândva pe acest pământ. Atunci când plângi în fața mormântului cuiva, analogic vorbind tu te comporți întocmai precum acela care plânge atunci când se află undeva pe plajă, în fața hainelor pe care le-a abandonat acela care s-a avântat în marea din fața lui pentru a face o baie. Atunci când te afli în fața mormântului cuiva, fii absolut sigur că cel în cauză nu se află acolo. Fii sigur că cel în cauză nu doarme așa-zisul somn de veci în acel mormânt. Fii absolut sigur că în acel mormânt din fața ta nu se află în realitate sufletul celui care a trăit cândva aici pe pământ. Fii absolut sigur că cel despre care se spune că a murit a plecat de fapt din această lume pentru a exista într-o altă stare energetică în așa-zisa lume de dincolo care pentru cei inițiați este giganticul univers astral. Acela care a părăsit definitiv această lume prin așa-zisa moarte continuă să existe și să trăiască în lumea de dincolo, unde este înconjurat de miliardele de energii subtile, tainice ale universului astral. Atunci când îți trezești în ființa ta anumite simțuri paranormale, devine cu ușurință posibil să comunici cu sufletul aceluia care a părăsit definitiv această lume, convingându-te în felul acesta că există o tainică viață după așa-zisa moarte. Cei care părăsesc definitiv această lume prin așa-zisa moarte continuă apoi să trăiască în lumea de dincolo, într-un univers mirific ce este alcătuit din invizibile lumini, în cadrul căruia se manifestă o mulțime de culori și de nuanțe mirifice ale acestora. În loc să îi plângem într-un mod inutil și prostesc pe cei care au părăsit definitiv această lume prin așa-zisa moarte, este cu mult mai bine să le facem o ofrandă de lumină, transferând astfel lumina lumânărilor pe care le consacrăm pentru ei în lumea de dincolo, unde ea va deveni pentru ei hrană, imbold de înălțare către Cel Preaînalt, bucurie, inspirație și substanță mirifică ce îi poate transforma, purifica, inspira și ajuta. În loc să plângem în fața mormântului lor, este cu mult mai bine să ne deschidem față de sufletele lor care se află în alte tărâmuri și să le dăruim iubire, lumină, gânduri minunate, imbolduri tainice de a se orienta către Divin. Atunci când suntem suficient de puri și transformați lăuntric, devine cu putință să dialogăm cu cei care au părăsit definitiv această lume și este posibil să le simțim de fiecare dată când le cerem ajutorul, iubirea, ghidarea, bunătatea și inspirația, în strânsă legătură cu nivelul spiritual pe care ei l-au atins.

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.Punând așa cum se cuvine în practică aceste sfaturi simple și pline de bun simț vom descoperi că în realitate nu există moarte, ci doar trecerea într-o altă lume mirifică, misterioasă, care este universul astral.

Chiar dacă cei sceptici vor zâmbi sarcastic atunci când vor citi aceste rânduri, îi provocăm cu anticipație la un pariu fundamental, pe care ei îl vor pierde întotdeauna. Oricât de sceptici și de neîncrezători sunt acum, fiecare dintre ei își va da seama că s-a înșelat atunci când va părăsi această lume și va descoperi, cu uimire, că viața lui nu s-a sfârșit, pentru că așa-zisa moarte este, de fapt, o naștere în universul astral. Atunci, fiecare sceptic, fiecare materialist îndârjit își va da seama că s-a înșelat, dar va fi prea târziu.

Aceste cuvinte sunt totodată o confesiune pe care o facem tuturor. Noi ne-am convins deja pe deplin că nu există moarte. Tot ceea ce am afirmat aici se bazează în totalitate pe experiența noastră directă. Aceia care ne vor crede vor avea infinit mai multe șanse să realizeze, chiar înainte de momentul așa-zisei morți, că în realitate, am avut dreptate. Aceia care nu vor crede că așa ceva este cu putință se vor convinge vrând-nevrând de aceasta, în momentul înfricoșător pentru unii al așa-zisei morți.

Speranța în existența vieții de după așa-zisa moarte este divină și universal valabilă. Mai mult decât atât, ea ne ajută să înțelegem rostul enigmatic al existenței noastre pe acest Pământ. Dedublarea conștientă ce este realizată la voință face posibilă proiecția corpului nostru astral în universul astral și, printre altele, ne convinge înainte să părăsim definitiv această lume prin așa-zisa moarte că existența noastră continuă apoi în lumea de dincolo, în universul astral. La momentul oportun, în anii superiori ai acestui curs de YOGA, vom studia în mod sistematic, atât teoretic, cât și practic, anumite metode eficiente, care vor fi de natură să vă permită multora dintre voi să vă dedublați în mod conștient și să explorați multe tărâmuri astrale, care se află în universul astral, chiar înainte de așa-zisa moarte, aceasta fiind cu putință pentru aceia dintre voi care veți fi pregătiți.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Speranta
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 25.5.2008, 17:25 View PostDownload Post

O POVESTE CU TÂLC

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.În unele situații, care nu sunt deloc întâmplătoare, o speranță prostească, iluzorie care ne împinge să acționăm și ne scoate din starea noastră de somn, de orbire, de larvaritate și de letargie poate să ne conducă la trezirea și la amplificarea unei speranțe divine, universal valabile care este de natură să ne transforme profund și complet existența noastră, oferindu-ne apoi un sens spiritual profund pentru întreaga noastră viață.

Într-una din zile, o tânără femeie foarte frumoasă a venit plângând la un mare yoghin. Ea i-a mărturisit că este disperată, deoarece copilul ei tocmai murise, iar ea își pierduse în urmă cu doi ani și soțul. Ea era convinsă că nu mai are de ce să trăiască singură în această lume, pentru că în afară de copilul care tocmai îi murise, ea nu mai avea pe nimeni. În naivitatea ei, spera că acel mare yoghin va putea să facă pentru ea un miracol. Pentru că ea auzise că acel mare yoghin avea unele puteri paranormale (SIDDHI-uri), ea l-a implorat să-i învie copilul care tocmai murise. După ce l-a implorat să realizeze pentru ea acel miracol, femeia a așezat la picioarele yoghinului trupul copilului ei și a așteptat plină de speranță ca yoghinul să îi satisfacă dorința ei fierbinte, care i se părea a fi legitimă. Yoghinul a privit-o cu multă compasiune și bunătate și surâzând i-a spus:

- Femeie, mergi în oraș și adu-mi câteva semințe de muștar dintr-o casă unde niciodată, nimeni nu a murit. Trebuie să știi că, dacă vei reuși să găsești o asemenea casă, în care nimeni nu a murit niciodată, am să-ți satisfac dorința și am să-ți readuc la viață copilul care tocmai a murit. Auzind aceste cuvinte, femeia s-a ridicat și a plecat bucuroasă și plină de speranță, fiind convinsă că va găsi acea casă în care nimeni nu a murit niciodată. Ea a bătut apoi, rând pe rând, la multe uși, dar pretutindeni, fără excepție, a primit un răspuns oarecum asemănător:

- Noi putem să-ți oferim imediat semințele de muștar pe care le vrei, dar condiția pe care o implică cererea ta cum ca nimeni să nu fi murit în această casă, este imposibil de îndeplinit! Află că sub acest acoperiș al casei în care locuim mai multe ființe umane au murit!

Cu toate că i s-a spus adeseori aceasta, femeia s-a încăpățânat să meargă din poartă în poartă și a căutat trei zile la rând, sperând în mod prostesc că până la urmă va găsi măcar o casă pe care moartea să n-o fi vizitat niciodată. Ea își făcea speranțe deșarte că este imposibil să nu găsească o casă sub al cărui acoperiș să nu fi murit niciodată nimeni.

În cea de a treia zi, la căderea nopții, ea și-a dat în sfârșit seama că trebuie să renunțe la această speranță deșartă și a înțeles că, în realitate, moartea făcea parte din viață și a avut astfel revelația că era inutil să vrea să nege realitatea morții. Ea s-a reîntors apoi la yoghinul respectiv și, când s-a aflat față în față cu el, acesta a privit-o din nou, surâzând cu bunătate, și a întrebat-o dacă reușise să aducă măcar câteva boabe de muștar dintr-o casă în care nimeni nu murise. Femeia s-a prosternat plină de respect și umilință în fața yoghinului și a spus:

- Iartă-mă, te implor, pentru prostia de care am dat dovadă! Te rog să-mi oferi, dacă vei considera că merit și sunt pregătită, inițierea în practica YOGA, căci acum doresc să cunosc ceea ce există în ființa mea divin și nemuritor și care tocmai de aceea nu este efemer. Nu am să te mai rog niciodată să-mi reînvii copilul, căci mi-am dat seama că, până la urmă, el ar fi murit oricum, mai devreme sau mai târziu, într-una dintre zilele vieții lui. Te implor să mă înveți cum să descopăr în ființa mea acea esență nemuritoare, supremă, care există dincolo de trup și care nu moare niciodată. Ajută-mă să mă cunosc cu adevărat pe mine însumi și să-mi revelez Sinele Suprem Nemuritor (ATMAN).

* Nu există nimic din ceea ce aș putea să vă ofer prin intermediul ajutorului care se manifestă în și prin ființa mea de la DUMNEZEU, pe care voi să nu-l dețineți deja fiecare în Universul vostru lăuntric, fie în stare latentă, fie în stare de mugure ce urmează să crească și să înflorească. Este bine ca fiecare dintre voi să vă dați seama că CEEA CE EU SUNT, VEȚI FI MAI DEVREME SAU MAI TÂRZIU ȘI VOI, IAR CEEA CE VOI SUNTEȚI AM FOST CÂNDVA ȘI EU. În MICROCOSMOSUL fiecăruia dintre voi se află totul, oglindit în stare mai mult sau mai puțin potențială. Tocmai de aceea, marii înțelepți au afirmat că: „CEEA CE SE AFLĂ ÎN MICROCOSMOSUL FIECĂRUIA DINTRE VOI, EXISTĂ PRETUTINDENI (ÎN ÎNTREGUL MACROCOSMOS), IAR CEEA CE NU SE AFLĂ ACOLO (ÎN MICROCOSMOSUL FIINȚEI VOASTRE), NU EXISTĂ NICĂIERI (ÎN ÎNTREGUL MACROCOSMOS).“

* Fiecare dintre voi trebuie să vă dați seama că există, totuși, ceva pe care nimeni și nimic nu poate să vi-l ofere. Această comoară neprețuită, pe care nimeni nu poate să v-o dăruiască vreodată, nici măcar pentru o fracțiune de secundă, este Sinele Suprem Nemuritor (ATMAN), care este bunul cel mai de preț ce se află ascuns în centrul ființei noastre.

* Sinele Suprem Nemuritor (ATMAN) nu vă poate fi oferit și nu vă poate fi luat niciodată de nimeni și de nimic. Sinele Suprem Nemuritor (ATMAN) doar voi înșivă puteți să vi-l dăruiți prin revelarea sa gradată și deplină în propriul vostru univers lăuntric. Prin revelarea gradată și deplină a Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), fiecare dintre voi atingeți, astfel, starea de îndumnezeire și reușiți, totodată, să obțineți suprema și definitiva eliberare spirituală.

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.* Prin revelarea gradată și completă a Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), reușiți totodată să cunoașteți Adevărul Suprem Divin Ultim. Prin cunoașterea Adevărului Ultim Divin în ființa voastră, obțineți astfel eliberarea completă și atingeți totodată starea de înțelepciune.

* Prin revelarea deplină a Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), care totodată face cu putință cunoașterea Adevărului Ultim Divin, în ființa voastră apare starea de pace dumnezeiască profundă. Prin cunoașterea Adevărului Ultim Divin și prin revelarea deplină a Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), îl descoperiți pe DUMNEZEU TATĂL în universul vostru lăuntric și realizați că ați fost făcuți, fiecare, după chipul și asemănarea Sa. O importantă etapă care precede această reușită este trezirea gradată în universul vostru lăuntric a stării androginale glorioase.

* Trezirea stării androginale glorioase facilitează, într-un mod nebănuit, atingerea stării de unitate interioară, transcenderea opușilor polari complementari.

* Atingerea stării androginale glorioase ne permite să descoperim că am fost făcuți după chipul și asemănarea lui DUMNEZEU în simultaneitate, atât masculin, cât și feminin. Țelul nebănuit al tuturor căutărilor noastre amoroase și al tuturor experiențelor și trăirilor erotice pe care le avem atunci când ne unim cu alte ființe umane de sex opus, este trezirea și atingerea gradată a stării androginale glorioase.

* În tradiția yoghină milenară, starea androginală glorioasă este adeseori reprezentată prin intermediul lui „SHIVA pe jumătate femeie și pe jumătate bărbat“, respectiv cu partea stângă femeie și cu partea dreaptă bărbat, în ipostaza androginală glorioasă ce este numită SHIVA ARDHANARISHVARA.

Hrănirea unor speranțe divine și puternice, cum ar fi speranța de a ne revela Sinele Suprem Nemuritor (ATMAN), speranța de a ne trezi pe deplin starea androginală glorioasă, speranța de a cunoaște Adevărul Ultim Divin, speranța de a atinge starea de îndumnezeire, speranța de a atinge starea de înțelepciune ne ajută într-un anume mod, care cel mai adesea este nebănuit, să atingem mult mai repede aceste țeluri. Pentru cei inițiați, obscuritatea aparentă a acestei lumi nu este decât o umbră. Dincolo de această obscuritate se află întotdeauna la dispoziția noastră bucuria, fericirea, plenitudinea, beatitudinea.

Pentru a le atinge este necesar să sperăm și să îndrăznim să facem ceea ce trebuie. Dincolo de aparenta obscuritate, fundalul care predomină în cadrul manifestării universale macrocosmice este beatitudinea, splendoarea, armonia, frumusețea, ordinea, bunătatea; toate acestea sunt misterioase și ni se revelează ca atare numai atunci când suntem pregătiți și le descoperim apoi prin experiență directă în propriul nostru univers lăuntric.

* Atunci când ființa umană reușește cu adevărat să se cunoască pe ea însăși, atunci când ea reușește să își trezească potențialitățile latente formidabile ce există în ea, între MICROCOSMOSUL ființei ei trezite și MACROCOSMOS survine o stare tainică de rezonanță ocultă care face să fie revelate o mulțime de adevăruri tainice în MICROCOSMOSUL ființei umane care reușește să se transforme suficient de mult.

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.* Întreaga Creație, așa cum a fost structurată și concepută de DUMNEZEU TATĂL, este o sui generis hologramă gigantică în cadrul căreia fiecare parte este conectată într-un mod tainic astfel încât în ea se oglindește totul. La rândul ei, ea ca parte se oglindește în marele Tot. Această misterioasă structurare a realității i-a determinat pe marii înțelepți să afirme că, în permanență, partea este în Tot, iar totul se află oglindit în parte, altfel spus întregul MACROCOSM se oglindește în MICROCOSMOSUL fiecărei ființe umane și, la rândul său, MICROCOSMOSUL fiecărei ființe umane este cuprins și totodată reflectat în marele Tot al MACROCOSMOSULUI. În MICROCOSMOSUL ființei umane, ceea ce este jos este asemănător cu ceea ce este sus și ceea ce este sus este asemănător cu ceea ce este jos, astfel spus, polul superior se oglindește într-un anume mod în polul inferior, iar polul inferior se oglindește într-un anume mod în polul superior. Chiar și atunci când, deocamdată, nu ne dăm seama de aceasta, atât propria noastră viață, cât și viața planetară și chiar viața macrocosmică au un sens.

* În cazul ființelor suficient de evoluate spiritual, ele devin capabile să recepteze frumusețea și armonia deplină care există în întreaga creație a lui DUMNEZEU TATĂL. Chiar și atunci când, deocamdată, nu ne dăm seama de aceasta fiecare dintre noi, precum și toate ființele umane care trăiesc pe această planetă, lucrurile rămân neschimbate: suntem cu toții niște pelerini care călătoresc, mai încet sau mai repede, către ACASĂ (Împărăția lui DUMNEZEU TATĂL).

* În strânsă legătură cu intențiile noastre, speranțele noastre, acțiunile noastre și gândurile noastre bune sau rele, fiecare ființă umană are, mai devreme sau mai târziu, exact ceea ce merită. În întreaga manifestare macrocosmică, nimic, fără excepție, nu este întâmplare, pentru că întotdeauna, totul este necesitate. Acolo unde cel ignorant vede întâmplarea sau o coincidență banală, cel înțelept discerne o tainică necesitate.

Astăzi, în noaptea ignoranței, a dezinformării și a manipulării planetare care este realizată actualmente cu multă îndârjire și viclenie de către Guvernul planetar din umbră al Francmasoneriei mondiale (sau altfel spus, de către așa-zișii „ILUMINAȚI“) care face deja eforturi să întroneze o așa-zisă Nouă Ordine Mondială ce, de fapt, este o conspirație satanică planetară ce vizează să instaureze un Stat planetar fascist, în cadrul căruia toate ființele umane vor fi supravegheate în permanență prin mijloace electronice sofisticate, fiind în viitorul apropiat obligate să li se introducă sub piele SEMNUL FIAREI (sinistrul cip RFID - Radio Frequency Identification Device), îndrăznim totuși să sperăm cu putere în împlinirea Veștii celei Bune pe care ne-a anunțat-o Iisus Christos.

Dincolo de răul imens care se manifestă actualmente la nivel planetar prin intermediul Francmasoneriei mondiale și așa-zișilor „ILUMINAȚI“, care au reușit să urzească o cumplită conspirație a răului, ale cărei tentacule au cuprins aproape întreaga planetă, suntem totuși siguri că binele va triumfa împotriva acestui rău planetar pe care l-a urzit Francmasoneria mondială și că în curând binele, armonia și adevărul vor învinge în lupta împotriva răului, minciunii și a satanismului deghizat pe care ei le propagă. Dincolo de aparențele sumbre, dincolo de răutatea, minciuna, viclenia și ura care există pe această planetă, ne afirmăm cu îndrăzneală credința și speranța într-un viitor divin și luminos pe care umanitatea îl merită. Este necesar ca fiecare dintre noi să refuzăm să credem că circumstanțele actuale sunt fatale și că îi fac pe oameni să fie incapabili de a acționa, astfel încât pe acest Pământ să nu existe condiții mult mai bune decât acelea care, din nefericire, există la ora actuală.

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.Trebuie să refuzăm să credem că toate ființele umane de pe această planetă nu pot fi nimic altceva decât niște marionete ce se lasă purtate întocmai ca niște frunze ce sunt duse încolo și încoace de uraganul criminal pe care l-a declanșat Francmasoneria mondială pe această planetă.

Trebuie să refuzăm să credem că atunci când oamenii se angrenează la unison pentru a acționa având țeluri comune și binefăcătoare, nu există posibilitatea de a influența și de a transforma cât mai repede în bine cursul și desfășurarea anumitor evenimente mondiale.

Trebuie să refuzăm să credem sau să împărtășim părerea acelora care pretind că ființele umane sunt și vor rămâne întotdeauna în mod iremediabil captive în noaptea fără stele a urii, a războiului, a egoismului, a intoleranței, a prostiei și că zorii luminoși ai înțelepciunii, ai păcii, ai iubirii, ai bunătății, ai bunăvoinței și ai fraternității nu vor putea niciodată să devină o realitate predominantă și colectivă pe această planetă. Trebuie să refuzăm să credem profeția cinică a unor francmasoni plini de ură care susțin că unele popoare se vor lăsa într-un mod criminal antrenate în vârtejul satanic al unui nou război planetar (cel de-al Treilea Război Mondial pe care l-au prezis de foarte multă vreme francmasonii).

Refuzăm să credem că umanitatea se va lăsa antrenată către infernul unor cumplite și aberante distrugeri care vor apărea în cazul unui război termo-nuclear. Noi sperăm și totodată credem cu tărie că adevărul, pacea, bunăvoința, buna înțelegere, fraternitatea și iubirea vor avea până la urmă un rol decisiv. Viața, chiar și atunci când ea este în mod provizoriu învinsă, rămâne întotdeauna mult mai puternică și mai valoroasă decât moartea. Dincolo de aceasta, pentru cei inițiați, moartea nu există, deoarece chiar și atunci când survine, ea este în cazul ființelor umane o trecere și o renaștere într-o altă stare, ce permite continuitatea vieții în lumea de dincolo, în universul astral.

Noi sperăm și chiar credem într-un mod ferm că, dincolo de problemele grave care există pe această planetă la ora actuală și care, multe dintre ele, au fost plănuite și declanșate în mod intenționat prin intermediul conspirației planetare a Francmasoneriei mondiale, rămâne totuși speranța ajutorului imens pe care îl putem primi neîntârziat de la DUMNEZEU TATĂL, pentru a se pune astfel capăt multor rele care au fost în mod intenționat provocate pe această planetă.

Îndrăznim să credem că până la urmă, cu ajutorul lui DUMNEZEU, imensa majoritate a locuitorilor pământului va putea să primească tot ceea ce merită.

Îndrăznim să sperăm că în curând locuitorii acestei planete vor avea parte de o hrană naturală, sănătoasă, fără a fi obligați să consume produse modificate genetic, aditivi distrugători pentru bunăstarea și sănătatea lor trupească, apă cu fluor introdus obligatoriu.

Sperăm că vor avea la dispoziție și hrană naturală și sănătoasă suficientă.

Îndrăznim să sperăm că ei vor putea respira un aer curat și că nu vor permite ca sănătatea să le fie grav afectată de radiațiile distrugătoare ale telefoniei celulare.

Îndrăznim să credem că în viitorul apropiat, locuitorii acestei planete vor avea aproape toți posibilitatea de acces la cunoștințe spirituale fundamentale, care îi vor ajuta să-și trezească potențialitățile latente colosale care există în ei și totodată îi vor ajuta să-și trezească sufletul și să-L descopere pe DUMNEZEU TATĂL.

Îndrăznim să credem că, prin transformarea colectivă a conștiințelor, ființele umane vor face un salt gigantic prin trecerea de la nivelul global de conștiință actuală la o nouă treaptă în care, în universul lor lăuntric, se va trezi și se va dinamiza din plin starea supramentală de conștiință. Printre altele, această transformare va facilita trezirea și dinamizarea unei anumite forme superioare de genialitate. Trezirea și dinamizarea nivelului supramental în cât mai multe ființe umane vor accelera apariția unei anumite forme de genialitate la un număr din ce în ce mai mare de ființe umane.

Noi credem cu tărie, de asemenea, că în viitorul apropiat, întreaga umanitate îl va recunoaște și îl va descoperi pe DUMNEZEU TATĂL în universul său lăuntric, identificându-L ca fiind sursa înțelepciunii, sănătății, fericirii, armoniei, bunătății și iubirii. Noi credem cu tărie că iubirea, bunăvoința, înțelepciunea, pacea, întrajutorarea, fraternitatea și bunătatea salvatoare vor deveni în viitorul apropiat niște legi universale comune ale acestei planete. Abia atunci, în acel viitor apropiat, ființele umane vor putea să se transforme spiritual, psihic și fizic, într-un mod divin și armonios, iar iubirea și buna înțelegere între oameni vor predomina și atunci frica, ura și răutatea se vor estompa considerabil. Poporul român este chemat să joace un rol foarte important, de catalizator spiritual în acest proces de transformare planetară care va avea loc în viitorul apropiat.

Chiar dacă unii vor privi cu scepticism și cu batjocură aceste afirmații, viitorul va confirma realitatea acestor aspecte care sunt anticipate aici.

CUGETĂRI ȘI MAXIME DESPRE SPERANȚĂ

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.- Speranțele divine și universal valabile sunt visele înălțătoare ale omului care veghează.
- Speranțele divine și universal valabile sunt bunurile cele mai accesibile și fulgerător înălțătoare pentru ființa umană care, în afară de DUMNEZEU, nu mai are nimic altceva.
- Speranțele divine și universal valabile care sunt puternice și constante fac să crească puterea tainică a sufletului trezit.
- Numai cei inițiați apreciază la justa sa valoare speranța divină și universal valabilă care este constantă, deoarece ei știu că ea este un proces tainic de rezonanță ocultă care face să se împlinească ceea ce sperăm. Speranța divină, binefăcătoare, este totodată flacăra tainică ce alungă întunericul din ființa omului și astfel îi trezește sufletul și îl menține viu.
- Speranțele divine, universal valabile sunt visele creatoare ale omului treaz.
- Din nefericire, există un număr destul de mare de oameni care sunt capabili să-și sacrifice tot avutul lor pentru niște speranțe înșelătoare, îndepărtate și îndoielnice.
- Speranțele profund binefăcătoare, care la început păreau a fi cele mai ridicole și cele mai îndrăznețe, au fost adeseori cauzele unor succese extraordinare, atunci când și DUMNEZEU a pus umărul. Speranțele divine și universal valabile sunt asemenea luminii tainice și pâlpâitoare a lumânărilor, căci în realitate ele înfrumusețează, luminează și înveselesc calea.
- Cu cât noaptea ignoranței este mai întunecoasă, cu atât mai mult speranțele divine trimit către noi, fără încetare, raze de lumină. Momentele de taină pe care le petrecem gândindu-ne cu putere la anumite perspective care sunt înălțătoare și fericite, sperând în felul acesta ca anumite acțiuni sau situații să se petreacă, sunt uneori chiar mai plăcute decât orele care sunt încununate de o superficială folosință.
- Speranțele divine care sunt puternice și constante hrănesc din plin cu o tainică hrană sufletele mari și le fac să crească repede pe cele mici. Tot așa cum nu trebuie să fie ancorată o corabie cu o singură ancoră, tot așa, nici viața noastră nu trebuie să depindă de o singură speranță divină, universal valabilă.
- Cât timp trăiește, omul nu trebuie să spere orice. Cât timp trăiește omul speră, dar numai cei inițiați și marii înțelepți hrănesc în permanență doar speranțe divine, universal valabile care sunt puternice și constante.
- Un suflet care se pregătește așa cum trebuie hrănește speranțe divine și profund binefăcătoare în vremuri neprielnice și continuă să facă la fel chiar și în vremurile de mare prosperitate pentru ca, în caz de nevoie, să facă față așa cum se cuvine încercărilor sorții.
- În cazul în care nu manifestă o speranță profund binefăcătoare, care totodată este puternică și constantă, omul nu va putea să găsească ceea ce este pentru el nesperat, deoarece mai ales atunci, pentru el totul este insondabil și aproape inaccesibil.
- Două sentimente binefăcătoare sunt aproape întotdeauna importante pentru noi: manifestarea de mai multe ori pe zi a unei stări de recunoștință față de DUMNEZEU TATĂL și hrănirea unor speranțe divine profund binefăcătoare, care sunt puternice și constante și care ne ajută să ne pregătim AICI și ACUM, în prezent, viitorul.
- Speranțele divine profund benefice, care totodată sunt puternice și constante, fac să fie atrase fulgerător în ființa noastră energii tainice care ne înviorează sufletele, mai ales în momentele sau în perioadele dificile ale vieții.
- O speranță divină, profund benefică, ce este puternică și constantă este, totodată, o chemare tainică a adevărului pe care în unele situații îl intuim fără să-l putem vedea sau descoperi în întregime. În contrast cu aceasta, speranțele înșelătoare, false sunt rodul multiplelor dorințe efemere sau al iluziilor minții.
- Menținerea constantă și hrănirea unor speranțe divine profund benefice și puternice care este urmată de ghidarea ființelor umane din speranță divină în altă speranță divină este unul dintre leacurile cele mai bune împotriva otrăvii disperării și a îndoielilor de tot felul.
- Atunci când ne aflăm în întuneric, este chiar foarte bine să sperăm în mod constant și cu putere către lumină.
- Speranța divină, profund benefică, ce este puternică și constantă, pe lângă faptul că este îmbucurătoare, totodată ne însoțește pe un drum ușor și foarte plăcut până la sfârșitul vieții.
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.- Speranța divină, profund binefăcătoare, puternică și constantă este și rămâne unul dintre veșmintele tainice ale adevărului. De fiecare dată când o urmăm cu atenția care i se cuvine, ajungem în final la adevăr.
- În cazul aceluia care crede cu o putere de nezdruncinat în DUMNEZEU, Acesta nu-l lasă singur niciodată, pentru că atât în caz de nefericire, cât și în momentele de suferință, El îi dăruiește speranța binefăcătoare.
- Atunci când uităm de fericire, anumite speranțe divine binefăcătoare ne aduc aminte de ea.
- Oricât de puțin i s-ar părea omului ignorant și ingrat că primește în această viață, DUMNEZEU îi pune întotdeauna la dispoziție speranțele binefăcătoare, divine, chiar și atunci când el nu bănuiește aceasta. A refuza cu încăpățânare speranța divină, binefăcătoare care totodată este puternică și constantă, înseamnă să disprețuim un dar extraordinar pe care Dumnezeu îl oferă în taină, cu o mare generozitate, omului. Puțini își dau seama că acest dar divin se află întotdeauna la dispoziția omului.
- Prin speranța divină, benefică pe care o face să înmugurească în sufletul omului, DUMNEZEU TATĂL își manifestă, astfel, într-un mod tainic, protecția Sa.
- Puțini oameni știu că, în lupta cu necazurile de tot felul și cu răul, speranțele divine binefăcătoare care totodată sunt puternice și constante rămân cel mai fidel aliat.
- Speranțele divine, universal valabile, care totodată sunt puternice și constante reprezintă bogăția sufletească a acelora care sunt săraci în dorințe.
- Speranțele binefăcătoare, divine care sunt constante sunt și rămân bogăția interioară a acelora care sunt lipsiți de bogăție materială.
- Speranța divină, binefăcătoare care totodată este puternică și constantă rămâne averea cea tainică a sufletului.
- Speranțele binefăcătoare sunt cel mai de preț bun al acelora care nu mai vor să posede nimic altceva.
- În timp ce speranțele divine, binefăcătoare sunt un ajutor util pentru cei buni și puri, speranțele înșelătoare și efemere sunt, totodată, o mare încercare indirectă pentru toți aceia care sunt înrobiți față de păcate.
- Pecetea adevăratei speranțe divine și universal valabile este reprezentată întotdeauna de concordanța ei deplină cu intențiile misterioase ale lui DUMNEZEU TATĂL.
- Speranța divină, universal valabilă, care totodată este puternică și constantă este și rămâne un tainic motor al sufletului, care ne impulsionează de fiecare dată să fim activi.
- Speranța divină și universal valabilă care totodată este puternică și constantă face să dispară neajunsurile lipsei. În puterea speranței binefăcătoare se află cea mai mare avuție, și tot în puterea ei se află cea mai mare lipsă de atașament.
- Uneori, doar speranța binefăcătoare, manifestată cu putere în și prin ființă, este ea însăși o importantă certitudine, și nu doar ceea ce ar putea ea să înfăptuiască ulterior. Niciuna dintre țintele speranței binefăcătoare, divine nu este atât de sigură cum este puterea tainică a speranței înseși.
- Speranța divină, binefăcătoare, care totodată este puternică și constantă, nu se stinge niciodată atunci când este hrănită fără încetare.
- Înțelept este acela care, datorită discernământului său spiritual și purității inimii sale, deosebește întotdeauna, fără greș, speranța divină binefăcătoare de speranțele înșelătoare, care sunt efemere și iluzorii.
- Speranțele înșelătoare și efemere ale oamenilor fără de minte sunt însoțite de străduințe iluzorii și zadarnice.
- Rodul speranțelor divine și universal valabile este întotdeauna binele.
- Adeseori pierdem multă energie și un timp prețios fiind preocupați de o mulțime de acțiuni sau lucruri mărunte, fiind împinși de speranțe înșelătoare și iluzorii că procedând în felul acesta ne va fi bine. Adeseori, oamenii se străduiesc în acest mod, zadarnic, tocmai pentru a nu manifesta importante speranțe divine și universal valabile.
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.- O mulțime de speranțe înșelătoare și iluzorii își face omul cel ignorant, căci adeseori,fantasmagoriile amăgitoare le dau aripi celor nerozi.
- Pentru cei ignoranți există o mulțime de speranțe amăgitoare și iluzorii, care izvorăsc din fantasmagoriile minții. În realitate, ele nu sunt altceva decât niște dorințe fantasmagorice ale minții, care reflectă dorințele lor lipsite de valoare. Astfel de dorințe înșelătoare nu au niciodată puterea de a hrăni sufletul, pentru că ele nu rezonează nicicând cu substanța cea tainică a acestuia.
- Aceia care sunt ignoranți și leneși consideră speranța ca fiind riscul riscurilor. Însă cei înțelepți consideră că speranța divină și binefăcătoare este un risc minim, care merită să fie asumat. Speranțele divine, binefăcătoare, care totodată sunt puternice și constante, îi consolează pe aceia care au inimile rănite.
- Unica utilitate a scepticismului este aceea că, într-un anume fel, ne permite să ne îndoim de nenorocirile care vin peste cei sceptici, una după alta.
- Speranțele divine, binefăcătoare și puternice, sunt și rămân un act de credință chiar și atunci când nu ne dăm seama de aceasta.
- În cazul ființelor umane care sunt lașe și slabe, puțina speranță binefăcătoare este adeseori amestecată cu otrava temerii.
- A spera într-un mod divin și binefăcător înseamnă de fapt să începem să ne bucurăm.
- Speranța divină, binefăcătoare care este puternică și constantă este de fapt un împrumut cu anticipație făcut fericirii.
- Speranța divină, binefăcătoare este poteca cea răcoroasă și vie pe care o parcurgem în zori de zi între două rânduri de copaci înfloriți.
- Speranța divină, binefăcătoare care este puternică și constantă este și rămâne una dintre cele mai mari și mai dificile victorii pe care o ființă umană reușește să o obțină în situațiile în care sufletul său este slab și neputincios.
- Speranța divină și universal valabilă care totodată este puternică și constantă este și rămâne un toiag puternic, cu care se poate călători în veșnicie.
- Speranța divină, binefăcătoare care totodată este puternică și constantă este și rămâne soră bună cu răbdarea.
- Să nu-ți pierzi niciodată speranța divină, binefăcătoare, atunci când te afli în nenorocire, fiindcă adeseori, miezul cel dulce se află sub coaja cea tare.
- Speranța divină, binefăcătoare este și rămâne unul dintre balsamurile dulci ale vieții, care încântă adeseori sufletul.
- O speranță divină, binefăcătoare, care totodată este puternică și constantă, este și rămâne în unele cazuri un excelent vindecător.
- Acolo unde se află un suflet trezit există și speranțe divine, binefăcătoare.
- Acolo unde se află un om care are sufletul trezit există, totodată, cel puțin o speranță divină, binefăcătoare.
- O deplină pace sufletească profundă se obține abia atunci când nu mai hrănim speranțe deșarte.
- În mod necesar, omul trebuie să treacă prin bezna nopții pentru a putea vedea, după aceea, cu alți ochi, care sunt lucizi și limpezi ziua. Chiar și când nu își dă seama de aceasta, întotdeauna călăuza sa este speranța divină, binefăcătoare. Știind aceasta, este de datoria sa să o urmeze de fiecare dată, pentru că altfel, el se va rătăci.
- Ființa umană care nu-și învinge îndoielile nu-și poate realiza nici speranțele divine, binefăcătoare.
- Datorită unei mâhniri imense, care este lipsită de orice speranță divină, binefăcătoare, omul poate chiar să-și dea duhul.
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.- Atunci când te afli într-o mare nenorocire și nu îți mai rămân decât speranțele divine, binefăcătoare, dai dovadă de o imensă prostie să le întorci spatele și să nu urmezi niciuna dintre ele.
- Adeseori, speranța divină, binefăcătoare, puternică și constantă este și rămâne norocul aceluia care se consideră nenorocos.
- Aceluia care se află în ignoranță și care, totodată, își dă seama că e neputincios, speranțele divine, binefăcătoare îi arată drumul către adevărata cunoaștere și îl fac să-și trezească puterea interioară.
- Speranțele divine, binefăcătoare sunt șoapta cea dulce a Mamei Divine (MAHA SHAKTI) ce este rostită în mod tainic, atât în sufletul, cât și în mintea celui încercat.
- În feluritele încercări ale vieții, sufletul ființei umane este dezgolit de veșmintele iluzorii și vremelnice pentru a se întări și pentru a se purifica. Cu toate acestea, chiar și atunci când este încercat, suprema Mamă Divină (MAHA SHAKTI) îl învelește plină de dragoste cu veșmântul cel curat al speranței divine.
- Speranța divină, binefăcătoare, ne conferă surâsul enigmatic al încrederii în viață.
- Speranța divină și binefăcătoare este scânteia cea tainică de lumină care ne permite întotdeauna să depășim cu bine orice necaz.
- Speranța divină binefăcătoare se află la dispoziția tuturor oamenilor și ea este cea care îl face pe orice om muritor să devină nemuritor.
- Speranța divină, binefăcătoare, puternică și constantă aduce o nebănuită fericire și mângâiere acelora care se află în suferință sau în nenorocire.
- Cu ajutorul speranțelor divine, binefăcătoare, cei care sunt încercați văd lesne lumina cea tainică ce se află dincolo de bezna întunericului.
- Speranțele divine, binefăcătoare sunt firimituri enigmatice de nemurire care sunt oferite cu generozitate de DUMNEZEU fiecărui muritor.
- În momentele grele, de cumplită încercare, DUMNEZEU TATĂL sădește în sufletul omului care se întoarce către El speranța divină binefăcătoare, pentru ca, prin intermediul ei, omul care este foarte mândru și trufaș să descopere în felul acesta umilința.
- Speranța divină binefăcătoare, puternică și constantă, întărește și înseninează sufletul aceluia care trece prin grele încercări.
- În unele situații, speranța divină binefăcătoare este amintirea cea luminoasă a fericirilor trecute și anticiparea senină a fericirilor viitoare.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Prezentare explicativa a termenului SPERANTA
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 25.5.2008, 17:39 View PostDownload Post

Prezentare explicativă a termenului SPERANȚĂ


profesor yoga Gregorian Bivolaru


Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Cuvântul speranță este înrudit cu termenul latin „sperare“, strâns legat de verbul „spirare“, a sufla, a respira și a aspira. În acest sens, analogic vorbind, speranța este respirația sufletului. Deloc întâmplător, latinii aveau dictonul „Dum spiro , spero “ (Cât respir, sper). La modul general vorbind, speranța este caracterizată de un sentiment puternic de încredere în binele și în succesele pe care viitorul ni le rezervă. Atunci când nădejdile noastre se focalizează asupra unui bine ce este clar determinat, speranța ce este manifestată ca o stare globală ce există în universul ființei umane este un sentiment puternic, stenic și general. Prin metonimie, ea este lucrul sau ființa umană care este obiectul precis al acestui sentiment. Iată câteva exemple: „YOGA este speranța mea“, „Angrenarea fermă și plină de aspirație pe calea spirituală este speranța mea“, „Iubita mea este speranța mea“, „Suprema eliberare spirituală este speranța mea“, „Atingerea stării de SHAKTI este speranța mea“, „Atingerea stării de VIRA este speranța mea“. Speranța este una dintre cele trei virtuți care sunt adeseori menționate în teologia creștină. În creștinism, speranța este o importantă virtute prin intermediul căreia creștinul se așteaptă să primească de la DUMNEZEU, cu o încredere de nezdruncinat și fără rezervă, Grația Sa în această lume și Gloria eternă în cealaltă lume.

Speranței i se opun două păcate de care fiecare ființă umană trebuie să se păzească. Aceste păcate sunt: 1. îngâmfarea (trufia, infatuarea), care printre altele ne deviază privirea sau, altfel spus, atenția într-un mod exclusiv și egoist asupra noastră înșine și 2. disperarea, care este caracterizată de o completă absență a speranței.

Speranța implică existența și menținerea unei stări globale pozitiv-anticipative, binefăcătoare simultan cu acțiunea neîncetată de a aștepta un anumit bine cu o încredere de nezdruncinat, toate acestea făcând să apară sentimental specific care le însoțește. Speranțele obiective sau, altfel spus, care sunt îndreptățite implică o determinare globală anticipativă, care este de natură să favorizeze împlinirea, la momentul potrivit, a speranțelor noastre binefăcătoare. Este important să reținem că toate speranțele binefăcătoare pe care le hrănim implică totodată din partea noastră manifestarea unei constante stări de umilință. Fiecare speranță pe care o nutrim presupune că de fiecare dată ființa umană speră, fiind plină de încredere și umilință, și în felul acesta ea propune, dar în ultimă instanță DUMNEZEU este întotdeauna Acela care dispune.

Manifestarea unei stări constante și puternice de speranță implică întotdeauna să avem răbdare în așteptarea noastră. Speranța divină binefăcătoare este o stare firească și specifică ființei umane care este armonioasă și echilibrată. Ea constituie o necesitate psihică ce este indispensabilă vieții și echilibrului său interior. Speranțele binefăcătoare, sublime, divine, ideale sunt un semn al dorinței omului de a ajunge o ființă umană împlinită, îndumnezeită. A nu manifesta niciodată nici un fel de speranțe echivalează cu un fel de moarte anticipată ce apare în ființele umane care se lasă acaparate de disperare. Prin intermediul proceselor tainice de rezonanță ocultă pe care le declanșează în universul nostru lăuntric, speranțele puternice și constante ne consolează și ne anihilează rapid temerile, toate acestea apărând în mod independent de realitatea obiectului sperat.

Absența speranțelor binefăcătoare și perfect îndreptățite este caracteristică pentru ființele umane cinice, foarte sceptice, demoniace, satanice, atee, materialiste care s-au izolat de DUMNEZEU și s-au îndepărtat de El prin intermediul stărilor lor lăuntrice predominante. Fiecare speranță pe care o ființă umană o manifestă și totodată o hrănește într-un mod constant și perseverent generează în universul ei lăuntric procese de rezonanță ocultă care sunt constante și cumulative. Nu este, prin urmare, același lucru să sperăm cu îndârjire că banii sunt totul sau că în această lume doar poziția socială și averea contează și a spera cu o credință fermă constantă și de nezdruncinat că în DUMNEZEU TATĂL trebuie să ne punem toate speranțele sau că speranța fundamentală a existenței noastre actuale este angrenarea perseverentă și plină de aspirație pe calea spirituală pe care ne aflăm, pentru a atinge neîntârziat starea de îndumnezeire și de eliberare spirituală. În lumina acestor revelații, ne putem da seama că, atunci când ne lipsește discernământul, înțelepciunea și intuiția valorilor spirituale, este cu putință să hrănim speranțe care generează în universul nostru lăuntric stări nefaste, ce ne fac să deviem de pe calea cea dreaptă care ne conduce către atingerea celor mai înalte idealuri spirituale care totodată ne permit să-L descoperim pe DUMNEZEU TATĂL.

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.La modul general vorbind, se poate spune că speranțele sunt de două feluri:

1. Speranțe divine, universal valabile, binefăcătoare, întemeiate, adevărate, care nu ne înșală niciodată și nici nu ne dezamăgesc. Astfel de speranțe pot fi hrănite de noi în mod constant și fără teamă, pentru că ele contribuie din plin la transformarea noastră spirituală, lăuntrică și contribuie la accelerarea evoluției noastre lăuntrice.

Oferim în cele ce urmează unele exemple de astfel de speranțe divine și universal valabile, pe care este întotdeauna foarte bine să le hrănim:
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că DUMNEZEU TATĂL ne ajută de fiecare dată direct proporțional cu aspirația noastră, atunci când Îi implorăm, fiind plini de iubire și de umilință, ajutorul, ghidarea și inspirația.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că vom beneficia de ajutorul pe care ni-l oferă Grația Divină, de fiecare dată când merităm aceasta.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat, în cazul unui bărbat, că trezirea și dinamizarea stării de VIRA va provoca în universul său lăuntric transformări spirituale ample, profunde și ireversibile.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat, în cazul unei femei, că trezirea și dinamizarea stării de SHAKTI va provoca în universul său lăuntric transformări spirituale ample, profunde și ireversibile.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că trezirea stării androginale glorioase va declanșa în MICROCOSMOSUL lăuntric al ființei umane în cauză atât trezirea anumitor puteri benefice paranormale latente (SIDDHI-uri), cât și o serie întreagă de transformări lăuntrice fundamentale.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat a beneficiilor pe care le declanșează în universul nostru lăuntric trezirea și amplificarea anumitor virtuți fundamentale, cum ar fi: compasiunea, credința în Dumnezeu, dreptatea, puterea invincibilă a energiei binelui, cumpătarea, înțelepciunea, iubirea, altruismul.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că revelarea deplină a Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN) ne va permite să-L descoperim în esența universului nostru lăuntric pe DUMNEZEU TATĂL. Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că întotdeauna, fără excepție, cunoașterea Adevărului Ultim Divin ne va elibera și ne va permite să transcendem toate iluziile și limitările.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că practica atentă, constantă și perseverentă a fuziunilor amoroase care se bazează pe iubire reciprocă, continență sexuală, transfigurare și consacrarea prealabilă a roadelor (fructelor) fie către DUMNEZEU TATĂL, fie către una dintre cele 10 Mari Puteri Cosmice, fie către SHIVA este o modalitate importantă de a ne transforma în mod profund și durabil ființa și de a evolua spiritual.
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.* Credința fermă constantă și de nezdruncinat în eficacitatea ocultă a fiecărui TAPAS care este realizat așa cum se cuvine pe fundalul unei stări de aspirație frenetică, fie către DUMNEZEU TATĂL, fie către Marea Putere Cosmică pentru care a fost consacrat, fie către SHIVA, fiind apoi dus la bun sfârșit, așa cum s-a stabilit în prealabil (la începutul realizării consecvente a TAPAS-ului respectiv).
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat în transformările spirituale profunde pe care le declanșează în universul lăuntric al celor doi iubiți fuziunile amoroase ce implică realizarea corectă și care se finalizează cu succes a ritualului MAITHUNA.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că trecerea cu bine a feluritelor încercări sau tentații inițiatice conduce la scurt timp după aceea la anumite salturi spirituale, care sunt evidente atât pentru ființa umană în cauză, cât și pentru ființele umane competente și binevoitoare care sunt capabile să deceleze transformările spirituale certe ce însoțesc aceste salturi.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că acumulările masive de energie benefică în universul lăuntric al yoghinului declanșează apoi, la momentul potrivit, salturi spirituale extraordinare, care sunt de natură să îi transforme într-un mod profund și definitiv punctul de vedere atât asupra realității înconjurătoare, cât și asupra realității lăuntrice.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că întotdeauna, fără excepție, Binele Divin triumfă.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că, mai devreme sau mai târziu, adevărul iese la lumină și triumfă.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că acolo unde există iubire este totodată prezent DUMNEZEU și unde DUMNEZEU se manifestă este totodată prezentă și pregnant perceptibilă o mare iubire.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că niciodată, fără excepție, nu există spiritualitate superioară adevărului.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat pe care o manifestăm în eficacitatea spirituală a fiecărei metode sau tehnici yoghine milenare.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat în eficacitatea pe care o conferă fiecare inițiere spirituală autentică în cazul acelora care pun constant în practică învățătura inițiatică la care au avut acces în urma acelei inițieri.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că o cunoaștere justă și temeinică a legilor oculte divine ale Manifestării ne ajută să intuim misterele Creației lui DUMNEZEU și totodată ne revelează prezența Sa constantă și enigmatică în întreaga Manifestare.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că fiecare dintre sincronicitățile care apar atât în propria noastră existență, cât și în existența ființelor umane care ne sunt apropiate, vehiculează mesaje divine tainice, a căror semnificație trebuie să fie înțeleasă așa cum se cuvine.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că fiecare faptă bună pe care o realizăm este apoi răsplătită așa cum se cuvine la momentul potrivit.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că vom beneficia, fără excepție, de întregul ajutor, de toată inspirația și de întreaga susținere pe care le merităm în strânsă legătură cu întreaga noastră transformare spirituală lăuntrică.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că fiecare acțiune profund binefăcătoare pe care o realizăm generează în universul nostru lăuntric anumite efecte benefice care fac să apară, în strânsă legătură cu toate acestea, transformări spirituale durabile.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că o cunoaștere profundă și cât mai temeinică a Legii Rezonanței Oculte este o cheie universală a cunoașterii tainelor Manifestării divine care totodată ni-L dezvăluie pe DUMNEZEU TATAL.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că atunci când, fiind plini de iubire și umilință, facem un prim pas către DUMNEZEU, DUMNEZEU face după aceea zece pași în întâmpinarea noastră.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că, prin trezirea deplină și armonioasă a fiecăruia dintre cei șapte centri subtili de forță (CHAKRA), care există în universul nostru lăuntric vom descoperi în felul acesta tainele celor șapte niveluri ale conștiinței.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că, în strânsă legătură cu transformările spirituale profunde și durabile pe care le generăm în universul nostru lăuntric, apar, la scurt timp după aceea, anumite salturi spirituale.
* Speranța fermă, constantă și de nezdruncinat că fiecare efort spiritual pe care îl facem, oricât ar fi de mic, declanșează apoi în MICROCOSMOSUL ființei noastre anumite efecte corespunzătoare, a căror durată este strâns legată de acel efort pe care l-am realizat în prealabil.

2. Speranțe deșarte, prostești, înșelătoare, nerealiste, iluzorii care, mai devreme sau mai târziu, fac să apară, în universul nostru lăuntric, stări de disperare, de regret, de suferință, de regres, de prăbușire, de involuție, de haos, de anarhie, de boală. Despre astfel de așa-zise speranțe cei înțelepți afirmă că ele sunt niște speranțe înșelătoare. Astfel de speranțe deșarte sunt speranțele pe care și le pun oamenii ignoranți în tot ceea ce este efemer, trecător sau care este lipsit de valoare divină.

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.Oferim în cele ce urmează unele exemple de speranțe înșelătoare:
* speranța prostească și înșelătoare că banii aduc fericirea;
* speranța cretină și îndârjită că DUMNEZEU nu există;
* speranța imbecilă că până la urmă tot răul va învinge;
* speranța cretină că totul fără excepție îți este permis, datorită convingerii amăgitoare că DUMNEZEU nu există;
* speranța înșelătoare că poți să te dedai la nu contează ce acțiuni rele, inclusiv la acelea care implică magia neagră, fără a fi obligat vreodată să suporți consecințele ineluctabile ale tuturor faptelor tale rele;
* speranța inconștientă și prostească că de fapt ești liber să faci tot ceea ce vrei datorită faptului că DUMNEZEU nu există;
* speranța nebunească și imbecilă că poți să fii în același timp sau alternativ în comuniune atât cu Satana, ori cu Lucifer, cât și cu DUMNEZEU TATĂL, folosindu-te când de unul, când de celălalt, după cum vrei tu;
* speranța cretină și nebunească pe care o nutresc magicienii negri cum că poți să comanzi fie demonilor, fie diavolilor, obligându-i să facă ceea ce vrei tu, fără ca aceste acțiuni să aibă consecințe malefice, nefaste în propriul univers lăuntric;
* speranța imbecilă cum că nu există viață după moarte, totul sfârșindu-se în momentul așa-zisei morți a trupului fizic;
* speranța amăgitoare că puterea efemeră pe care o conferă anumite reușite în sfera socialului este totul;
* speranța cretină și amăgitoare că bârfa și calomnia la care multe ființe se dedau nu vor declanșa nici un fel de consecințe oculte nefaste în universul lor lăuntric;
* speranța cretină și nebunească a celor orbi spiritual că poți să încalci nestingherit legămintele sau jurămintele pe care le-ai făcut în fața lui DUMNEZEU TATĂL fără a suporta ulterior nici un fel de consecințe nefaste sau pedepse divine;
* speranța cretină că DUMNEZEU iartă totul și de aceea poți să greșești mereu și mereu la nesfârșit fără ca aceasta să aibă consecințe nefaste în universul tău lăuntric;
* speranța prostească a acelora care încep să involueze că un orgoliu spiritual exacerbat nu va avea nici o influență asupra evoluției lor spirituale ulterioare;
* speranța nebunească a ființelor umane care trăiesc o existență larvară că propria lor existență nu are nici un sens și că viața pe această planetă este de fapt rodul întâmplării;
* speranța imbecilă că poți să atingi cele mai înalte trepte ale realizării spirituale fără a fi necesar să-ți transcenzi ego-ul;
* speranța nebunească a celor orbi și rătăciți spiritual care consideră că ești în permanență liber să faci tot ceea ce vrei tu, pentru că aceasta consideră ei că este în realitate „suprema libertate spirituală“;
* speranța cretină că exacerbarea orgoliului spiritual nu va influența în nici un fel transformarea ulterioară a ființei umane în cauză;
* speranța tâmpă că între YOGA stării demoniace și YOGA stării divine nu există nici o diferență;
* speranța cretină că probele spirituale majore la care am căzut nu vor provoca la scurt timp după aceea un anumit regres spiritual, care este consecința ineluctabilă a testelor spirituale pe care le-am ratat;
* speranța cretină că poți să te folosești nestingherit de puterile paranormale (SIDDHI-uri) pe care le-ai dobândit, profitând de ele pentru a obține bani sau beneficii materiale în exces, fără ca aceste puteri paranormale (SIDDHI-uri) să-ți dispară vreodată;
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.* speranța cretină cum că poți să practici „cu succes“ YOGA fără a fi nevoie să respecți preceptele yoghine fundamentale ale acestui sistem, care sunt YAMA și NIYAMA;
* speranța nebunească și deșartă că există un nivel spiritual foarte înalt de realizare spirituală, care îți permite să faci fie mult bine, fie mult rău, după cum vrei tu, pentru că nu mai ești condiționat de legea KARMA-ei;
* speranța deșartă că poți să fii și să rămâi orgolios, meschin, egoist fiind totodată un «yoghin avansat» care a atins înalte trepte spirituale;
* speranța cretină că poți să faci o mulțime de compromisuri pe calea spirituală fără ca aceasta să aibă vreodată consecințe nefaste asupra evoluției tale spirituale ulterioare;
* speranța cretină că absența umilinței nu are nici un fel de importanță în cazul unor așa-ziși yoghini care se consideră a fi foarte avansați;
* speranța cretină că absența evidentă a progreselor în ceea ce privește realizarea cu succes a continenței amoroase și a sublimării energiei rezultante (mai ales în cazul bărbaților) nu împiedică cu nimic transformarea spirituală profundă și accelerată a ființei umane în cauză;
* speranța cretină cum că este cu putință să practici cele mai înalte forme de meditație yoghină (DHYANA) fără a fi câtuși de puțin nevoie să te antrenezi mental, atingând un anumit nivel de concentrare a minții (DHARANA);
* speranța deșartă că poți să practici cu succes YOGA și să atingi înalte nivele de realizare spirituală fără a face câtuși de puțin progrese în ceea ce privește controlul focalizării atenției;
* speranța cretină că nici unul dintre compromisurile pe care le vom face atunci când suntem angrenați pe calea spirituală nu ne vor afecta ulterior transformarea lăuntrică și creșterea spirituală;
* speranța cretină că, de fapt, nu păcătuim atunci când ne menținem într-o relație preponderent sexuală care totuși se poate baza pe continență sexuală, ce este realizată cu o ființă umană de sex opus, care a încetat deja să ne mai iubească;
* speranța cretină că nu păcătuim și nu curvim atunci când ne angrenăm într-o relație preponderent sexuală bazată pe continență sexuală cu o ființă umană de sex opus pe care noi nu o iubim și care doar ea ne iubește;
* speranța cretină că nu păcătuim atunci când ne angrenăm într-o așa-zisă relație amoroasă cu o ființă umană de sex opus ale cărei gesturi, fapte și stări dovedesc într-un mod aproape indubitabil că în realitate ea nu ne iubește;
* speranța cretină că angrenarea noastră într-o relație amoroasă cu o ființă umană de sex opus care ne iubește și pe care o iubim, dar care nu vrea în mod evident să înceapă să practice fuziunile amoroase cu continență, este perfect echivalentă cu o relație amoroasă bazată pe iubire reciprocă cu consacrare și transfigurare, în care cei doi iubiți practică în mod constant și perseverent continența sexuală;
* speranța cretină că ne putem angrena într-o relație amoroasă bazată pe continență sexuală chiar și atunci când observăm că celălalt nu ne iubește sau ne lăsăm păcăliți de promisiunile mincinoase ale acelei ființe umane cum că este bine să începem mai întâi o relație deocamdată sexuală și să așteptăm până când iubirea se va trezi și în celălalt;
* speranța cretină că celălalt ne iubește lăsându-ne amăgiți sau amăgite de declarațiile în mod evident mincinoase ale celuilalt sau ale celeilalte, care sunt în mod flagrant contrazise de faptele sau de gesturile pe care le realizează în mod constant în cadrul așa-zisei relații de iubire cu noi.
* speranța cretină că acolo unde există un ego mare și puternic sau un orgoliu exacerbat există în același timp o mare iubire;
* speranța cretină că fugind de iubirea pe care o simțim cum crește și se amplifică în ființa noastră sau reprimând-o cu îndârjire vom scăpa în felul acesta de experiența divină a unei stări de iubire care începe să se trezească în ființa noastră deloc întâmplător;
* speranța cretină că nu greșim și nu păcătuim atunci când ne angrenăm într-o relație amoroasă din simplă curiozitate, fără a simți deloc iubire, cu o ființă umană care ne iubește;
* speranța cretină că ne putem angrena în simple experiențe sexuale bazate pe continență sexuală cu o ființă umană care ne iubește, sperând că în felul acesta se va trezi apoi și în noi starea de iubire care deocamdată nu există;
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.* speranța cretină că vom beneficia din plin de iubirea intensă, profundă și fără măsură a celuilalt, chiar și atunci când iubirea noastră este mică, sperând în mod egoist că o astfel de angrenare ne va permite sa profităm din plin de iubirea fără măsură sau de adorația pe care celălalt o manifestă în mod constant;
* speranța cretină că egoismul nostru exacerbat nu va influența în mod nefast intensitatea, profunzimea și calitatea acelei relații în cazul în care celălalt ne iubește intens, profund, fără măsură;
* speranța cretină că ne putem angrena nestingheriți într-o relație de iubire, fie cu o ființă umană care nu ne merită, fie cu o ființă umană care nu ne mai merită datorită regreselor evidente care au apărut la ea. În această direcție trebuie să ne dăm seama de tâlcul ascuns ale cuvintelor lui Iisus, care a spus cândva: „IUBEȘTE-L PE APROAPELE TĂU ÎNTOCMAI CA PE TINE ÎNSUȚI “. Cuvântul „APROAPELE“ ascunde aici un tâlc care trebuie să fie descoperit. Cuvântul „APROAPELE“ dezvăluie o tainică semnificație care urmărește să ne facă să înțelegem că în realitate cei doi iubiți trebuie să se merite cu adevărat unul pe celălalt. Altfel spus, o ființă umană ce este înzestrată cu anumite calități va simți în mod spontan iubire și atracție amoroasă față de o altă ființă umană de sex opus, care la rândul ei este înzestrată și ea cu anumite calități și talente extraordinare. În cazul unei astfel de relații, cei doi iubiți se vor merita reciproc și totodată se vor recunoaște cu anticipație unul pe celălalt, intuind că fiecare dintre ei are cu adevărat anumite daruri pentru a-i oferi celuilalt. O astfel de relație amoroasă bazată pe iubire reciprocă, pe transfigurare și pe descoperirea calităților trezite sau latente care există în fiecare dintre ei va contribui din plin la apariția unei relații amoroase extraordinare și pline de experiențe sublime, profunde și îmbogățitoare. O astfel de relație amoroasă în care fiecare dintre cei doi iubiți este din multiple puncte de vedere aproapele celuilalt va face, fără îndoială, ca experiența lor amoroasă să fie ceva rodnic și extraordinar pentru fiecare dintre ei. În lumina acestor revelații, ne putem da seama că în fiecare relație amoroasă în care ne angrenăm sau pe care o acceptăm, chiar și atunci când simțim iubire, este totodată important să dăm dovadă de o constantă selectivitate. Altfel spus, atunci când noi înșine suntem o ființă umană care, spre exemplu, are valoarea 1000 trebuie să dăm dovadă de selectivitate și atunci când ne angrenăm într-o relație amoroasă trebuie să veghem ca valoarea sau, altfel spus, meritele ce există în cealaltă ființă să fie cât mai apropiate sau, altfel spus, oarecum echivalente cu meritele care există în universul nostru lăuntric. Știind aceasta, este important să ne angrenăm, aproape fără excepție, în relații amoroase cu ființe umane de sex opus care ne merită din toate punctele de vedere. Altfel spus, aceasta implică să ne angrenăm în relații amoroase cu ființe umane care sunt cât mai aproape de nivelul nostru de transformare lăuntrică. Spre exemplu, în cazul în care noi avem valoarea ocultă 1000 și ne angrenăm într-o relație amoroasă cu o ființă umană de sex opus care are valoarea ocultă 100, procesul ocult de multiplicare care apare în mod implicit între cei doi va fi : 1000 X 100 = 100 000. Prin urmare, 100 000 va fi valoarea rezultantei oculte globale a acestui cuplu. Sau, altfel spus, aceasta va fi puterea lor ocultă, care se va manifesta cu mici variațiuni de fiecare dată atunci când ei fuzionează amoros. Să vedem acum ce se va petrece dacă aceeași ființă umană se va angrena într-o relație amoroasă cu o ființă umană de sex opus care are valoarea 970. Într-o astfel de situație, procesul ocult de multiplicare care apare atunci în mod implicit între cei doi va fi: 1000 x 970 = 970 000. Prin urmare, 970 000 va fi valoarea rezultantei oculte globale a acestui cuplu. Vă rog acum să vă gândiți la diferența considerabilă care apare în primul caz, atunci când rezultanta finală va fi 100 000, și cel de-al doilea caz, în care rezultanta finală va fi 970 000. Această diferență imensă ne permite să înțelegem într-un mod intuitiv de ce trebuie să se merite unul pe celălalt cât mai bine cei doi iubiți. Cunoscând aceste aspecte și comparând ceea ce se petrece în primul caz cu ceea ce se petrece în cel de-al doilea caz, putem să înțelegem că valoarea ocultă 970 000 ilustrează totodată, într-un anume mod, ceea ce Iisus a vrut să spună prin cuvintele : „IUBEȘTE-L PE APROAPELE TĂU CA PE TINE ÎNSUȚI“. În cazul celui de-al doilea exemplu, este evident că cei doi iubiți sunt mult mai aproape unul de celălalt ca valoare și tocmai de aceea procesul de multiplicare ocultă care apare între ei atunci când fuzionează amoros cu continență și transfigurare va fi foarte mare, tocmai datorită faptului că ei sunt foarte apropiați sau, altfel spus, foarte aproape unul de celălalt ca valoare ocultă. Totodată acest aspect ne permite să înțelegem din punct de vedere ocult de ce trebuie să se merite unul pe celălalt cât mai bine cei doi iubiți.

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.În Vechiul Testament, fundamentul speranței poporului în DUMNEZEU era legământul solemn al Tatălui Ceresc și promisiunile Lui: „CERE FIIND PLIN DE UMILINȚĂ ȘI ȚI SE VA DĂRUI, BATE FIIND PLIN DE UMILINȚĂ ȘI ȚI SE VA DESCHIDE, CAUTĂ ȘI VEI GĂSI. “

Speranța divină, universal valabilă, mizează îndeosebi pe comorile spirituale, invizibile și viitoare (să nu uităm că ceea ce se vede, nu mai poate fi sperat). Speranțele celor credincioși nu se întemeiază niciodată numai pe propria lor puritate sau neprihănire, ci mai ales pe credința fermă și de nezdruncinat în DUMNEZEU. Spre deosebire de cei cinici sau sceptici, cât și de aceia „CARE NU AU SPERANȚÓ, cei credincioși sunt caracterizați printr-o speranță vie, prin intermediul căreia mulți dintre ei pot fi născuți din nou. Cei credincioși și plini de speranță așteaptă într-un mod activ împlinirea întregului plan al lui DUMNEZEU TATĂL: când El va fi cu totul în toți, atunci ei vor atinge starea de îndumnezeire.

Cei credincioși speră ca încă aici pe Pământ, în timpul vieții, să devină părtașii puterilor divine ale lumii viitoare. Tocmai de aceea, ei nu aspiră doar la niște bucurii trecătoare.
Speranțele lor divine, universal valabile, îi stimulează să atingă starea de îndumnezeire, să se sfințească și tocmai de aceea ei urmăresc să-și purifice viața și să treacă cu bine de toate ispitele și încercările spirituale care le apar. Descoperirea lui DUMNEZEU în noi este speranța slavei dumnezeiești la care aspirăm. Speranțele divine, universal valabile, sunt o necesitate psihologică importantă în tentativele ființelor umane de a preconiza viitorul. Chiar și atunci când nu există temeiuri raționale pentru a spera, omul trebuie să continuie să spere într-un mod ferm și cu putere, hrănind speranțe divine, universal valabile. Astfel de speranțe divine, universal valabile, sunt foarte firești chiar și atunci când ele par a nu fi justificate. Mai ales cei sceptici și materialiștii îndârjiți consideră că speranțele sunt efemere și iluzorii. Este chiar uluitor cât de des este calificată speranța de către unii poeți și scriitori prin epitete cum ar fi „VAGÓ, „TREMURĂTOARE“, „DISPERATÓ, „FANTOMATICÓ, „SLABÓ.

Uneori, termenul de speranță este folosit într-un mod convențional. În Biblie, se spune că plugarul trebuie să are și să cultive ogorul cu speranță, deoarece nădejdea într-o recoltă bogată este cea care face ca munca sa să fie mult mai plăcută. În cea mai mare parte, speranțele divine, universal valabile, de care se ocupă Biblia sunt ceva foarte diferit în comparație cu speranțele înșelătoare, efemere ale marii majorități a ființelor umane.
Atunci când sunt comparate cu speranțele divine, universal valabile, celelalte speranțe, înșelătoare, efemere nu pot fi considerate drept speranțe. Unii gânditori sceptici din lumea antică nu considerau speranțele divine și universal valabile ca fiind expresia unei virtuți, ci ei le priveau ca fiind niște iluzii temporare.

Apostolul Pavel a făcut o descriere exactă a păgânilor atunci când a spus că ei nu au speranțe. Motivul de bază pentru această convingere a sa era că, în viziunea lui, păgânii erau „FĂRĂ DUMNEZEU“. Acolo unde există o credință puternică și de nezdruncinat în DUMNEZEU care acționează și intervine, uneori chiar miraculos în viața omenească (un exemplu de acest gen fiind sincronicitățile și minunile care apar în existența noastră) și în care se poate avea încredere că Își va îndeplini promisiunile, speranța divină, universal valabilă, devine posibilă și este chiar necesară. O asemenea speranță divină, universal valabilă, nu este niciodată o problemă de temperament și nici nu este condiționată de anumite circumstanțe predominante sau de posibilitățile omenești. O astfel de speranță divină, universal valabilă, nu depinde niciodată de ceea ce posedă un om, de ceea ce ar fi el capabil să facă pentru sine însuși, și nici de ce ar putea să facă oricare ființă omenească pentru el.

În situația în care se afla Avraam, spre exemplu, nu exista nimic care să justifice speranța lui Divină că Sara va da naștere unui fiu, dar cu toate acestea, deoarece el credea cu o credință puternică și de nezdruncinat în DUMNEZEU, această minune a devenit posibilă, numai pentru că el a sperat și a putut să cread㠄NĂDĂJDUIND CU PUTERE, DINCOLO DE ORICE NĂDEJDE“. Speranța divină, universal valabilă, este prin urmare inseparabilă de o credință puternică și de nezdruncinat în DUMNEZEU. Ca urmare a tot ceea ce DUMNEZEU a făcut pentru oameni în trecut și ca urmare a tot ceea ce DUMNEZEU contină să facă, cei care cred cu putere în El speră și îndrăznesc să aștepte o mulțime de binecuvântări viitoare care sunt invizibile în prezent.

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.Pentru toți aceia care cred cu putere în DUMNEZEU și Îl iubesc, bunătatea Tatălui Ceresc nu se epuizează niciodată.

Pentru toți aceia care cred cu o tărie de nezdruncinat în DUMNEZEU și Îl iubesc, tot ceea ce este bun și care poate fi dăruit de DUMNEZEU TATĂL urmează să le fie oferit. Speranța lor divină, puternică și constantă există în timp ce ei meditează la lucrările lui DUMNEZEU. Însăși mântuirea noastră finală, prin Harul lui DUMNEZEU, se sprijină în permanență pe o asemenea speranță divină.

Speranța divină puternică nu este niciodată un zmeu înălțat pe cer, care se află la discreția vânturilor schimbătoare, ci ea este și rămâne „O ANCORĂ SIGURĂ ȘI NECLINTITĂ A SUFLETULUI CELUI CREDINCIOS“, care pătrunde adânc în lumea cea veșnică și invizibilă.

Datorită credinței lui puternice și de nezdruncinat, omul dobândește în felul acesta o încredințare și o mare siguranță că lucrurile binefăcătoare pe care le speră sunt și vor deveni până la urmă reale.

Acționând în felul acesta, speranța lui divină și puternică nu îl dezamăgește niciodată, ba dimpotrivă, toate speranțele sale divine până la urmă se îndeplinesc întrutotul.
În învățătura plină de înțelepciune dumnezeiască a lui Iisus Christos, nu există niște referiri clare și explicite la speranța divină. El îi învață, totuși, pe ucenicii Săi, să nu se teamă niciodată cu privire la viitor deoarece, atunci când oamenii Îl iubesc pe DUMNEZEU și Îi cer ajutorul, acel viitor se modelează apoi în strânsă legătură cu speranțele lor, deoarece el se află în mâinile unui tată bun și iubitor. Iisus îi îndeamnă, de asemenea, pe ucenicii săi să spere cu putere și să aștepte primirea de la DUMNEZEU a unei puteri spirituale reînnoite, care le va da posibilitatea să facă o mulțime de minuni, chiar mai mari decât acelea pe care El le-a făcut.

Multe minuni ale lui DUMNEZEU i-au revelat puterea în istorie, într-un mod fără precedent. Atunci când cerem și simțim din plin în ființa noastră inspirația și susținerea lui DUMNEZEU pentru oricare dintre noi, panica și disperarea dispar. Credința creștină este, în esență, credința puternică și de nezdruncinat în DUMNEZEU. Acest DUMNEZEU atotputernic către care mulți oameni își îndreaptă credința, iubirea și speranța, este adeseori numit „DUMNEZEUL SPERANȚEI“, care îi poate umple de bucurie și de pace profundă pe cei care cred în El și care Îl iubesc, Simțirea tainică și profundă a susținerii și a inspirației lui DUMNEZEU TATĂL îi face pe oameni să se abandoneze în speranță. Pentru ființa umană care crede cu tărie în El, DUMNEZEU este Speranța sa, atât pentru acum, cât și pentru eternitate.

Existența acestei speranțe divine puternice face imposibilă satisfacerea ființelor umane numai cu bucurii trecătoare. Această speranță divină acționează, de asemenea, ca un stimulent în ceea ce privește purificarea vieții. Este demn de remarcat cât de des este asociată în Noul Testament speranța divină puternică cu „RĂBDAREA“ sau cu „STATORNICIA“. Această virtute (a speranței) este mult diferită de îndurarea stoicilor, deoarece cu siguranță ea este legată de o speranță divină care le era necunoscută stoicilor. În lumina acestor revelații, nu este deloc surprinzător faptul că speranța divină puternică a fost atât de des menționată ca un important fenomen însoțitor al credinței în DUMNEZEU. Eroii credinței în DUMNEZEU sunt, de asemenea, niște sui generis faruri călăuzitoare ale speranței divine puternice. Este, totodată, remarcabil faptul că există o frecventă asociere a speranței puternice cu dragostea, precum și cu credința puternică și de nezdruncinat.

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.Această întreită combinație între credință, speranță divină puternică și dragoste nu este deloc întâmplătoare. Prin legătura ei tainică cu dragostea fără măsură, speranța divină puternică este, astfel, eliberată de orice egoism. Ființa umană nu speră să primească doar ea binecuvântări pentru sine însăși căci, totodată, ea aspiră să împărtășească aceste binecuvântări și cu ceilalți. Atunci când își iubește fără măsură semenii, omul speră cu putere că și ei vor fi beneficiarii cadourilor minunate pe care el știe că DUMNEZEU este oricând dispus să le ofere. Credința puternică și de nezdruncinat, speranța constantă și dragostea fără măsură sunt, așadar, inseparabile. Speranța puternică nu poate să existe fiind separată de credință și la rândul ei, dragostea fără măsură nu poate fi manifestată fără speranță. Acestea trei sunt comorile care rămân și, atunci când acționează împreună, ele însumează cu totul altfel modul de viață al ființei umane.

În cadrul viziunii biblice, speranța puternică este una dintre cele trei virtuți principale și inseparabile ale ființei umane. Așa cum am arătat anterior, speranța puternică este una dintre cele trei comori care rămân. Unii dintre noi s-ar putea să se întrebe: „Dar oare va putea rămâne speranța chiar și în viața noastră veșnică? “

Răspunsul la această întrebare este: „Da, fără îndoială. Putem fi siguri că speranța va rămâne întotdeauna, cu condiția să considerăm într-un mod înțelept veșnicia, nu ca pe ceva static, încremenit și definitiv, ci ca pe o devenire beatifică eternă și ca o necurmată adaptare la darurile pe care le-a pregătit DUMNEZEU pentru aceia care Îl iubesc. “

În concluzie, se poate spune că speranța divină este starea pregnantă, benefică, pe care o manifestăm atunci când intenționăm și dorim ceva benefic care este posibil sau care urmează să se împlinească. Orice speranță divină implică să așteptăm într-un mod activ, hrănind fără încetare o anumită intenție și aspirație și să avem încredere deplină că exact ceea ce sperăm se va realiza. Altfel spus, o speranță puternică corespunde unei intenții clare și ferme pe care o manifestăm chiar în ascuns. Orice speranță divină puternică se bazează pe faptul de a crede cu tărie că ceva anume, care este benefic și profitabil pentru noi, se va produce. A crede, a crede cu putere și în mod constant în avantajele unei speranțe divine puternice, este ceva important într-o lume care, deocamdată, este încă inconștientă și în care noi nu suntem pregătiți să manifestăm o încredere totală în tot ceea ce MACROCOSMOSUL, în spatele căruia se află DUMNEZEU TATĂL, poate să ne ofere. Speranța divină atrage în universul nostru lăuntric o tainică lumină divină. A spera într-un mod divin și cu putere poate să ajute foarte mult unele ființe umane să accepte să continue să trăiască, să realizeze unele acțiuni și să le susțină până ce ele vor deveni conștiente de propria lor natură divină, de imensa lor putere de a crea cu ajutorul propriei energii pe deplin trezite.


sursa: yogaesoteric
mai 2008
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Hoper
Initiator
Initiator

Hoper is offline

Joined: 31 May 2007
Member: #232
Posts: 642
Country Flag: Romania
Style: subSilver (582)
Medals: None
Groups:
Topic icon
Prezentare explicativă a termenului MERIT
Reply to topic Reply with quote Go to the bottom
PostPosted: 25.5.2008, 17:53 View PostDownload Post

Prezentare explicativă a termenului MERIT


profesor de yoga Gregorian Bivolaru


Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Cuvântul merit, înrudit cu termenul latinesc „meritum “, înseamnă a fi vrednic de răsplata cuvenită potrivit faptelor, ceva anume ca parte sau ca preț, de unde rezultă și sensul de „a fi demn de... “. Cuvântul merit indică tot ceea ce face ca o ființă umană să fie demnă de stimă, demnă de admirație, demnă de considerație. Meritul este o valoare centrală în concepția generală a societății și a puterii. El indică o valoare spirituală, paranormală, morală, socială sau de altă natură ce este recunoscută pentru o anumită ființă umană, care prin realizările sale a atins un anumit nivel de realizare lăuntrică sau un anumit drept moral la o recompensă, la apreciere sau laudă. Trebuie remarcată, în acest sens, legătura dintre cuvântul merit și expresiile „mărite/preamărite împărate“, „mărire ție“ din străvechile basmele românești, care indică o intimă înrudire între cuvântul „merit“ și verbul „a mări“ (prin răsplătire), cu participiul său trecut „mărit“.

Meritul este considerat ca fiind proporțional cu dificultatea ce a fost întâlnită în realizarea acelei transformări și cu efortul pe care l-a implicat acea realizare. Meritul ne apare ca fiind o valoare ce poate fi considerată în strânsă legătură cu eforturile ce au fost realizate de o ființă umană pentru a depăși anumite dificultăți sau pentru a învinge obstacolele. În finalul acestor eforturi apare un merit, care face acea ființă umană să fie demnă de stimă, demnă de admirație, demnă de apreciere.

Existența unui merit sau a mai multor merite oculte spirituale la o ființă umană poate fi percepută în anumite condiții de către ființele umane care sunt pregătite să o recepteze. Spre exemplu, trezirea uneia sau a mai multor capacități paranormale (SIDDHI-uri) la o ființă umană care practică YOGA o face ca ea să fie meritorie, sau altfel spus o face să fie vrednică de apreciere, datorită calităților deosebite care sunt pentru toți ceilalți oameni demne de prețuire, demne de laudă, demne de stimă. De pildă, în cazul unui yoghin care și-a trezit în mod efectiv anumite puteri paranormale (SIDDHI-uri), se poate spune despre el că are anumite merite spirituale. În cazul unei ființe umane care și-a trezit și chiar și-a amplificat anumite virtuți fundamentale, se poate spune despre ea că are anumite merite. Tot la fel se poate spune și despre o ființă umană care este genială sau despre o ființă umană care a atins starea de înțelepciune.

Anumite merite spirituale nu pot fi receptate și recunoscute ca atare decât de către o altă ființă umană care deja și-a trezit într-o anumită măsură același merit. Spre exemplu, un geniu va recunoaște cu ușurință o altă ființă umană genială sau care are în ea germenele stării de genialitate. În cazul unui înțelept, numai o altă ființă umană care și-a trezit într-o anumită măsură starea de înțelepciune va fi capabilă să îi recunoască acest merit (înțelepciunea), apreciindu-l la justa sa valoare. În învățătura spirituală a lui Iisus, conceptul de merit transpare în mod indirect atunci când Iisus spune: „MULȚI SUNT CHEMAȚI, DAR PUȚINI VOR FI CEI ALEȘI“. Atunci când vorbește despre cei „aleși“, Iisus evocă totodată într-un mod indirect ideea de merit și cuvintele Sale ne permit să înțelegem că, fără îndoială, cei aleși vor fi aceia care vor trezi în ei din plin anumite merite spirituale, care le vor permite să se afle printre cei aleși. Astfel spus, prin intermediul trezirii anumitor merite spirituale, anumite ființe umane se vor remarca în felul acesta și ulterior se vor manifesta în fața celorlalți oameni ca fiind cei aleși. Recunoașterea celor aleși se va face întotdeauna după calitățile morale, spirituale, paranormale pe care ei le vor trezi din plin în universul lor lăuntric. Spre exemplu, în tradiția creștină cei aleși au fost la începuturi apostolii lui Iisus și chiar dintre aceștia, unii s-au evidențiat ca fiind printre cei extrem de puțini și aleși, cum ar fi, spre exemplu, apostolul Ioan. Ulterior, în cadrul tradiției creștine cei aleși au fost marii sfinți, în cadrul tradiției spirituale occidentale cei aleși au fost și vor rămâne întotdeauna marii înțelepți. În cadrul tradiției yoghine, cei aleși au fost și vor rămâne marii yoghini care au atins cele mai înalte trepte ale realizării spirituale în YOGA.

Conceptul de „ales“, care este în strânsă legătură cu ideea de merit, evidențiază valoarea ocultă paranormală pe care unele ființe umane o manifestă în anumite grade. Spre exemplu, un bărbat care deja a reușit să-și trezească starea de VIRA prezintă, fără îndoială, anumite merite, anumite calități, anumite înzestrări, anumite talente care sunt mediu sau mai mult trezite în comparație cu un bărbat obișnuit, la care toate aceste calități, talente, merite sau înzestrări excepționale se află într-o stare latentă. În cazul unui astfel de bărbat, care nu și-a trezit nici în alte existențe anumite calități sau talente paranormale, spirituale, astfel de calități, talente sau merite (care sunt, în schimb, deja trezite la celălalt bărbat care deja și-a trezit starea de VIRA), acestea nu sunt nici măcar înmugurite.

În cazul în care anumite merite, anumite talente sau anumite înzestrări spirituale, care deja au fost trezite într-o existență anterioară, se află deja într-o stare de înmugurire, un GHID SPIRITUAL este capabil să perceapă, atunci când privește de exemplu fotografia acelei ființe, ce calități, ce merite și ce talente sunt deja înmugurite în universul ei lăuntric. Dat fiind faptul că întotdeauna forma este o expresie tainică a necesității, se poate afirma că atât forma trupului, cât și expresia feței, alura globală a acelei ființe, tonul predominant al vocii ei, frecvența predominantă tainică de vibrație și chiar stilul, fiecare dintre aceste aspecte și toate la un loc reprezintă acea ființă umană în totalitatea ei, cu meritele, calitățile și înzestrările cu care ea vine din alte existențe anterioare.

În cazul în care anumite calități spirituale, talente sau merite sunt deja înmugurite, ele se exprimă sau, altfel spus, se oglindesc cu precizie în forma trupului, în privire, în caracteristicile pielii, în tonalitatea vocii, în gestică, în stilul pe care acel om îl manifestă. În cazul interacțiunii dintre două ființe umane de sex opus, atunci când cele două ființe umane se întâlnesc pentru prima oară, ele încep să interacționeze într-un mod ocult și fulgerător la nivelul diferitelor învelișuri oculte ale ființei lor și, în felul acesta, apar în universul lăuntric al fiecăreia dintre ele anumite reacții subtile, anumite stări energetice, anumite trăiri care cel mai adesea se traduc prin simpatie, antipatie, admirație, atracție, respingere, prietenie, iubire, adorație etc.

Este cunoscut faptul că meritele unei ființe umane sunt întotdeauna personale și nu pot fi moștenite. Totuși, trebuie să știți că, în cadrul jocurilor amoroase cu continență și transfigurare, meritele celor doi iubiți pot fi transferate și multiplicate cu ușurință în universul lăuntric al celuilalt. În felul acesta, atunci când un bărbat foarte inteligent fuzionează amoros cu o femeie care este sensibilă, la modul superior vorbind, și intuitivă, încetul cu încetul în bărbat se va trezi, prin intermediul acestei fuziuni amoroase complementare, atât femeia sa interioară, cât și sensibilitatea rafinată și intuiția care caracterizează femeia pe care el o iubește. În cazul femeii respective, în ea se va trezi în mod gradat atât bărbatul interior, cât și inteligența extraordinară pe care acel bărbat o manifestă în mod spontan. În felul acesta, cei doi iubiți își transferă și își multiplică unul în celălalt anumite calități, anumite înzestrări excepționale și fac astfel cu putință o transformare rapidă, care se realizează, la fiecare dintre ei, cu ajutorul celuilalt. Țelul fundamental al acestui proces este trezirea stării androginale glorioase. Acest proces ocult de creștere și de multiplicare pe care îl face cu putință iubirea reciprocă, transfigurarea, consacrarea și amorul cu continență prezintă o complexitate extraordinară, care nu poate fi descrisă în cuvinte. Tot ceea ce poate fi spus este că o fuziune amoroasă complementară, în care cei doi iubiți sunt foarte aproape unul de celălalt ca merite și ca valoare, îi face să crească din punct de vedere auric datorită identificării unuia cu celălalt.

La modul general vorbind, meritele pe care o ființă umană le are în urma transformării sale apar ca un criteriu de legitimitate a tuturor avantajelor de care ea se va bucura apoi, atunci când interacționează cu celelalte ființe umane într-un grup social. Toate meritele pe care o ființă umană le are în mod real trezite se întemeiază pe ele însele, astfel spus, nu se pune niciodată problema de a ști dacă este cuvenit meritul pe care ceilalți l-au descoperit deja la noi și îl apreciază ca atare, la justa sa valoare. Spre exemplu, în cazul unei persoane care este unanim apreciată ca fiind un geniu de către ceilalți oameni, datorită descoperirilor ei geniale, nu se mai pune problema ca ea să înceapă să se întrebe sau să mai aibă dubii cu privire la genialitatea ei.

Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.Tot la fel se prezintă lucrurile și cu un bărbat extraordinar, care deja și-a trezit starea de VIRA și este apreciat în unanimitate de ceilalți aspiranți la starea de VIRA datorită calităților și meritelor pe care el deja și le-a trezit din plin în universul său lăuntric. Un asemenea bărbat va fi cu ușurință capabil să descopere meritele și calitățile care deja au început să înmugurească într-o femeie care este aptă să-și trezească cu ușurință starea de SHAKTI, recurgând la o metodologie adecvată, pe care ea va trebui să o realizeze într-un mod atent și cu perseverență. În cazul unei femei care deja și-a trezit starea de SHAKTI, ea va fi cu ușurință capabilă să intuiască și chiar să simtă empatic anumite merite, anumite calități paranormale, anumite înzestrări excepționale pe care le prezintă în stare de embrion anumiți bărbați care sunt chemați să-și trezească starea de VIRA. Un bărbat care și-a trezit perfect starea de VIRA este apoi cu ușurință capabil să trezească și să dinamizeze starea de SHAKTI a unei femei care prezintă anumite merite oculte și anumite calități paranormale care se află în stare de înmugurire. O asemenea realizare este însă posibilă numai dacă acel bărbat a atins deja trezirea perfectă a stării de VIRA, care implică un control desăvârșit asupra potențialului creator sexual.

Ființele umane care au merite paranormale spirituale se fac cunoscute prin manifestarea meritelor lor. Meritele paranormale care sunt manifestate la momentul potrivit îi recomandă pe aceia care și le-au trezit îndeajuns. Fiecare yoghin avansat este capabil de realizări supranaturale pe măsura meritelor sale. Nici un merit paranormal (SIDDHI) nu rămâne ascuns atunci când este manifestat. În cazul în care nu există o ființă umană capabilă să le descopere și să le aprecieze, meritele paranormale cu care sunt înzestrate unele ființe umane sunt pur și simplu ignorate și desconsiderate. Meritele paranormale pătrund cu ușurință aproape pretutindeni. Cei înțelepți afirmă c㠄nu există pe Pământ un merit spiritual mai mare decât preocuparea constantă pentru binele spiritual al celorlalți oameni“. Tot ei afirmă c㠄în această existență efemeră nu se află ceva mai fermecător decât o femeie care și-a trezit plenar starea de SHAKTI“. Meritele spirituale paranormale (SIDDHI-uri) ale yoghinilor avansați își îndeplinesc misiunea chiar și atunci când yoghinii respectivi se află la mare distanță. În cazul unui yoghin avansat, nu mai este necesar ca el să vorbească despre meritele sale spirituale extraordinare atunci când o mulțime de oameni au beneficiat din plin de ele și toată lumea le glorifică. Cei cu experiență știu că drumul meritelor spirituale fără ajutorul anumitor momente favorabile este extrem de lung. Adeseori, natura face să se trezească într-o ființă umană meritul, iar șansele favorabile sunt acelea care îl fac să intre în acțiune.

Meritele noastre spirituale paranormale atrag în mod spontan stima și admirația ființelor umane, care le apreciază așa cum se cuvine. Lumea răsplătește cu multă admirație și respect manifestarea meritelor spirituale, paranormale ale unui yoghin avansat. Există unele merite ale ființelor umane care își au timpul lor, întocmai precum fructele. Nu trebuie să judecăm meritul unui om după calitățile și înzestrările sale paranormale, ci după întrebuințarea binefăcătoare, rodnică, pe care el este capabil să le-o dea. Uneori este primejdios să ai prea multe merite, căci din cauza invidiei pe care o trezești în oamenii mediocri, îți faci dușmani ascunși și neîmpăcați.

Meritul extraordinar și norocul, care sunt atât de diferite în toate privințele, au totuși în comun faptul că invidia este nedezlipită atât de unul, cât și de celălalt. Un merit spiritual mare îți atrage în mod spontan o mulțime de admiratori.

sursa: yogaesoteric
mai 2008
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
Back to top See my Info
Display posts from previous:   
   Board Index
   -> UNIQUE - La răscruce de drumuri, De la suflet la suflet
View previous topic Tell A FriendPrintable versionDownload TopicPrivate MessagesRefresh page View next topic

Page 1 of 1  [ 4 Posts ]
 


Jump to:   
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
You cannot post attachments in this forum
You can download attachments in this forum

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !